​Business report: ​​Firmele pot da 400 lei lunar celor care lucrează de acasă pentru plata facturilor. După ce Moise Guran și-a bătut joc de el, Barna îi mulțumește: „a cărat și el sacii“. Pensiile speciale ale magistraților, singurele excepții de la ”îngheț”. Cinci ex- centre de carantină din Botoșani nu și-au primit banii – Finante & Banci

​Firmele pot acorda 400 lei lunar angajaților care muncesc de acasă ca să-şi plătească facturile, fără documente justificative ● După ce Moise Guran și-a bătut joc de el, Barna îi mulțumește pentru că „a cărat și el sacii“ ● Pensiile speciale ale magistraților, singurele exceptate de la ”îngheț” ● Autorizațiile de construire emise începând de anul viitor trebuie să respecte standardul nZEB ● Cum stau românii cu cheltuielile privind alimentele şi băuturile nealcoolice: tabloul netrunchiat al poveştii ● Cine contestă decizia premierului Cîţu de a îngheţa salariile bugetarilor, să-şi aducă aminte de propunerile lui Valentin Lazea ● Reducerea deficitului bugetar la 7%, greu de atins în 2021 ● Nereguli în atribuirea contractelor petroliere offshore la Marea Neagră ● Consecințele amânării ratelor la credite ● Cinci hoteluri din Botoșani care au fost centre de carantină nu și-au primit banii pentru cazare și masă

​Firmele pot acorda până la 400 lei lunar angajaților care muncesc de acasă ca să-şi plătească facturile, fără documente justificative. Din 2021, angajatorii vor putea acorda salariaţilor care muncesc în regim de telemuncă cel mult 400 lei lunar ca să-şi plătească facturile la utilităţi. Firmele vor putea oferi telesariaţilor aceşti bani fără documente justificative din partea beneficiarilor, sumele acordate nu sunt impozabile, nu se cuprind în baza de calcul pentru contribuţii sociale, iar aceste cheltuieli sunt deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, se arată în Legea 296/2020, publicată în Monitorul Oficial la 21 decembrie, scrie economica.net
După ce Moise Guran și-a bătut joc de el, Barna îi mulțumește pentru că „a cărat și el sacii“ . “USRPLUS este precum o caravană a schimbării care străbate un drum lung și greu și complicat prin mlaștini și deșert și urcușuri și viroage. Acum am ajuns într-o primă cetate unde sunt foarte multe de făcut și de dovedit.
Însă pe drumul până aici, timp de două luni Moise Guran a cărat și el sacii alături de mine, de Dacian și de toți colegii mei din USRPLUS. Asta e ceea ce contează. Mulțumim, Moise!“, a scris Dan Barna, pe Facebook. Guran a scris, pe blogul său, că Dan Barna făcea “balet“ în partid și a relatat, ironic, reacția președintelui USR când agenda sa preferată a fost stropită cu apă. “Am vărsat din greșeală (jur!) un pahar cu apă și i-am distrus lui Barna o agendă mică și elegantă la care părea să țină foarte mult. Pentru o fracțiune de secundă i-am simțit părerea de rău după agenda aia, dar a fost calm, a zâmbit și a zis că nu face nimic. I-am observat cu atenție reacția, supărarea, frântă imediat de un aer impasibil – nu face nimic.Incidentul ăla și altele care au urmat, m-au făcut să înțeleg că tipul era un negociator mult mai complicat decât îl bănuisem, un adevărat hrebenciuc în fașă, scrie newsweek.ro

Pensiile speciale ale magistraților, singurele exceptate de la ”îngheț” de frica CCR. Prima Ordonanță de Urgență a cabinetului Florin Cîțu, care modifică nu mai puțin de 20 de acte normative, a generat deja scandal nu doar pe scena publică, ci chiar în interiorul PNL. Dacă sindicaliștii au protestat față de înghețarea salariilor bugetarilor, iar primarii față de suspendarea cu 1 an a aplicării pensiilor speciale pentru aleșii locali, nimeni nu a scos vreun cuvânt față de o excepție care a devenit deja regulă: pensiile speciale ale magistraților sunt singurele care nu vor fi înghețate. Astfel, la articolul 8 al proiectului de OUG se spune că nu vor fi actualizate cu rata medie anuală a inflației toate pensiile speciale- de la cele ale aviatorilor, parlamentarilor, corpului diplomatic și consular, funcționarilor Curții de Conturi, personalului auxiliar din instanțele judecătorești și parhete și pensiile militarilor. Din listă lipsesc magistrații, ale căror pensii speciale vor rămâne neatinse în 2021, potrivit Europei Libere.

Autorizațiile de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB. Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații. Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică. Pentru clădirile publice, această obligație era deja valabilă încă de la finalul lui 2018, scrie Europa fm.
Cum stau românii cu alocările de venituri pentru acoperirea cheltuielilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice: tabloul netrunchiat al poveştii. Ieri am fost bombardaţi pe toate canalele media cu o ştire care ne spunea, într-un fel sau altul, că românii sunt cetăţenii din Uniunea Europeană care cheltuiesc cel mai mult pe alimente şi băuturi fără alcool. Cei mai mulţi nu s-au obosit să ne explice că e vorba de ponderea acestui tip de cheltuieli în totalul per gospodărie. Din neştiinţă sau din dorinţa să nu le scadă ratingul. Nu mai dădea la fel de bine pentru public dacă nu eram încă odată primii la ceva *negativ*. Am să încerc să trag toate tuşele tabloului, pentru a avea o imagine cât mai completă. Dar să vedem întâi care e tabelul de la care s-a pornit acest vârtej (sursa datelor EUROSTAT). România raportează cea mai mare pondere a cheltuielilor cu aleimentele şi băuturi încadrate la nealcolice cel mai mult dintre toate cele 27 state membre UE. Procentul nu lasă loc de vreun dubiu însă nicidecum nu poate conduce la ideea că suntem cei mai mari cheltuitori pe mâncare şi băutură cum au lăsat să se înţeleagă cei mai mulţi acre au relatat despre acest subiect. Situaţia e mai evazivă când vorbeşti de procente. Poate românii alocă o pondere atât de mare pentru că bugetul lor de venituri e mai mic? Sau poate preţurile alimentelor din ţara noastră sunt mai mari decât în multe alte locuri: exclus să fie mai mari decât în toate celelalte state, evident. Pentru a avea o imagine puţin mai corectă am corelat aceste procente/ponderi cu Produsul Intern Brut (preţuri comparate) aferent anului 2019. Şi iată cum România din liderul *cheltuitorilor* coboară spre subsolul clasamentului, atât sub media europeană cât şi sub media Zonei Euro, scrie FinEco24News.

Cine contestă decizia premierului Cîţu de a îngheţa în 2021 salariile bugetarilor, să-şi aducă aminte de ideea economistului-şef al BNR de a se reduce săptămâna de lucru pentru cei de la buget de la 5 zile la 4 zile, ceea ce înseamnă scăderea salariilor cu 20%. Prima decizie economică bună a premierului Florin Cîţu şi a noului guvern a fost cea de îngheţare a salariilor bugetarilor pentru anul 2021 la nivelul pe care l-au avut în 2020. Măsura luată peste noapte, pentru că înainte nu a ieşit nicio informaţie legată de această discuţie de luni din cadrul guvernului, începe să fie constată: întâi de primari, în frunte cu Emil Boc, edilul Clujului, apoi de sindicatele din sănătate şi învăţământ. Emil Boc ar trebui să-şi amintească cum preşedintele Traian Băsescu a tăiat într-o oră, în mai 2010, salariilor bugetarilor cu 25% şi a majorat TVA de la 20% la 24% pentru că bugetul era într-o situaţie la fel de proastă, iar guvernului îi lipsea 1 miliard de euro. Florin Cîţu nu a luat această decizie ca să-i pedepsească pe cei 1,24 de milioane de bugetari că nu au votat PNL-ul în alegerile parlamentare, ci PSD-ul sau AUR, ci că anvelopa salarială , aşa cum spun economiştii, a trecut deja de linia roşie, finanţele publice intrând într-o zonă extrem de periculoasă. Noroc că este criză în toată lumea, iar marii creditori şi pieţele financiare înţeleg situaţia, scrie Ziarul Financiar.
Chiritoiu, Consiliul Concurentei: Este foarte important ca toti consumatorii de energie sa incheie contracte pe piata concurentiala. Toti consumatorii casnici de electricitate ar trebui sa incheie contracte pe piata concurentiala, fie cu actualul furnizor, fie cu altul, pentru a beneficia de conditii mai avantajoase, a declarat, marti, Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. “Odata cu liberalizarea activitatii de furnizare a energiei electrice catre clientii casnici, este foarte important ca toti consumatorii sa incheie contracte pe piata concurentiala, fie cu furnizorul actual, fie cu alt furnizor. Consumatorilor casnici care nu opteaza pentru o oferta concurentiala li se va furniza in continuare energie electrica, in regim de serviciu universal, in conditii care ar putea fi insa mai putin avantajoase decat cele din ofertele concurentiale”, a spus Chiritoiu, potrivit ziare.com

Reducerea deficitului bugetar la 7%, greu de atins în 2021 – studiu BNR. România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021, „care depinde în mod covârșitor de reducerea deficitului bugetar structural. Această corecție trebuie să fie graduală, pe câțiva ani”, potrivit unui studiu publicat de Banca Națională a României (BNR). „O viteză excesivă de corecție ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăși 9,5% din PIB”, spune ediția a 5-a a Monitorului România – Zona Euro. Pentru finanțarea deficitelor „este nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu (3 – 4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de reziliență și redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanțate din resurse europene”. Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurarea de cheltuieli cât și creșterea de venituri fiscale/bugetare, scrie cursdeguvernare.ro.

Nereguli în atribuirea contractelor petroliere offshore la Marea Neagră. Corpul de control al prim-ministrului a descoperit, în urma unei acţiuni de control la Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), nereguli în privind atribuirea, încheierea şi derularea contractelor la Marea Neagră. De asemenea, nu au fost respectate prevederile legale privind activitatea de consiliere a autorităţilor şi organismelor cu atribuţii în derularea operaţiunilor petroliere offshore, precum şi de cooperare cu autorităţile competente ale diferitelor state membre. Corpul de control a descoperit totodată că nu au fost respectate prevederile legale cu privire la stabilirea şi încasarea tarifelor. Raportul de control a fost finalizat la data de 23 decembrie 2020, scrie adevarul.ro

Care sunt consecințele amânării ratelor la credite? Primul ministru Florin Cîțu a anunțat recent că va fi prelungită facilitatea de amânare a ratelor la credite și după 1 ianuarie 2021 și că acum se definitivează condițiile împreună cu băncile. La invitația AlephNews, am răspuns la câteva întrebări referitoare la cine poate beneficia de suspendarea ratelor și care sunt consecințele suspendării, atât pentru consumatori, cât și pentru sistemul bancar.

Ce înseamnă „afectat de pandemie”? Cine sunt cei care pot amână ratele? Dacă se vor păstra condițiile din vechea ordonanță de suspendare a ratelor din luna mai (OUG 37/2020), consumatorul / debitorul trebuie să completeze o declarație pe proprie răspundere că veniturile lui sau ale familiei au fost afectate de pandemia COVID-19 și se află în imposibilitatea de a plăti ratele, precizând și motivul (ex: a intrat în șomaj tehnic, a fost concediat el sau un membru al familiei, s-au redus salariile din casă, au intrat în carantină, sau s-au îmbolnăvit cu COVID-19 etc.), scrie project-e.ro
Cinci hoteluri din Botoșani care au fost centre de carantină nu și-au primit banii pentru cazare și masă. Cinci hoteluri din municipiul Botoșani care au oferit cazare pentru persoanele aflate în carantină nu au încasat de la autorități contravaloarea serviciilor prestate, a declarat, marți, primarul Cosmin Andrei. Potrivit acestuia, suma pe care Guvernul ar fi trebuit să o asigure pentru plata hotelierilor, prin Ministerul Sănătății, se ridică la 113.000 de lei, scrie Agerpres. “Nu am primit niciun ban de la Guvern la rectificarea de buget și, mai mult, avem o presiune financiară pentru plata contractelor persoanelor care au fost carantinate în hotelurile din municipiul Botoșani și pe care trebuie să o ducem la îndeplinire și suntem pasibili să fim acționați în instanță de către hotelurile care nu și-au primit banii pentru că Ministerul Sănătății, prin Direcția de Sănătate Publică, nu ne-au virat sumele nici până astăzi”, a afirmat Cosmin Andrei, potrivit profit.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *