Este intemeiata oficial Garda Elvetiana a Vaticanului

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


Este intemeiata oficial Garda Elvetiana a Vaticanului

Este intemeiata oficial Garda Elvetiana a Vaticanului
Trimite aceasta informatie pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articolAboneaza-te la newsletter
Corpul Garzii Elvetiene Pontificale este in serviciul papei din 1506. Pe 22 ianuarie a anului 1506 un grup de 150 de elvetieni, sub comanda capitanului Kaspar von Silenen, din Cantonul Uri, pentru prima oara in istorie a intrat pe Poarta Poporului in Vatican in serviciul papei Iulius al II-lea. Un acord in acest sens fusese incheiat deja mai inainte de Papa Sixt al IV-lea, in 1479; mai precis, acordul fusese incheiat cu confederatii in vederea posibilitatii de a recruta mercenari elvetieni pentru acest serviciu. In perioada care a urmat corpul de garda s-a marit.

Garzile Elvetiene au fost angajate nu numai in paza de escorta a papei, dar au participat si la numeroase lupte, dintre care merita amintita pe primul loc confruntarea armata din 6 mai 1527 pe timpul pradarii Romei (asa numitul "Sacco di Roma", 1527) de catre armatele contestatarului Bourbone; cu sacrificiul lor i-au permis papei Clement al VII-lea sa-si salveze viata. Din 189 elvetieni au scapat atunci cu viata numai 42, mai precis. cei care in ultimul moment l-au insotit pe pontif in fuga sa de-a lungul Pasajului Borgo (Borgo, cartier al Romei), pasajul leaga Vaticanul de Castel Sant'Angelo. O luna mai tarziu, pe 5 iunie Clement al VII-lea s-a predat.




In prezent, Garda Elvetiana se ocupa de siguranta papei si a Statului Vatican, supraveghind apartamentele palatului papal si mentionand ordinea pe timpul ceremoniilor religioase.

Apartenenta la Garzile Elvetiene cere:

sexul masculin;
cetatenie elvetiana;
neaparat catolic;
satisfacerea stagiului militar in Armata Elvetiana incheiat cu obtinerea unui certificat de "buna purtare";
varsta receruta intre 19 si 30 de ani;
inaltimea sa nu coboare sub 174 centimetri;
necasatorit (casatoria este admisa numai de la gradul de caporal in sus).

Pe data de 4 mai 1998, colonelul Garzii Elvetiene Alois Estermann, sotia sa Gladys Meza Romero si vice-caporalul CÚdric Tornay au fost gasiti morti in apartamentul sus-numitului colonel. Versiunea oficiala a Vaticanului a atribuit responsabilitatea delictului lui Tornay, caruia colonelul ii imputase faptul ca nu se intorsese in cazarma la ora stabilita de regulament. Tornay era , de altfel, nemultumit pentru ca nu fusese ales sa faca parte din garda de onoare a Papei. Cateva anchete conduse de mama lui Tornay si de catre avocatii francezi Jacques VergÚs si Luc Brossolet au contestat concluziile la care ajunsese magistratura vaticana. Zece ore inaintea descoperirii corpului fara viata, colonelul Estermann fusese numit de Ioan Paul al II-lea comandant al Garzii Elvetiene. "Este o onoare", declarase Estermann unui ziar elvetian, Le Matin. "Este o mare responsabilitate - continua ofiterul in interviul sau - dar in spatele acestei alegeri, vad vointa lui Dumnezeu, care ma va ajuta." Esterman facea parte din Garda Elvetiana din anul 1980 si cu ocazia atentatului impotriva Papei din anul urmator (1981), se urcase pe autovehicolul in care se afla Papa, protejandu-l pe acesta cu corpul sau. Dupa acest delict, au fost aduse modificari regulamentului Garzii Elvetiene. De exemplu, au fost schimbate procedurile de valutare ale reclutilor, au fost aduse modificari procedeelor de formare si promovare in functie, s-au initiat noi campanii de recrutare.
Nume
Comentariu
Nu exista comentarii la acest articol / Comenteaza tu

Abonare newsletter





S-a intamplat astazi

Cele mai citite stiri

ę 2007-2011 News20.ro --