S-a nascut Alexandru Paleologu, scriitor si om politic

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


S-a nascut Alexandru Paleologu, scriitor si om politic

S-a nascut Alexandru Paleologu, scriitor si om politic
Trimite aceasta informatie pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articolAboneaza-te la newsletter
Alexandru Paleologu (n. 14 martie 1919, Bucuresti, d 2 septembrie 2005, Bucuresti) a fost un scriitor, diplomat si om politic roman.

Alexandru Paleologu, eseist si critic literar, s-a format la scoala lui Paul Zarifopol, caruia i-a si ingrijit mai multe antologii, faimos mai ales prin volumul "Bunul simt ca paradox".

In antologia "Spiritul si litera" sunt adunate cateva dintre eseurile sale despre literatura romana, precum "Tema duelului la Camil Petrescu". Volumul "Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu" propune unica interpretare ezoterica din literatura critica romaneasca a romanului Baltagul.

Alexandru Paleologu s-a nascut intr-o veche familie boiereasca care isi are probabil originile in Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat din Lesbos in ̃arile Romane la inceputul secolului al XVIII-lea (se pare ca este descendentul ultimului imparat bizantin). Prin diverse inrudiri, Paleologu a fost descendent al marelui domnitor Constantin Brancoveanu. Tatal sau a fost deputat PNL si apoi secretar general in ministerele Justitiei si Finantelor. Alexandru Paleologu a absolvit Liceul Spiru Haret din Bucuresti si apoi a studiat la Universitatea Bucuresti, unde este licentiat al Facultatii de Drept.

In 1944, devine Referent la Comisia Romana de Aplicare a Armistitiului, iar intre 1946 si 1948 este atasat de legatie la Ministerul Regal al Afacerilor Externe al Romaniei. Urmarit de Securitate, reuseste sa scape si sa traiasca in clandestinitate sub un nume fals (Ion Craifaleanu) in orasul Campulung-Muscel pana in ianuarie 1956, cand conform Decretul de gratiere nr. 421 al Prezidiului Marii Adunari Nationale fapta pentru care fusese urmarit se prescrisese si poate intra in legalitate. In 1959 insa este arestat din nou de Securitate in asa zisul lot Noica-Pillat, in fapt o colatiune fantezista a organelor politiei politice prin care se dorea instrumentarea unui proces "lectie" pentru elitele intelectuale nemarxizate. "Lotul" cu pricina este rezultatul anchetei, cu alte cuvinte inventat in ancheta. Arestarile in respectivul lot incep in decembrie 1958, cand este arestat Constantin Noica, pe 11 decembrie. Paleologu este arestat in noaptea de 8 septembrie la ora 2, cand i se pune o lanterna in fata si este obligat sa-si stranga cateva lucruri fiind urcat intr-o duba si dus la celebra Malmaison din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Bucuresti). Ultimul arestat din lot este Nicu Steinhardt, in ianuarie 1960. Sunt arestati, anchetati si condamnati un numar de 23 de intelectuali de prestigiu. Pedepsele au variat de la 6 ani pana la 25 de ani munca silnica, pentru Constantin Noica. Totalul in ani al pedepselor insumeaza 268 de ani. Dupa iesirea din inchisoare urmeaza o perioada dificila de readaptare. Va lucra ca cercetator stiintific la Institutul Academiei Romane pentru Istoria Artei, Sectia Arta Veche si redactor la Editura "Cartea Romaneasca".

Un episod extrem de interesant este cel al colaborarii scriitorului cu Securitatea. Racolat in penitenciarul Botosani in 1963, initial ca "agent de influenta", va accepta diverse contacte cu ofiterii de securitate pana in 1984, cand este abandonat din reteaua informativa. Colaborarea sta sub semnul iluziei extreme ca ar putea controla cumva vointa si intentiile ofiterilor de securitate, pe fondul unei - cum o va numi mai tarziu - "imense prostii". Este unul din informatorii de atmosfera, nedand nici o nota informativa critica sau ranchiunoasa despre vreo persoana anume in chip explicit. Este, de altfel, primul si unul dintre foarte rarii intelectuali romani care inca dinainte de 1989 a recunoscut colaborarea sa cu fosta politie politica, iar dupa 1990 fiind primul caz de recunoastere si asumare publica explicita.

In 1959 a fost arestat si in 1960 condamnat la 14 ani de munca silnica si confiscarea integrala a averii, la inchisoare intalnind alte mari nume ale culturii romanesti, precum Constantin Noica si Alexandru Ivasiuc. A fost eliberat prin decret de gratiere in 1964. Dupa eliberare, este reintegrat in acelasi Institut, Sectia Teatru. Devine Secretar literar la Teatrul "C. I. Nottara" din Bucuresti in 1967, an in care devine si membru al Uniunii Scriitorilor, iar intre 1970 si 1976 este redactor la Editura "Cartea Romaneasca". Din 1992 a fost presedinte al Consiliului Fundatiei Societatea Civila.

Dupa revolutia romana din 1989, a fost numit Ambasador al Romaniei in Franta incepand cu 31 decembrie 1989 [1], dar a fost demis in iunie 1990 din cauza ca simpatiza cu "golanii" din Piata Universitatii (numindu-se chiar "ambasadorul golanilor"), cat si din cauza vederilor sale pro-monarhiste. Dupa aceea, devine membru al Partidului Aliantei Civice, infiintat de Nicolae Manolescu, fiind intre 1992 si 1996 senator in circumscriptia electorala Arges. Si-a continuat mandatul de senator din partea Partidului National Liberal, fiind intre 1996 si 2000 senator de Vrancea si intre 2000 si 2004 senator de Bucuresti.

In primele luni ale lui 1990 a fost primul si unul dintre cei foarte putini oameni de cultura romani care si-au recunoscut colaborarea cu Securitatea. Marturia sa va fi publicata mai tarziu intr-un volum de convorbiri cu istoricul si romancierul Stelian Tanase. De asemeni, isi cere public iertare pentru ceea ce va numi o "obnubilare a inteligentei". Trebuie spus, amanunt deloc de neglijat, ca racolarea sa ca informator s-a petrecut in conditii de detentie la Botosani in 1963, sub presiunea santajului, batailor si umilintelor.
Nume
Comentariu
Nu exista comentarii la acest articol / Comenteaza tu

Abonare newsletter





S-a intamplat astazi

Cele mai citite stiri

© 2007-2011 News20.ro --