Thomas Cranmer, arhiepiscop de Canterbury, a fost ars pe rug sub acuzatia de erezie

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


Thomas Cranmer, arhiepiscop de Canterbury, a fost ars pe rug sub acuzatia de erezie

Thomas Cranmer, arhiepiscop de Canterbury, a fost ars pe rug sub acuzatia de erezie
Trimite aceasta informatie pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articolAboneaza-te la newsletter
Thomas Cranmer (2 iulie 1489 - 21 martie 1556) a fost arhiepiscop de Canterbury in timpul domniilor regilor Angliei Henric al VIII-lea si Eduard al VI-lea. Lui se pare ca i se datoreaza scrierea si compilarea primelor doua Carti de rugaciune comuna, care au stabilit structura de baza a liturghiei anglicane pentru secole si au influentat limba engleza prin expresiile si citatele din ele. El a fost unul din primii martiri anglicani, ars pe rug in 1556 pentru erezie. Este comemorat de Biserica Angliei pe 21 martie.

Cranmer s-a nascut in 1489 in Aslacton, acum Aslockton, langa Nottingham. Parintii sai, Thomas si Agnes (Hatfield) Cranmer, proveneau din partea de jos a nobilimii si posedau, la moarte, doar atat pamant si avere cat sa-si sustina fiul cel mai in varsta. Din cauza acestei lipse de pamant, Thomas, care avea aptitudini pentru invatatura, si fratele sau mai mic au imbratisat o cariera ecleziastica.

In 1510, Cranmer a devenit membru al Colegiului Jesus, Cambridge. In 1515, pe cand era inca la Cambridge, s-a casatorit cu Joan, nepoata proprietaresei Tavernei Delfinul din apropiere; aceasta a dus la excluderea sa din colegiu, pe temeiul regulii ca membrii acestuia trebuiau sa ramana celibatari. In 1519, Joan Cramer a murit la nasterea unui copil; aceasta i-a ingaduit sa fie re-acceptat in colegiu. Era cunoscut ca un student dedicat si i s-a observat interesul pentru filozofia neortodoxa. A devenit doctor in teologie in 1523.

Ciuma l-a silit pe Cranmer sa plece din Cambridge in Essex. Aici a intrat in atentia lui Henric al VIII-lea, care statea in apropiere. Regele si consilierii sai au gasit in Cranmer un disponibil avocat al mult-doritului de Henric divort de Caterina de Aragon, iar Cranmer s-a implicat in cauza ca cercetator. El si Foxe au compilat Collectanea Satis Copiosa (Culegerea suficient de numeroasa) in 1530, cuprinzand precedente istorice si legale de cazuri ca acela al lui Henric, permitandu-i regelui sa construiasca o pledoarie academica pentru ruptura de Roma. Cranmer a fost trimis ca parte a ambasadei la Roma in 1530 si in 1532 a devenit ambasador la imparatul german Carol al V-lea.

Cranmer si-a intalnit a doua sotie, Margareta, ruda prin alianta cu savantul luteran Andrea Osiander, pe cand isi petrecea vara anului 1532 la Nürnberg.

In ianuarie 1533, Henric a descoperit ca Anne Boleyn, femeia pe care si-o dorea ca sotie, era insarcinata. Aceasta a sporit urgenta divortului regelui, care s-a casatorit in secret pe la sfarsitul lunii.

Pe 30 martie 1533, Cranmer a fost numit arhiepiscop de Canterbury, la moartea lui Warham. Cranmer a fost ales de Henric pentru a-i sustine politicile si a gasi solutii la probleme sale. Aceasta numire facuta de Henric in lipsa acordului papal arata ca isi pierduse speranta de a obtine divortul din partea Romei.

Cranmer si-a adus cu sine sotia, Margareta, cand a devenit arhiepiscop, dar i-a pastrat prezenta discreta pentru a nu deveni evidenta incalcarea regulii celibatului clerical.

In mai, Cranmer a declarat nula casatoria lui Henric cu Caterina de Aragon si pe Anne Boleyn sotia legala a acestuia. Facand aceasta, Cranmer actiona direct impotriva poruncii papei. In septembrie, Anne a dat nastere celei de-a doua fiice a lui Henric, printesa Elisabeta, al carei nas a devenit Cranmer.

Sub Henric, Cranmer a reusit sa duca la indeplinire unele masuri care au dus pe parcurs la reforma Bisericii Angliei. Printre acestea se numara Cele zece articole, care enumerau reformele cu multa politete; de exemplu, se spunea nu ca doctrina transsubstantierii ar fi incorecta, ci ca s-ar putea sa fie. In 1538, Cranmer a condamnat vederile lui John Lambert cand acesta a negat transsubstantierea. Lambert a fost ars pe rug, dar Cranmer i-a adoptat mai tarziu vederile.

Cranmer s-a opus de asemenea Celor sase articole ale lui Henric, care reafirmau celibatul clerical.

Atunci cand a venit vremea desfiintarii manastirilor, lui Cranmer i s-au oferit foste proprietati clericale, cum ar fi Manastirea de maici cluniaca de la Arthington.

La moartea lui Henric in 1547, Cranmer a devenit un sfatuitor indispensabil al fiului si succesorului acestuia, Eduard al VI-lea, care, copil fiind, fusese crescut cu vederi protestante.

In timpul domniei lui Eduard, Cranmer a finalizat marea lucrare liturgica pe care o incepuse in timpul domniei lui Henric, scriind o liturghie cu caracter protestant in limba engleza. Cartea de rugaciune comuna, asa cum a ajuns sa fie cunoscuta, era mult influentata de teologi continentali, cum ar fi Petru Martirul, Martin Bucer (ambii invitati si gazduiti de Cranmer in Anglia) si Hermann de Wied (arhiepiscop de Köln, a carui Consultatio a fost sursa a numeroase elemente ale cartii lui Cranmer). Cranmer a fost responsabil pentru primele doua editii ale Cartii de rugaciune comuna. Prima editie, din 1549, era relativ conservatoare, desi plina de inimitabila proza cranmeriana. A doua editie, din 1552, a fost mai radicala, reducand cu mult elementul sacrificial in euharistie, inlaturand cele mai multe rugaciuni pentru morti si numeroase ceremonii. Cartea de rugaciune comuna pe care Biserica Angliei o utilizeaza si acum in mod oficial a fost tiparita in 1662.

Cranmer a incurajat distrugerea icoanelor, activitate pe care mai tarziu a descris-o ca "vesele intruniri".

Ingrijorat de nevoia de predicare elocventa si de lipsa unor clerici educati, a compilat si scris prima Carte de omilii, la fel ca si Cele patruzeci si doua de articole care rezuma doctrina anglicana. Acestea, in general, au condus Biserica Angliei intr-o directie mai protestanta. Cele treizeci si noua de articole, bazate pe cele patruzeci si doua si adoptat in timpul domniei Elisabetei I, sunt inca recunoscute ca parte a traditiei anglicane pe care clericii din unele Biserici nationale din Comunitatea anglicana jura sa o sustina.

Eduard al VI-lea a murit in 1553, fiind urmat la tron de sora sa vitrega, Maria I. Maria era fiica primei sotii a lui Henric, Caterina de Aragon, o printesa spaniola, si fusese crescuta in credinta romano-catolica. In acord cu credintele sale catolice, ea a inceput procesul contrareformei.

Pe 14 februarie 1556, Cranmer, ca protestant, a fost inlaturat din functie, inchis si acuzat de tradare. Cranmer, la urma urmei, fusese responsabil pentru inlaturarea mamei Mariei, Caterina de Aragon. A fost judecat si condamnat, dar regina i-a crutat viata. Totusi, in continuare judecat pentru erezie si gasit vinovat, a facut cateva retractari, asa cum a marturisit mai tarziu, pentru a evita executia. In ciuda acestor retractari care ar fi trebuit sa-l absolve conform Legii ereziei promulgata de Maria, el a fost condamnat la moarte prin ardere pe rug. Maria il crutase anterior, iar el cu greu a ajuns la hotararea lui Northumberland, sfatuitorul lui Eduard, de a o inscauna in schimb pe lady Jane Grey, desi in cele din urma a incuviintat proclamatia.

Potrivit lui John Foxe, pe 21 martie 1556, Cranmer a fost condus in procesiune in Biserica St. Mary, Oxford, unde urma sa faca o declaratia publica a retractarilor sale. In schimb, Cranmer si-a retras retractarile si a denuntat din amvon doctrina catolica si pe papa, spunand, conform relatarilor, "cat despre papa, il refuz, ca dusman al lui Cristos si anticrist, cu toata invatatura sa falsa". Dupa aceasta Cranmer a fost luat ca sa fie ars pe rug.

Anterior fusesera arsi in acelasi loc episcopii Ridley si Latimer, pe 16 octombrie 1555. Aceste trei martiraje in Oxford sunt comemorate la Memorialul Martirilor, datand din vremea reginei Victoria.
Nume
Comentariu
1. La 28-Oct-2008 10:33:21, Monica G. a spus:

Am nascut cu dansul si vreau sa spun ca este un medic excelent, se dedica in totalitate profesiei, este un om deosebit .........singura nemultumire ar fi ca practica niste tarife foarte mari. Dar fiecare e liber sa alega !

Abonare newsletter





S-a intamplat astazi

Cele mai citite stiri

© 2007-2011 News20.ro --