Orasele de succes ale Romaniei creeaza o retea a inovarii. Bazele retelei au fost puse de Cluj-Napoca, Oradea si Sibiu

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


Orasele de succes ale Romaniei creeaza o retea a inovarii. Bazele retelei au fost puse de Cluj-Napoca, Oradea si Sibiu


Trimite stirea pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articol
Romania va avea, pentru prima oara, o retea de orase performante in diferite domenii care accepta sa coopereze pentru a atrage impreuna fonduri europene.
Mai multi primari au acceptat sa lase la o parte rivalitatile traditionale dintre orase, precum si orgoliile locale, pentru a impartasi experienta acumulata si pentru a face schimb de bune practici. In aceasta retea vor intra, pentru inceput, orase precum Clujul, Sibiul sau Oradea, dar si Timisoara.
Ideea a fost lansata de catre echipa care a gestionat candidatura Clujului la titlul de Capitala Culturala Europeana. In finala competitiei pentru acest titlu au intrat patru orase: Timisoara, Clujul, Baia Mare si Bucurestiul. Titlul de viitoare Capitala Culturala Europeana a revenit Timisoarei, dupa trei runde de vot in care Clujul si capitala Banatului au fost la egalitate, astfel ca votul decisiv i-a apartinut presedintelui juriului, Steve Green, care a decis sa aleaga Timisoara.
In Cluj, pierderea titlului a provocat la inceput o frustrare imensa, apoi administratia locala a decis sa puna in practica programul candidaturii Clujului si sa realizeze programul cultural ca si cum acest oras ar fi fost castigator. In acest context, echipa care a gestionat candidatura Clujului a format o entitate numita Centrul Cultural Clujean, care a invitat orasele performante sa formeze o retea europeana a comunitatilor ce accepta sa aseze cultura la fundamentul dezvoltarii lor.
Prestatie dezamagitoare
Ideea este incurajata de Banca Mondiala, care crede ca aceste orase pot deveni poli regionali de dezvoltare si, totodata, locomotive pentru economia Romaniei. Si aceasta cu atat mai mult cu cat studiile Bancii Mondiale arata ca aceste orase se numara printre cele mai atractive din Romania. In retea a fost invitat si Bucurestiul, insa nici primarul general, Gabriela Vranceanu-Firea-­Pandele, nici vreun viceprimar nu au participat la conferinta, ci au fost ­trimisi reprezentanti ai ARCUB, care au avut o prestatie mai curand dezamagitoare: printre punctele "forte" prezentate s-au numarat sapte festivaluri organizate din bani publici, care au strans in total peste 200.000 de participanti - cam jumatate cat Untold.
De asemenea, Astrid Fodor, primarul din Sibiu, s-a declarat surprinsa de numarul imens de angajati al acestei structuri: 75, in conditiile in care Sibiul are doar sapte oameni care gestioneaza intreg programul Agenda Culturala, care include evenimentele co-finantate sau in care Primaria Sibiu este partener, si in conditiile in care acest oras gazduieste evenimente culturale majore pe plan european, precum Festivalul International de Teatru Sibiu.
Clujul va miza pe inovare
In cadrul conferintei prilejuite de crearea acestei retele, primarii municipalitatilor care au acceptat provocarea au marturisit ca au avut de invatat din experienta altora. De exemplu, primarul din Cluj, Emil Boc, a declarat ca s-a inspirat din experienta municipiului Oradea atunci cand a decis sa stimuleze reabilitarea monumentelor istorice si din cea a Sibiului atunci cand a hotarat sa stimuleze arta stradala. Primarul din Cluj, Emil Boc, a adaugat ca Clujul va miza pe inovare si pe ecomobilitate pentru a-si defini viitorul.
"In timp ce industria auto a dus la constructia de masini care merg cu 270-280 de kilometri la ora, prin oras am ajuns sa circulam cu o viteza sub nivelul trasurilor din secolul XIX, din cauza traficului, aglomeratiei, din cauza problemelor subsecvente pe care aglomeratia masinilor le creeaza. Si atunci, de acolo a inceput problema: ajungem sa circulam in marile orase asa cum era in secolul XIX cu trasurile, s-a inmultit numarul persoanelor care se imbolnavesc datorita poluarii mediului, de asemenea, faptul ca nu facem suficienta miscare si ne urcam in masina, cu consecintele pentru sanatate si lumea si-a dat seama. Stop! Nu se mai poate!", a spus Emil Boc. El a adaugat ca "nimeni nu detine monopolul adevarului si toti avem de invatat unii de la altii, mai ales in administratia publica. Trebuie sa impartasim lucrurile bune pe care incercam sa le promovam".
Sansa unei infrastructuri bune
Emil Boc a mai declarat ca "Clujul a plecat intr-o directie prin care incearca sa-si consolideze avantajele competitive pe care le are: talente locale, prezenta celor 100.000 de studenti, a universitatilor clujene, inovare, cercetare, dezvoltare, IT - domenii care confera Clujului sansa de a fi un oras competitiv. Are sansa unei infrastructuri mai bune decat in alte parti ale tarii, cu un aeroport bine conectat in Europa. Infrastructura nu este perfecta, dar are un ritm bun de dezvoltare. Inovarea reprezinta cea mai importanta premisa a dezvoltarii orasului, iar conceptul de smart city inseamna un "sistem de sisteme", care pune calitatea vietii in centrul sistemului de referinta. Obiectivul nostru este de a fi orasul cu cea mai buna calitate a vietii din Romania", a spus Emil Boc.
Clujul deja s-a inscris in cursa pentru a deveni Capitala Europeana a Inovarii peste 10 ani, in conditiile in care in 2015 a fost Capitala Europeana a Tineretului.
Oradea, in Reteaua Europeana a Oraselor Art Nouveau
Primarul din Oradea, Ilie Bolojan, a declarat ca modelul Clujului l-a inspirat atunci cand a decis sa refaca sistemul de iluminat public si sa instaleze stalpi care sunt ei insisi obiecte de arta industriala. De asemenea, el a adaugat ca modelul Sibiului l-a ajutat in revitalizarea unor zone centrale prin intermediul unor evenimente culturale. De asemenea, el a prezentat reteta folosita pentru a stimula reabilitarea monumentelor istorice. Astfel, cei care doresc pot sa primeasca imprumuturi fara ...

Cuvinte cheie pentru aceasta stire: Cluj-napoca Oradea | Romaniei |

Pe aceeasi tema

© 2007-2011 News20.ro --