BNS cere Guvernului mai multa preocupare fata de politica salariala din sectorul privat

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


BNS cere Guvernului mai multa preocupare fata de politica salariala din sectorul privat


Trimite stirea pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articol
'Guvernul a comunicat, inca din luna ianuarie a.c., ca are deja un calendar asumat de crestere a salariului minim, ca urmare consultarea partenerilor in acest sens a devenit o simpla formalitate. Ideea de a crea un mecanism de ajustare a salariului minim a fost abandonata de actualul Guvern, existand extrem de putina disponibilitate in a modifica prevederi asumate prin programul de guvernare. Este ingrijorator faptul ca actualul Guvern nu este preocupat de politica salariala in sectorul privat, mai mult, exista intentia de a avea in sectorul bugetar un salariu minim de baza mai mare decat in sectorul concurential. Lipsa unei politici salariale coerente a condus la cresterea discrepantelor intre nivelul salariilor din administratie publica si restul sectoarelor concurentiale. Nu exista interes pentru corectarea problemelor create in sistemul negocierilor colective, ca urmare aceste discrepante se vor adanci', se noteaza in comunicatul citat.
Potrivit BNS, in 2015 castigul salarial in sectorul bugetar era cu aproximativ 12% mai mare decat in sectorul concurential, iar pentru anul 2020 se estimeaza ca, tot in sectorul bugetar, salariul mediu brut va fi mai mare cu 28% fata de cel din sectorul privat.
'Din pacate, inegalitatile si inechitatile vor continua sa existe, inclusiv in salarizarea in sectorul public, noul sistem se intentioneaza a fi construit mai degraba plecand de la salariile actuale in plata, fara a construi corelatii de nivel intre functii si intre familii ocupationale. Abordarea continua sa fie una segmentara si preferentiala, singurul element care mai asigura unicitatea sistemului public de salarizare este existenta unui singur act normativ care aduna prevederi ce se adreseaza fiecarei familii ocupationale', puncteaza reprezentantii BNS.
In ceea ce priveste piata fortei de munca, sindicalistii considera ca, desi Romania are una dintre cele mai reduse rate a somajului, datele ascund un somaj structural, iar trendul este unul care se consolideaza.
'Situatia se accentueaza pentru majoritatea grupelor de varsta. Rezervele de forta de munca sunt din ce in ce mai dificil de activat. Flexibilizarea pietei muncii din 2011 a determinat inoperabilitatea unor mecanisme specifice care sa contribuie la implementarea eficienta a unor politici de activare. Au fost reglementate o serie de instrumente pentru stimularea mobilitatii, in special cea regionala, insa acestea nu sunt inca operationale. In plus, nu se face aproape nimic pentru mobilitate profesionala. Pana in 2025, Romania va avea nevoie de forta de munca care sa o inlocuiasca pe cea existenta, in special in cazul locurilor de munca slab si mediu calificate. Necesarul pentru locuri de munca cu nivel redus de calificare va fi pana in 2025 de patru ori mai mare decat in cazul celor cu calificare inalta. Locurile de munca nou create se estimeaza a fi, insa, in general inalt calificate', sustin oficialii BNS.
Acestia subliniaza ca firmele din Romania investesc extrem de putin in formarea profesionala a angajatilor, mai putin decat oriunde in Europa, in timp ce 'statul la randul lui investeste doar in someri sau persoane inactive, dar si in acest caz extrem de limitat si fara obiectiv concrete'.
In plus, politicile de activare sunt bazate aproape exclusiv pe finantare din fonduri europene, desi bugetul fondului de somaj este estimat in 2017 cu un excedent de peste 38% din total venituri.
La nivelul indemnizatiei pentru somaj, BNS este de parere ca aceasta este, in prezent, extrem de scazuta in Romania, 'iar stabilirea cuantumului acesteia este in mare masura fara legatura cu principiul contributivitatii, somerii fiind in proportie semnificativa expusi riscului de saracie'.
'Datorita nivelului redus al indemnizatiei de somaj, Romania incalca prevederile art.15 din Conventia OIM nr.168/1988 ratificata de Romania in 1992 prin adoptarea Legii 112/1992. In 2008, valoarea salariului minim brut a fost in prima jumatate a anului 2008 egala cu valoarea indicatorului social de referinta. In acest moment raportul este de 1 la 2.9. Romania are cel mai redus procent din Europa in ceea ce priveste cheltuielilor pentru somaj, raportat la total cheltuieli bugetare. Ca urmare consideram ca se impune sa se solicite revizuirea sistemului de beneficii in cazul somajului pentru a asigura securitatea venitului si, totodata, pentru a preveni riscul de saracie. Munca la negru continua sa fie extrem de prezenta, in fapt eforturile reale de reducere au fost extrem de putin eficiente, rezultatele obtinute de Inspectia Muncii sunt marginale, sunt doar o imagine la momentul controlului, masurile ar trebui sa fie mult mai dure si extinse pe o perioada de timp, astfel incat sa se asigure eficienta masurilor. Sunt multe cazurile in care companii care castiga licitatii de lucrari publice, in special in domeniul constructiilor, utilizeaza subcontractori ce folosesc munca la negru si cu siguranta cazul nu este singular', se mentioneaza in comunicatul BNS.
Totodata, un alt punct nevralgic atins in analiza organizatiei sindicale face referire la lipsa dialogului social eficient, respectiv nivel scazut de negociere la nivel sectorial, dar si deficiente de natura institutionala in functionarea dialogului social.
'Dialogul social la nivel de sector este nefunctional, iar lipsa reprezentativitatii partenerilor exclude orice tentativa de negociere a unui contract/acord colectiv la nivel de sector. Permanentizarea acestei situatii determina deja slabirea continua a structurilor clasice/legale de dialog social, cele care asigura conditiile pentru un dialog social structurat si pasnic. Lipsa utilitatii reprezentativitatii la nivel de sector a determinat o parte din partenerii sociali sectoriali sa renunte la reinnoirea reprezentativitatii. Din prelucrarea informatiilor publicate de Ministerul Consultarii Publice si Dialogului Social, in 2016 a expirat reprezentativitatea obtinuta la nivel de sector in cazul a 8 federatii patronale, dintre acestea, o singura federatie si-a reinnoit reprezentativitatea in termen si inca una a initiat acest proces in 2017. Desi din 2017 Ministerul Dialogului Civic s-a transformat in Ministerul Dialogului Social, functionarea dialogului social este la fel de precara. Desi au trecut mai bine de doua luni de la investire, primul ministru nu s-a intalnit cu partenerii sociali reprezentativi', sustine sindicatul.
Din evaluarile realizate de BNS, rezulta ca 46% dintre actele normative aprobate de Guvern, de la inceputul anului pana la inceputul lunii martie, nu au fost postate in consultare publica, in conditiile in care procesul de consultare are o durata medie mai mica de 10 zile.
'BNS a solicitat ministerelor responsabile initierea consultarilor pentru elaborarea Programului National de Reforma, raspunsul primit a fost unul unul extrem de general, fara comunicarea unui calendar de lucru in acest sens, in conditiile in care termenul limita pentru finalizarea acestui document este 15 aprilie. In niciun an Guvernul, indiferent de orientarea lui politica, nu a initiat consultari publice pentru Programul National de Reforma', afirma sursa citata.
Aspectele analizate de Blocul National Sindical si prezentate in comunicatul de presa au fost transmise Comisiei Europene atat in cadrul intalnirilor directe purtate in procesul Semestrului European, dar si catre Confederatia Europeana a Sindicatelor, organizatie care colecteaza pozitiile organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national si le inainteaza Comisiei Europene in cadrul procesului de dialog social ...

Cuvinte cheie pentru aceasta stire: Guvernului | Preocupare |

Pe aceeasi tema

2007-2011 News20.ro --