​Business report: ​Afacerea Seringa. Most wanted de România. Și totuși, cine mai muncește la stat? Restructurarea TAROM: Niciun angajat concediat. Cum să trăiești o zi bună. Și să îți pui întrebările care contează – Finante & Banci

Afacerea Seringa ● Most wanted de România. Urmăriţi internaţional, dar liberi. De ce scapă unii infractori și inculpați România după un an de pandemie: Centrul Național de Sănătate Mintală e condus de o contabilă ● Cercul vicios: facilitățile fiscale din anii buni vs. ajutoarele acordate companiilor în anii de criză ● Rabla pentru electrocasnice: Se vor schimba valorile voucherelor acordate, în funcție de clasa de eficiență energetică ● Restructurare la TAROM: Niciun angajat nu a fost concediat, au fost doar plecări voluntare ● Și totuși, cine mai muncește la stat? ● Speranţa de viaţă la naştere din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape un an în 2020 ● Cum să trăiești o zi bună. Și să îți pui întrebările care contează ● Titlurile scandaloase sunt un afront la adresa cititorilor. Ce soluții avem pentru a nu ne transforma în produse de marketing.

Afacerea Seringa. Livrarea seringilor pentru campania națională de vaccinare împotriva COVID-19 a întârziat mai bine de două luni, deși n-a fost organizată o licitație pentru cumpărarea lor. Guvernul a aprobat achiziția publică a 10 milioane de seringi pe 5 noiembrie 2020, prin ordonanță de urgență. Primele seringi – 250 de mii de bucăți – au ajuns în țară, din Qatar, abia pe 16 ianuarie 2021, când începuse deja a doua etapă din programul de vaccinare. Articolele medicale au fost aduse cu un avion militar care transportase soldați la o misiune NATO în Irak pentru combaterea terorismului. Implicarea Armatei în transportul seringilor, deși nu era prevăzută în contractul inițial, a viciat procedura de achiziție publică, susțin experții consultați pe marginea acestui subiect. Rezultatul: Unele spitale își cumpără singure, mai ieftin, seringile necesare. Compania care a câștigat contractul guvernamental poate obține, la final, un profit de 2,8 milioane de lei. Câștigul estimat de pe urma acestui contract reprezintă aproape 80 la sută din profitul cumulat de companie în opt ani de existență. OAMENII CONTRACTULUI: Cornelia Nagy – Președinta Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), care a organizat procedura publică de achiziție prin negociere fără publicare prealabilă. A schimbat regulile achiziției după ce procedura se finalizase. Achizițiile realizate de ONAC în timpul pandemiei, în valoare de aproape 1,3 miliarde de lei, au fost făcute fără licitație publică. Raed Arafat – Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), subordonat DSU, distribuie seringile în centrele de vaccinare. Arafat a intervenit ca forțele armate să transporte din Qatar seringile cu avionul, deși acest lucru nu fusese stabilit în sarcina statului în forma inițială a contractului. Irina Văcărean – Directorul firmei Nova Tech Med, câștigătoarea contractului, nu a vândut nicio seringă anul trecut către spitale. Înainte să înființeze firma de echipamente medicale, Văcărean a păcălit statul cu sute de mii de lei, transferând mai multe companii cu datorii către o rețea de trafic cu migranți, scrie Rise Project.
Most wanted de România. Urmăriţi internaţional, dar liberi. De ce scapă unii infractori și inculpați. În ultima vreme, auzim tot mai des despre infracțiunile unor interlopi români prin străinătate, chiar dacă aceștia sunt dați în urmărire internațională pentru fapte comise cu violență în România. Unii dintre ei sunt chiar localizați, dar își văd în continuare de infracțiuni. Alții beneficiază chiar și de hotărâri ale justiției din țările în care au fugit. Aici vorbim de state precum Marea Britanie și Italia care le permit infractorilor să rămână în continuare acolo unde sunt în loc să-și ispășească pedepsele la care sunt condamnați în România. În această situație se află interlopi celebri, cunoscuți pentru violența lor, precum Adrian Preda din Clanul Sportivilor, dar și milionari condamnați sau urmăriți pentru fraude financiare enorme, precum Alexander Adamescu, Puiu Popoviciu, Gabriel Săvulescu. Lor li se adaugă fugari recenți, foști angajați ai statului, care au de făcut și ei ani grei de pușcărie în România, precum fostul ofițer SRI Daniel Dragomir și fosta procuroare Alina Bica. Plecând de la interlopi precum Florin și Ștefan Duduianu, despre care se știe că sunt fugiți în Anglia și că își continuă infracțiunile acolo nestingheriți, trecând prin cazul lui Alișor Duduianu, împușcat în cap în Anaheim, Statele Unite, acolo unde se afla de trei ani, și ajungând la gulerele albe care se luptă prin Marea Britanie și Italia ca nu cumva să plătească vreodată pentru ce au făcut în România, am făcut o radiografie a acestui fenomen infrac­țional pentru a vedea cum este posibil ca acești infractori să fie liberi în continuare, scrie Newsweek.
România după un an de pandemie: Centrul Național de Sănătate Mintală e condus de o contabilă. Pentru Adelin, în martie 2020 „acasă” însemna o garsonieră micuță în care locuia singur. Ziua încerca să se îngroape în muncă, să-și distragă atenția de la realitatea de afară, iar noaptea ieșea la suprafață tot ce reprimase în timpul zilei. În timp, asta a dus la o insomnie severă cu care se confruntă și în ziua de azi.„Atacul de panică a început într-o zi când mă pregăteam să mă duc la prietena mea. Tocmai ce ieșisem din casă și mă îndreptam către metrou, cu muzica în căști, ca de obicei, când am realizat că mă încearcă un sentiment de neliniște atât de puternic încât îl puteam resimți fizic. Era o combinație de teroare și greață. M-am simți mai bine când am ajuns la prietenă, dar după câteva ore m-a lovit din nou, de data asta însoțit de tahicardie, călduri, frisoane și tremur. După incidentul ăsta, o săptămână nu am dormit deloc bine, nu mă puteam concentra la muncă, nu aveam poftă de mâncare, mă simțeam în același timp și agitat și lipsit de energie. Problemele mele cu somnul s-au înrăutățit treptat, și drept urmare, și dispoziția mea. După o zi proastă, eu nu mai aveam nici măcar refugiul unei nopți de odihnă, scrie PressOne.ro

Cercul vicios: facilitățile fiscale din anii buni vs. ajutoarele acordate companiilor în anii de criză. România se numără printre statele care au sprijinit foarte puțin economia din punct de vedere financiar – și asta din cauza unui cerc vicios în care se zbate ori de câte ori se intră într-o criză: pe de o parte, fiscalitatea mică ajută în anii obișnuiți economia; pe de ltă parte, bugetul rămâne descoperit în anii grei, astfel încât statul nu mai are nici forța financiară și nici spațiul fiscal necesare unui ajutor coerent. Mai jos, cifrele care configurează – a câta oară? – studiul de ”caz-școală” începând cu 2019 și terminând cu bilanțul sprijinului acordat de guvern economiei în contextul crizei Covid. 1- Venituri bugetare mici: fiscalitate relaxată – colectare și mai relaxată. Cu un nivel al veniturilor fiscale de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la nivel european, cu peste 14 puncte procentuale sub media UE. Deși un asemenea nivel face practic aproape imposibilă acordarea de facilități fiscale cu scopul de a direcționa economia către un nivel superior al plus-valorii, Guvernele României au acordat totuși o serie de astfel de stimulente, potrivit Cursdeguvernare.ro

Rabla pentru electrocasnice: Se vor schimba valorile voucherelor acordate, în funcție de clasa de eficiență energetică. Cei care vor să-și înlocuiască electrocasnicele vechi, cu consum mare de energie electrică, cu unele noi vor putea cere bani de la stat pentru asta, prin programul Rabla pentru electrocasnice și vor primi vouchere cu valori diferențiate în funcție de clasa de eficiență, pornind de la clasa C, conform unui proiect de ordin aflat în dezbatere la Ministerul Mediului. Valoarea suportată de către stat nu va putea depăși 50% din prețul produsului achiziționat prin intermediul programului Rabla pentru electrocasnice 2021. Practic, conform proiectului menționat, se propune completarea și modificarea ghidului de finanțare a programului Rabla pentru electrocasnice astfel încât valoarea voucherelor primite pentru înlocuirea echipamentelor vechi să nu depășească jumătate din prețul noului produs cumpărat și să fie diferențiată în funcție de clasa energetică, începând de la clasa C, scrie Avocatnet.ro

Restructurare la TAROM: Niciun angajat nu a fost concediat, au fost doar plecări voluntare. TAROM a anunțat recent că a inițiat proiectul de restructurare a personalului, una dintre componentele esențiale ale planului de redresare a companiei. „Comisia este în strânsă legătură cu autoritățile române în această privință”, a declarat pentru Economica.net un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Anul trecut, Comisia Europeană a dat undă verde unui ajutor de stat de 36,7 milioane de euro, sub forma unui împrumut, care trebuia rambursat. Atunci, România a dat asigurări că, la şase luni de la plata primei tranşe din ajutorul de stat, împrumutul va fi plătit în totalitate. În caz contrar, TAROM trebuie să vină cu un plan de lichidare sau să demareze un proces de restructurare pentru a deveni o companie viabilă pe termen lung. Dacă operatorul naţional va mai avea nevoie ajutor de stat, ca parte a planului de restructurare, Comisia Europeană va trebui să-şi dea acordul, scrie Economica.net

Și totuși, cine mai muncește la stat? Încurcate sunt căile legislației care oferă facilități în sectorul bugetar. De exemplu, publicația electronică profit.ro a descoperit ieri că funcționarii de la ANAF care primesc sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă au dreptul și la 10 zile în plus de concediu. Cel puțin așa spune legea sau, în fine, un ordin de ministru. Ce mai contează. Regula celor 10 zile de concediu în plus se aplică începând cu anul acesta și nu este valabilă doar pentru fisc, ci pentru toate instituțiile statului. Adică, acolo unde se plătește sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, 15% în plus la salariul de bază, se acordă, și un bonus de 10 de zile de concediu de odihnă la perioada legală.
Cât de mulți sunt angajații din sectorul public care primesc sporul de muncă periculoasă și cât de justificat este acest spor, nu știm. Nu există o statistică oficială în acest sens, dar știm că noua legislație privind salarizarea din fonduri publice își propune să curețe sistemul de sporuri. Este un proiect ambițios care, însă, va trebui dus până la capăt.
Nu este singurul caz în care salariații din administrația publică, locală sau centrală, au o serie de privilegii câștigate prin lege sau obținute la fața locului, scrie RFI.

Speranţa de viaţă la naştere din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape un an în 2020. Speranţa de viaţă la naştere în ţările din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape 1 an în 2020, arată un studiu realizat de banca austriacă Erste. Potrivit cercetării, speranţa de viaţă în cele şapte ţări din regiunea analizată a scăzut mai mult la bărbaţi decât la femei, România înregistrând a doua cea mai mare scădere, după Polonia. De notat şi un studiu publicat recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) care arată că ţara noastră se află în grupul ţărilor cu cele mai scăzute valori ale speranţei de viaţă din UE. În 2019, în România speranţa de viaţă la naştere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puţin compativ cu nivelul mediu al speranţei de viaţă din cele 27 de ţări ale UE. “Speranţa de viaţă la naştere a scăzut în aproape toate ţările membre ale UE anul trecut, excepţie făcând patru ţări care fie au marcat o creştere uşoară (Danemarca şi Finlanda), fie au înregistrat o stagnare (Cipru şi Letonia). Regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE) nu a făcut excepţie de la tendinţa generală în condiţiile în care speranţa de viaţă a scăzut în toate cele şapte statele membre din regiune. În medie, speranţa de viaţă în cele şapte ţări a scăzut cu aproape un an întreg, scăderea fiind puţin mai pronunţată pentru bărbaţi decât pentru femei (-1 an vs. -0,9 ani). Polonia a înregistrat cea mai mare scădere în regiune (-1,5 ani pentru bărbaţi), în timp ce speranţa de viaţă a femeilor a cunoscut cea mai redusă înrăutăţire în Ungaria (-0,6 ani)”, arată analiştii Katarina Muchova şi Malgorzata Krzywicka de la Erste, scrie Bursa.ro

​Dragoș Vîlcu. Cum să trăiești o zi bună. Și să îți pui întrebările care contează. Dragoș Vîlcu a fondat acum 24 de ani Multimedia Est, azi una dintre cele mai mari case de producție video din țară. A lucrat, probabil, mii de proiecte de reclame, documentare, filme comerciale. Dar și filme artistice premiate, precum serialul Umbre, Marți după Crăciun, Cerneala va fi albastră. Este, de asemenea, cofondator în multe alte afaceri, de la media, la imobiliare. Recent, ne-am trezit într-o discuție amicală despre cum să îți privești viața și să o trăiești mai deplin. Dragoș mi-a povestit procesul prin care a trecut el însuși, proces în urma căruia și-a redefinit viitorul. Mi s-a părut atât de interesant, încât l-am rugat să înregistrăm acest episod. Dacă sunteți într-un punct în care vă simțiți pregătiți să faceți tot ce puteți mai bun și mai bine, personal și profesional, în următorii ani, această conversație este pentru voi, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Titlurile scandaloase sunt un afront la adresa cititorilor. Ce soluții avem pentru a nu ne transforma în produse de marketing. În prezent, modul în care sunt prezentate știrile aduce mai degrabă cu un permanent can-can, combinat cu “șoc și groază”, scandaluri de multe ori inventate, ce nu se termină niciodată. Calitatea informației are de suferit și tot mai multe publicații se otevizează (de la OTV, postul înființat de Dan Diaconescu). Și totul începe, de regulă cu titluri “bombă” sau titluri “cârlig”.
Exemplu de astfel de titlu: “Suntem pe marginea prăpastiei, află primul ce se va întâmpla cu România”. Un titlu scandalos, care te face curios să accesezi acel articol. Iar când o faci afli cu surprindere că este vorba despre un copy/paste după execuția bugetară, nici pe departe o situație de “marginea prăpastiei”. Iar acesta este un exemplu în care cititorul primește, totuși, niște informații utile, Însă modul în care este atras pentru a citi știrea nu este unul profesionist.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți un titlu scandalos și când deschideți articolul respectiv să găsiți două rânduri scrise, iar la final să apară “vom reveni”? Această manipulare, cel mai degrabă ciornă, în niciun caz articol, va atrage trafic și deși nu oferă niciun fel de informație, click-urile aferente vor scoate în evidență faptul că materialul respectiv este extrem de citit, scrie project-e.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *