S-a nascut Franz Liebhard, poet roman

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


S-a nascut Franz Liebhard, poet roman

S-a nascut Franz Liebhard, poet roman
Trimite aceasta informatie pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articolAboneaza-te la newsletter
Franz Liebhard (din 1949 pseudonim literar al lui Robert Reiter) (n. 6 iunie 1899, Timisoara - d. 18 decembrie 1989) a fost initial un poet de limba maghiara si ulterior un scriitor de limba germana, originar din Banat.

Tatal sau era de origine germana, iar mama sa, slovaca. Desi in familie nu vorbea limba maghiara, a urmat o scoala de prestigiu cu limba de predare maghiara din Timisoara (unde a studiat si Arnold Hauser).

Limba prin care a patruns in lumea literaturii si a stiintelor a fost maghiara. A citit din literatura modernista aoparuta in publicatia "Nyugat" (Vest), fondata in 1908, dar si din literatura de avangarda promovata in special de revistele"A Tett" (Actiunea) si "Ma" (Astazi), fundate de Lajos Kassák in 1915, respectiv 1916. Mai tarziu, Reiter va face adesea referire la aceste periodice, care circulau la scoala si in familie, alaturi de publicatii in limba germana, ca "Der Sturm" (Furtuna).

In Banat coexistau mai multe culturi, deoarece aici conlocuiau, de secole, romani, maghiari, sarbi, germani si evrei. Prin urmare, trecerea lui Reiter de la limba germana la cea maghiara poate fi privita ca o "optiune culturala". Desi la inceputul liceului nu stia aproape deloc limba maghiara, la varsta de 17 ani cunostea limba atat de bine incat, impreuna cu cativa prieteni a infiintat o revista literara, numita "Holnap" (Maine). Cu toate ca administratia scolii a interzis revista dupa aparitia primului numar, Reiter a continuat sa publice poezie expresionista. In 1917 devenise un contribuitor regulat la revista "Ma", publicata de Lajos Kassák la Budapesta.

Reiter a studiat la Universitatea din Budapesta, devenind una din figurile principale ale cercului lui Kassák. Talentul sau este remarcat si de editorii si contribuitorii revistei moderniste "Nyugat". Mai tarziu, Reiter isi aminteste ca a purtat discutii cu Mihály Babits si Ernő Osvát, care l-au invitat sa publice in revista lor. Dar, in acea perioada, Reiter isi orinta discursul spre expresionismul militant si spre institutiile literare care il promovau.

Dupa revolutia din 1919 din Ungaria, Reiter s-a intors la Timisoara, de curand devenita parte a Romaniei. In acelasi timp, Kassák si fostii lui colaboratori pleaca in exil in lumea larga, fiind declarati indezirabili in Ungaria. Kassák, impreuna cu cativa membri ai grupului sau, intre care si Tibor Déry s-a dus la Viena, unde a reinfiintat revista "Ma", care a functionat intre anii 1920 si 1925.

In acest timp, Reiter lucreaza la Timisoara ca editor al unor ziare social-democrate, publicate in germana si maghiara.

In 1922, Reiter se alatura din nou cercului "Ma" din Viena, contribuind cu poezii, traduceri (din Arthur Rimbaud, Guillaume Apollinaire si altii) si chiar cu doua eseuri: Vázlat: Társadalom, művész, művészet (Schita: Societate, Artist, Arta) si Dogma, szkepszis, konstrukció (Dogma, Scepticism, Constructie). Aceste texte dezvaluie o personalitate matura, marcata de lecturile sale de filozofie si de studiile de filozofie, urmate la Universitatea din Viena.

Dificultatile financiare il obliga sa se intoarca la Timisoara in 1924, unde reia activitatea de jurnalist. In acest moment incepe metamorfozarea sa, prin trecerea de la limba maghiara spre limba germana. In 1926 inceteaza sa mai scrie poezie in limba maghiara, si isi modifica semnatura, din Reiter Róbert, poet maghiar, in Robert Reiter, jurnalist german. Dupa cativa ani reincepe sa scrie poezie, dar in limba germana. Aceste poezii vor incepe sa fie publicate sub pseudonimul Franz Liebhard, (numele unui prieten decedat), nume sub care va deveni celebru printre cititorii din Romania. Unul din motivele pentru care a renuntat sa scrie poezie in limba magiara a fost criza poeziei avangardiste de la sfarsitul anilor '20. Bine cunoscutele reviste "Ma", "Genius"si "Periszkop" si-au incetat aparitia in jurul anului 1926.

Din 1919 a inceput sa apara, in Banat, ziarul de limba germana "Schwäbische Volkspresse". Ulterior, denumirea acestuia s-a schimbat in "Banater Deutsche Zeitung". Publicatia era mijlocul de exprimare al comunitatii de svabi banateni. Primul redactor-sef a fost Franz Xaver Kappus.

In vara anului 1925, Reiter a devenit editor al publicatiei "Banater Deutsche Zeitung", al carei editor-sef a fost in perioada 1929 - 1941. O data cu conformitatea impusa de nationl-socialistii germani, publicatia si-a schimbat titlul in "Südostdeutsche Tageszeitung, Ausgabe Banat", unde a ramas pana in august 1944, pentru a pune in practica o noua politica culturala, sub conducerea altui editor-sef. In aceasta perioada a publicat si traducerea in limba germana a cuoscutei balade populare romanesti Miorita.

In ianuarie 1945, Reiter a fost deportat in Uniunea Sovietica, intr-un lagar de munca fortata. La intoarcerea sa, in 1948, s-a reitegrat in viata culturala a germanilor din Banat, reorientata pe caile marxism-leninismului de Partidul Comunist Roman.

Simbolismul sau stangaci se vrea un mesaj clar: prezentul socialist a inlaturat toate tensiunile, astfel incat urmasii lui Lenau din Lenauheim pot trai o viata fericita. [7]

In 1953, in cadrul Teatrului de Stat din Timisoara (Deutsches Staatstheater Temeswar), pe langa trupa romana au fost infiintate si sectiile germana si maghiara. Secretar literar al trupei adevenit Robert Reiter (Franz Liebhard) care, impreuna cu actorul si dramaturgul Hans Kehrer a tradus in limba germana piesa "Oamenii de azi" de Lucia Demetrius, piesa care a fost pusa in scena de Rudolf Schati, in 11 decembrie 1953. A lucrat la acest teatru pana in 1968.

In 1969 Franz Liebhard a vorbit in public despre "colegul " sau Robert Reiter. Prin aceasta voia sa arate ruptura intre cele doua etape ale vietii sale, trecerea de la poeziile de avngarda semnate Robert Reiter, inaite de razboi, la poetica postbelica cu forma si ritm clasice, semnate Franz Liebhard. Cazul sau pare a fi unic in istoria literaturii, o adevarata trinitate, Reiter Róbert, Robert Reiter si Franz Liebhard.
Nume
Comentariu
Nu exista comentarii la acest articol / Comenteaza tu
© 2007-2011 News20.ro --