Când zboară porcii ● Operă științifică la secret. Ce are de ascuns ministrul Sorin Cîmpeanu? ● Scopul final al șantierului din centrul Capitalei, unde au murit două persoane, era amenajarea „câtorva terase” ● Nume de cod „Maria”. Povestea informatorului Securității ajuns procuror ● Impostură: Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice ● Șeful Direcției de Integritate din Ministerul Energiei îl trolează pe Năsui, care l-a epurat ● Chestiuni vitale ● Toate contractele de muncă trebuie să fie modificate în perioada următoare ● Draftul rectificării bugetare: marile alocări și marile tăieri ● Efectele verii asupra românilor- îi face mai relaxați și mai puțin furioși ● Traseul României în Acordul de la Paris. Când va veni vremea bună? ● Bilanțul României în UE: cât am plătit, cât am primit și ce ne așteaptă.
Cîmpeanu nu este doar ministru al Educației.
Este profesor universitar, conducător de doctorate și rector suspendat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) București.
Este, de asemenea, președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), instituția care reunește aproape toți rectorii de universități publice și private din România.
Este membru în nu mai puțin de trei academii: membru titular în Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN), membru titular în Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișesti” și membru corespondent în Academia de Științe Tehnice din România, scrie PressOne.
Din cererea de chemare în judecată rezultă că aceasta a fost recrutată de Securitate pe 15 august 1987 pentru supravegherea informativă în rândul tinerilor fără ocupație, eliberați din penitenciarul Drobeta Turnu Severin. Acesta a semnat un angajament cu numele conspirativ „Maria”.
Conform actelor din dosar, Vintilă a dat 22 note informative prin care înștiința ofițerii de Securitate cu privire la intenția unor persoane de a părăsi definitiv România, precum și despre relațiile neoficiale dintre cetățenii români și străini, scrie PressHub.ro
Președintele a condamnat imposta academică, încurajând persoanele acuzate de plagiat „să facă un pas în spate” și a afirmat că are „toleranță zero” față de abaterile de la integritatea academică. Reacția președintelui de săptămâna trecută a venit după ce comunitatea academică publicase o scrisoare deschisă cerându-i să-și exprime poziția oficială privind modificările legislației CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) propuse de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, scrie Europa Liberă.
Șeful Direcției de Integritate din Ministerul Energiei îl trolează pe Năsui, care l-a epurat. Șeful Direcției de Integritate din Ministerul Energiei, Ionel Georgescu, care a fost demis de Claudiu Năsui din mai multe consilii de administrație, l-a trolat, pe Facebook, pe ministrul Economiei. Ulterior, Georgescu și-a șters mesajele. Georgescu a comentat la o postare a lui Năsui, în care acesta anunța că a eliberat din funcție mai mulți administratori speciali.
“De sinecura «Motorola» nu știi nimic?“, i-a scris Georgescu lui Năsui. Ulterior, acesta a postat, pe pagina de Facebook a ministrului Economiei, și un link către Ziarul Național, în care ministrul Economiei era acuzat că privatizează industria de armament, scrie Newsweek.ro
Chestiuni vitale. Ne mai concentrăm și pe chestiuni vitale? Esențiale? Pe crimele comise de tirani în afara țărilor lor? Sau trebuie să ne risipim veșnic în interstițiile doldora de ură și extremism ale disputelor din rețelele sociale?America nu pare să mai știe decât de hărțuielile sexuale ale libidinosului guvernator al New York-ului, Cuomo. Partidul său, aflat la putere la Washington, se dă de ceasul morții să găsească explicații persuasive dar imposibile faptului că l-a tolerat interminabil pe infectul și defectul politician, care are la activ păcate mult mai grave. De pildă moartea zecilor de mii de bătrâni infectați cu COVID-19 pentru că el, abuzatorul guvernator al New York-ului, i-a trimis pe vârstnicii contaminați din spitale înapoi în azile, scrie Deutsche Welle.
Toate contractele de muncă trebuie să fie modificate în perioada următoare . Cea mai simplă cale e cea electronică. modificare legislativă recentă impune tuturor angajatorilor să-și informeze salariații cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat, ceea ce se traduce prin modificarea tuturor contractelor de muncă, astfel încât acestea să includă și noua obligație de informare. Având în vedere că în România există aproximativ 5,5 milioane de contracte de muncă active (statistică avansată în august anul trecut de fostul ministru al Muncii), vorbim de un volum uriaș de documente care trebuie actualizate în această perioadă, cea mai facilă soluție, mai ales pentru angajatorii cu un număr mare de salariați, fiind semnarea electronică a actelor de muncă, o posibilitate introdusă specific în legislație chiar din acest an, scrie avocatnet.ro
Președintele asociației de locatari se alege dintre proprietarii de apartamente din bloc și nu poate fi angajat. După cum stabilește legislația din domeniu, o asociație de proprietari nu poate funcționa fără un președinte. Acesta este ales dintre proprietarii de apartamente din imobil și nu poate fi angajat. În plus, nu poate fi ales nici dintre locatarii blocului, dacă nu este și, cel puțin, coproprietar al unui apartament din bloc.
Legea 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor stabilește că “[p]reședintele asociației de proprietari este candidatul, membru al asociației de proprietari, ales prin voința sa și a jumătate plus unu din numărul proprietarilor prezenți în cadrul adunării generale”.
În plus, dacă ținem cont că legea definește asociația de proprietari ca fiind o “formă de asociere autonomă și fără scop lucrativ a proprietarilor dintr-un condominiu”, putem concluziona că președinte al asociației poate fi doar un proprietar al unui apartament din bloc, nicidecum un simplu locatar (care nu este și proprietar) sau un chiriaș, de exemplu, scrie avocatnet.ro
Draftul rectificării bugetare: marile alocări și marile tăieri. Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Finanțelor – condusă interimar de premierul Cîțu – este una pozitivă, în care vor fi alocate suplimentar ordonatorilor de credite 8,9 miliarde lei – așa arată forma de miercuri, 4 august, a draftului de rectificare.
Surse politice au declarat pentru cursdeguvernare.ro că documentul va fi discutat în Coaliția de guvernare cel mai probabil luni, 9 august, potrivit cursdeguvernare.ro
Efectele verii asupra românilor- îi face mai relaxați și mai puțin furioși. Noul val al pandemiei care se apropie nu poate stăvili dorința românilor de a călători. Relațiile sociale se situează pe primul loc în motivațiile românilor și înregistrează valori mai ridicate decât media pe ianuarie – aprilie, cel mai probabil pe fondul relaxării restricțiilor impuse de pandemie. Românii simt nevoia să petreacă mai mult timp cu cei dragi lor și să iasă în oraș. Relațiile sociale definesc 35% dintre români, mai ales când vorbim de familiile moderne cu copii care se poziționează în cadranul unității și al armoniei. Tot pe fondul relaxării restricțiilor se poate constitui și creșterea în motivațiile românilor referitor la dorința de dezvoltare personală care înregistrează cele mai ridicate valori din acest an (9%), o creștere de 5%, după ce s-a menținut în aceeași linie tot anul, arată un studiu al Reveal Marketing Research, scrie FinEco24News.ro
România, campioană la numărul de victime cu morți și răniți pe drumurile publice. Vedem frecvent la televizor imagini cutremurătoare ale unor accidente cu victime pe drumurile publice. Redescoperim periodic că în România de mulți ani încoace mor în jur de 2000 persoane anual în accidente rutiere. Cifra deceselor din accidente rutiere de la noi depășește anual numărul deceselor Revoluției din decembrie 1989, considerat genocid. Este deja vizibil și previzibil: dacă nu se schimbă ceva, la fel de mulți concetățeni vor continua să moară în accidente rutiere și în anii următori. Cine sunt vinovații? „Victimele”, ne răspund cinic și senin oficialii responsabili de investigarea și rezolvarea situației, scrie Project-e.ro
Traseul României în Acordul de la Paris. Când va veni vremea bună? În timp ce toată lumea era cu ochii pe efectele pandemiei de coronavirus, o altă criză majoră se desfășura în țara noastră. În 2020, România, precum și alte state din Europa de Est, a fost lovită de una dintre cele mai grave secete din ultimul secol, afectând aproape un sfert din suprafața arabilă a țării, cu precădere culturile de porumb și floarea soarelui. Mai bine de două milioane de hectare au fost afectate de secetă în primăvara și vara anului trecut. Pagubele produse au fost atât de mari încât guvernul României, al doilea exportator de grâu din UE, a sistat temporar exportul către țările non-UE. Efectele acestei secete dezastruoase s-au simțit pe tot lanțul de producție și distribuție, de la pierderile majore suferite de fermieri până la prețurile mai mari de la raft pentru consumatori., scrie mindcraftstories.ro
Bilanțul României în UE: cât am plătit, cât am primit și ce ne așteaptă. După „deceniul pierdut” cu care România și-a început tranziția, perspectiva aderării la Uniunea Europeană a fost șansa istorică de a ne îndrepta cu adevărat spre Vest. Reformele impuse de Bruxelles ne-au forțat să ieșim din deruta anilor ‘90 și să ne ținem pentru prima dată de o strategie națională coerentă și pe termen lung.
Așa se face că, la 21 de ani de la deschiderea oficială a negocierilor (în februarie 2000) de aderare, România a recuperat nesperat de mult din decalajele care ne despart de Europa bogată. Ne-am modernizat cu bani europeni și cu ce au trimis acasă românii din străinătate, deveniți unii dintre marii noștri investitori.
Concret, pentru fiecare euro pe care l-am trimis către bugetul UE, noi am primit înapoi 3. Iar românii din diaspora au trimis acasă de la aderare aproape trei sferturi din cât au însemnat investițiile străine directe ale României în perioada 2007-2021. Asta fără banii muncitorilor sezonieri din străinătate, pentru care nu sunt date, scrie Panorama.ro