S-a nascut Che Guevara, revolutionar argentinian

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


S-a nascut Che Guevara, revolutionar argentinian

S-a nascut Che Guevara, revolutionar argentinian
Trimite aceasta informatie pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articolAboneaza-te la newsletter
Dr. Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928 – d. 9 octombrie 1967) mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che a fost un revolutionar de stanga, lider al regimului comunist cubanez si insurgent sud-american.

S-a nascut in Argentina, la 14 iunie 1928, in localitatea Rosario del Fe, ca cel mai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere, tatal fiind Ernesto Guevara Lynch, iar mama Celia, avand stramosi basci, irlandezi si spanioli. La varsta de doi ani se imbolnaveste de astm bronsic, iar de la varsta de 3 ani a invatat sah de la tatal sau si a participat chiar la concursuri incepand de la varsta de 12 ani. Mama sa l-a invatat franceza, pe care o va vorbi in mod curent, fiindu-i utila mai ales in experienta africana de mai tarziu. Matusa sa, de care era foarte apropiat si care a crescut-o pe mama sa de la moartea prematura a parintilor acesteia, era comunista. In timpul adolescentei, profitand si de perioadele de repaus provocate de crizele de astm, citeste din Pablo Neruda, Jack London, Emilio Salgari, Jules Verne, Sigmund Freud si Bertrand Russell. Arata, de asemenea un mare interes si pentru fotografie. Cu toate acestea, in 1942, la liceu, joaca rugby in echipa scolii. Reformat din cauza bolii, se ambitioneaza sa ajunga doctor. In anul 1948 se inscrie la facultatea de medicina din Buenos Aires. In decembrie 1951 incepe o calatorie prin America Latina. In ianuarie 1952 ajunge in Chile, unde descopera mizeria in care traiau minerii din nordul tarii. Ajunge in Peru, in Amazonia, in Columbia si Venezuela. Revine acasa complet schimbat. Descoperise marile inegalitati din America Latina, tragica viata a indienilor, aroganta militarilor.

Dupa ce isi ia diploma in medicina (12 iunie 1953) pleaca din nou: Bolivia, Peru, Ecuador, Guatemala. La 27 iunie 1954, presedintele cade victima unui puci militar. Ramane in Guatemala pana in septembrie 1954, apoi pleaca in Mexic, unde la 26 iunie 1955, il intalneste pe Fidel Castro. In aceasta perioada e supranumit Che.

Devine membru al administratiei de stanga a presedintelui Jacobo Arbenz. La 27 iunie 1954, presedintele cade victima unui puci militar.

Ramane in Guatemala pana in septembrie 1954, apoi pleaca in Mexic, unde la 26 iunie 1955, il intalneste pe Fidel Castro. In aceasta perioada e supranumit Che. In cadrul antrenamentelor care au precedat debarcarea in Cuba, Che a practicat karate si alpinism, escaladand varful Iztaccihuatl, care masura peste 5.000 de metri.

Pentru meritele sale, Castro ii da lui Guevara gradul de el Comandante, cel mai inalt din cadrul gherilei, si ii confera, la 29 de ani, Steaua José Martí, pe care Guevara o va pune pe bereta sa neagra. Aceasta imagine a revolutionarului cu bereta si stea va deveni celebra in lumea intreaga, datorita fotografului cubanez Alberto Korda, autorul acesteia.

Dupa cucerirea puterii, la 9 ianuarie 1959, primeste cetatenia cubaneza, printr-o lege speciala.

Che Guevara devine in 1959 comandatul inchisorii Cabana. Timp de sase luni, intre 2 ianuarie si 12 iunie 1959, au fost executati acolo cel putin 156 de prizonieri, in majoritate politici. Documentele vremii, inclusiv declaratii confidentiale facute de Guevara, sugereaza chiar cateva mii de victime.

La 26 noiembrie 1959 e numit director al Bancii Centrale a Cubei, iar mai tarziu devine ministrul industriilor. A fost activ in reorientarea economiei cubaneze pe modelul centralizat sovietic. Se imprieteneste cu Jean-Paul Sartre si cu Simone de Beauvoir, participa in primavara lui 1960 la un miting de protest impotriva aruncarii in aer a unei nave franceze care transporta arme.

Trimis de Castro prin lume, Guevara pledeaza pentru radicalism total in lupta impotriva imperialismului american. Lanseaza faimosul indemn antiamerican: "Sa cream noi Vietnamuri!". In 24 februarie 1965, la Alger, tine un discurs care va deranja enorm Moscova. Ţarile socialiste sunt atacate violent, pentru ca sacrifica lumea a treia pe altarul intereselor lor egoiste. URSS-ul este tinta principala, iar Castro primeste reprosuri de la Kremlin. La intoarcerea in Cuba, dupa discutii intre Castro si Guevara, Che nu mai apare in public. Pleaca in Africa, in Congo impotriva lui Mobutu. Inainte de a pleca in Congo, ii lasa o scrisoare lui Castro, rugandu-l sa o dea publicitatii, dupa moartea sa. Fidel insa da citire scrisorii la televiziunea cubaneza la 3 octombrie 1965, in timp ce ii sta alaturi, sotia lui Che, Adelaida March. Aventura din Congo se sfarseste dezastruos. In decembrie 1965, paraseste Africa. Slabit, cu crize de astm, bolnav de paludism si dizenterie, se intoarce in Cuba, de unde planuieste o noua aventura, de data aceasta in Bolivia.

Aventura in Bolivia se anunta sinucigasa. Aici, armata era bine antrenata, iar Partidul Comunist Bolivian nu intentiona sa-l ajute. In noiembrie 1966, Che ajunge in capitala boliviana, dupa ce a trecut prin Praga, Moscova, Paris. Se indreapta spre regiunea forestiera Nancahuazu, pentru a forma o scoala de gherila. Lipsit de sprijinul localnicilor, inconjurat de niste novici, la 8 octombrie 1967, grupul lui Che este capturat. Che Guevara este executat o zi mai tarziu, la 9 octombrie 1967.

In 1966, Bolivia era guvernata de o dictatura militara condusa de René Barrientos care il rasturnase de la putere, printr-o lovitura de stat, pe presedintele ales, Víctor Paz Estenssoro. La cererea lui Fidel Castro, a fost cumparat un teren intr-o regiune montana izolata, Ñancahuazú, de catre partidul comunist bolivian. Acest teren era situat intr-o zona geografica foarte indepartata de cerintele lui Che Guevara, acesta acceptand-l pentru a nu mai pierde timp. El ajunge aici la 7 noiembrie 1966 (dupa ce trecuse, deghizat, prin Praga, Moscova, Paris), data la care incepe si al sau "Jurnal din Bolivia". Grupul sau era constituit din 47 guerrilleros, majoritatea bolivieni, dar si 16 cubanezi alesi de Che, plus cativa peruvieni si argentinieni. Isi iau numele de ELN (Ejército de Liberación Nacional - Armata Nationala de Eliberare), avand si cateva grupuri de sprijin in mediul urban. Guevara credea ca va gasi sprijin in randurile taranilor, a minerilor, insa partidul comunist bolivian era, mai degraba, indreptat spre Moscova decat spre Havana. Pe langa aceasta, inflexibilatatea lui Che, care refuza sa lase conducerea gherilei comunistilor locali, il indeparteaza de la un acord cu Mario Monje.(liderul Partidului Comunist Bolivian).

Agentul principal in La Paz, Haydee Tamara Bunke Bider, zisa Tania, era, probabil, membra a securitatii est-germane, Stasi, si chiar agenta a K.G.B-ului; ea ar fi ajutat, intentionat sau nu, interesele sovietice, punand si autoritatile boliviene pe urmele lui Che. La 9 martie 1967, cativa militari in civil, aflati la pescuit, ii intalnesc pe cei din grupul lui Guevara (intalnire pasnica), insa la 11 martie 2 dezertori din E.L.N. sunt capturati, alarmand guvernul bolivian care cere ajutorul S.U.A. La indicatiile dezertorilor este descoperita tabara de antrenament si ascunzatorile cu documente, alimente, fotografii ce servesc la identificarea lui Guevara de catre C.I.A. Hotarasc sa abandoneze tabara de antrenament pentru a scapa de incercuirea armatei boliviene si se ia hotararea de a coopta membri din grupul de sprijin urban: Tania, francezul Régis Debray si argentinianul Ciro Bustos.

La 23 aprilie fortele lui Che Guevara ies victorioase din primele ciocniri cu armata boliviana, mai putin experimentata in razboiul montan. Grupul pierde, insa, contactul cu Havana, cele 2 transmitatoare pe care le aveau defectandu-se (unii istorici vorbesc chiar de sabotaj), iar unica legatura cu exteriorul ramane un simplu aparat radio. In ciuda naturii violente a conflictului Che acorda ingrijiri medicale soldatilor bolivieni capturati si ii elibereaza pe cei luati prizonieri. Che isi imparte oamenii in doua grupuri, pe 17 aprilie, pentru ai scoate din zona de conflict pe Régis Debray si Ciro Bustos care nu mai puteau suporta conditiile de viata din gherila si care urmau sa transmita mesaje in Cuba si comunistilor argentinieni. Guevara il numeste la comanda celui de-al doilea grup pe Juan Vitalio Acuña Núñez («Vilo»). Cele doua grupuri nu mai reusesc insa sa se intalneasca dupa trei zile la punctul de intalnire hotarat deoarece grupul lui Vilo a fost nevoit sa-si schimbe traseul din cauza apropierii armatei boliviene. In absenta unui punct de intalnire alternativ si fara mijloace de comunicatii, cele doua grupuri nu se vor mai reintalni niciodata. Chiar in aceasta perioada Guevara scrie "Mesaj popoarelor lumii", ce va fi citit la reuniunea tricontinentala (Asia, Africa, America Latina) din Cuba si care contine cele mai radicale afirmatii ale sale: el propune un razboi mondial deschis contra S.U.A., in contradictie cu "coexistenta pasnica" dorita de Uniunea Sovietica si partidele comuniste din America Latina. Che isi incepe documentul cu una din frazele sale cele mai celebre: "sa cream doua, trei, nenumarate Vietnamuri, acesta este consemnul". E.L.N. primeste o grea lovitura la 20 aprilie, cand Régis Debray si Ciro Bustos sunt capturati. ambii sunt torturati de armata guvernamentala si dau informatii cheie care confirma prezenta lui Che in Bolivia. Unele probe indica un acord al lui Régis Debray cu C.I.A. (informatii contra stoparii torturii si promisiunii unei pedepse mai usoare); alte probe se refera la Bustos (care era pictor) ca la cel care a facut desene foarte exacte ale membrilor grupului. Toate acestea au dus la localizarea si identificarea membrilor grupului lui Che de catre fortele boliviene. Guevara credea ca are de-a face doar cu armata boliviana, prost echipata si antrenata. Totusi, cand guvernul american l-a localizat C.I.A si Fortele Speciale (incluzand un batalion al United States Army Rangers ce-si avea baza nu departe de zona in care actiona gherila) sunt trimise pentru a antrena si sustine armata boliviana. Numeroase lupte au loc in timpul verii iar la 1 august C.I.A. trimite doi agenti pentru a accelera capturarea lui Che Guevara; era vorba de doi agenti amercano cubanezi, Gustavo Villoldo si Félix Rodríguez (acesta se infiltrase si in cuba pentru a pregati atacul esuat din Golful Porcilor). Pe 31 august coloana lui Vilo Acuña, care o includea si pe Tania, este prinsa intr-o ambuscada pe cand traversa un rau, fiind ucisi cu totii cu exceptia lui Restituto Cabrera, care reuseste momentan sa scape (va fi capturat si executat pe 4 septembrie). Ultimul contact cu partea urbana a E.L.N. este oprit la 15 septembrie, atunci cand, in mod inexplicabil, ultimul membru al serviciilor secrete cubaneze a fost rechemat in tara de catre seful sau, Manuel Pineiro, pro-sovietic si opozant al lui Che Guevara. Contrar la ceea ce s-a intamplat in Congo nu a fost facuta nicio tentativa de ajutor din partea Cubei pentru a-i ajuta pe Che si oamenii sai. Izolata, epuizata fizic, lipsita de apa potabila, coloana lui Che este la capatul puterilor iar uneori trebuie sa-si transporte seful care avea crize teribile de astm. In ciuda tuturor dificultatilor, Guevara are mereu aceeasi vointa si isi impinge oamenii inainte, ca in cazul trecerii unei prapastii pe care toti o considerau imposibil de trecut, pe cand Guevara o face, in ciuda conditii sale fizice precare:

Fortele speciale boliviene afla de la un informator locul unde se afla cantonati luptatorii si mai mult de 1800 soldati sosesc in La Higuera. La 8 octombrie sunt incercuiti in zona rapei Quebrada del Yuro si Guevara ordona ca grupul sa se desparta in doua, unul cu bolnavi fiind trimis mai in spate, iar Che, cu ceilalti ramasi, ramane sa tina piept trupelor boliviene. Dupa trei ore de lupte Che este capturat impreuna cu Simón Cuba Sarabia. Che s-a predat dupa ce a fost ranit la picior iar pusca deteriorata de un glont. Conform soldatilor bolivieni el ar fi strigat: "Nu mai trageti! Sunt Che Guevara si valorez mai mult viu decat mort." Aceasta declaratie este in totala contradictie cu comportamentul (pe care il voia exemplar) lui Che din timpul gherilei din Cuba dar ar putea fi explicat prin faptul ca era intr-o situatie fara iesire. O alta versiune a capturarii spune ca ar fi murmurat, pur si simplu: "eu sunt Che Guevara". Grupul de guerrilleros este infrant si dispersat: trei oameni au murit, unul este grav ranit iar ceilalti sunt capturati sau ucisi, de catre armata, in zilele urmatoare. Doar cinci dintre luptatori reusesc sa ajunga la frontera cu Chile , de unde sunt preluati si evacuati de senatorul Salvador Allende (viitorul presedinte al statului Chile, mort in timpul unei lovituri de stat din 1973). Conform lui Harry Villegas ("Pombo"), unul dintre supravietuitori, daca Guevara ar fi ales sa mearga cu grupul lor ar fi supravietuit si el. Cei doi prizonieri sunt dusi intr-o scoala abandonata. La 9 octombrie guvernul bolivian anunta moartea lui Che Guevara in lupta. In acelasi timp soseste in La Higuera colonelul Joaquín Zenteno Anaya si agentul C.I.A. Félix Rodríguez. La ora 13 presedintele Barrientos da ordinul de executie al luptatorilor. Chiar daca nu si-a justificat niciodata decizia, colaboratorii lui Barrientos cred ca ii era teama de un proces public ce ar fi atras atentia internationala asupra Boliviei, cum s-a intamplat in cazul lui Régis Debray; el nu vroia, de asemenea, ca Che sa fie condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea, apoi eliberat, ca in cazul lui Fidel Castro.

Exista numeroase versiuni asupra gradului de implicare si de influentare a S.U.A. si C.I.A. in acesta decizie. Presedintele Barrientos a avut o intrevedere cu ambasadorul Statelor Unite chiar inaintea executiei lui Che. Pe de o parte, documente ale agentiei, declasificate in timpul lui Bill Clinton, arata ca C.I.A. nu ar fi dorit ca aventura lui Che in Bolivia sa se termine prin moartea sa iar, pe de alta parte, alte surse indica ca C.I.A. ar fi facut presiuni ca Che sa fie executat. Cert este ca C.I.A. a fost prezenta in momentul mortii lui Che Guevara. Exista mai multe versiuni si in ceea ce privste persoana care a dat propriu-zis ordinul de executie: unele surse il indica pe agentul Rodriguez, care ar fi primit ordin de la colonelul Zenteno; alte surse il indica pe capitanul Gary Prado Salmon, seful rangerilor bolivieni. Se pare ca Rodriguez i-a dat ordinul de executie sergentului bolivian Mario Terán, cu precizarea de a nu-l desfigura iar ranile provocate sa para fi facute in timpul unei lupte. Dupa alte surse Mario Terran ar fi fost ales prin tragere la sorti, in cadrul trupelor boliviene, fiindca ar fi existat o cearta in privinta celui care ar fi avut "privilegiul" de a-l ucide pe Che. Dupa versiunea lui Rodriguez, el l-ar fi anuntat pe Che despre iminenta executie, acesta i-ar fi incredintat un mesaj pentru sotia sa, cei doi s-ar fi imbratisat, iar Rodriguez ar fi parasit scoala. Aceasta versiune este contestata de seful fotelor speciale boliviene, capitanul Gary Prado, care spune ca Rodriguez l-ar fi amenintat pe Che iar acesta l-ar fi scuipat, spunandu-i ca e un tradator.

Corpul sau si cele ale celorlalti luptatori au fost luate de armata boliviana si duse, cu ajutorul ofiterilor americani si agentilor C.I.A., cu elicopterul in oraselul Vallegrande, unde au fost expuse pentru mass-media, in spitalul local. Sute de persoane, soldati, civili si curiosi au venit sa vada corpurile. Calugaritele din spital si din oras au remarcat asemanarea frapanta cu Isus si i-au taiat suvite din par pentru a le pastra ca talismane.

Dupa amputarea mainilor de catre un medic militar, pentru a autentifica corpul si a pastra o proba a mortii sale, oficialii bolivieni l-au ingropat intr-un loc secret. Dupa executie, militarii bolivieni si Félix Rodríguez si-au impartit lucrurile lui Che, incluzand cele doua ceasuri (printre care un Rolex incredintat lui Che de un camarad muribund) si jurnalul Lui Che Guevara in Bolivia. Astazi o parte din lucrurile sale (prinre care lanterna sa) sunt expuse la sediul C.I.A. La 15 octombrie Castro recunoaste moartea lui Guevara si proclama trei zile de doliu national. Moartea sa a fost perceputa, in acel moment, ca o grea lovitura pentru miscarile revolutionare sud-americane si pentru lumea a treia. In 1997, ramasitele lui Che si ale altor cativa camarazi sunt exhumate si identificate cu ajutorul probelor A.D.N., de catre o echipa de medici legisti cubanezi, apoi transferate in Cuba. El a fost inmormantat cu funeralii de erou national, impreuna cu sase dintre camarazii sai de arme din Bolivia, in mausoleul din Santa Clara (orasul pe care il cucerise in timpul revolutiei din Cuba).


Nume
Comentariu
Nu exista comentarii la acest articol / Comenteaza tu
© 2007-2011 News20.ro --