Business report Bitdefender se listează în SUA. „Mulți le duc dorul rușilor. Aici, la noi, n-a fost rău!”. Primul Porsche. Servitoarea domnului Butunoiu.Atenție la colectivismul corporatist. Românii care vin acasă de sărbători nevaccinați – Finante – Banci
Bitdefender a depus actele în vederea listării în SUA ● Cuvântul preferat al lui Radu Cosașu e „totodată” ● Români care vin acasă de sărbători nevaccinați: 1.400 în 8 ore, la un singur punct vamal ● „Mulți le duc dorul rușilor. Aici, la noi, n-a fost rău!” ● Primul Porsche ● Servitoarea domnului Butunoiu ● Iulian Cîrciumaru. Cum folosești stresul pentru a deveni mai puternic. Și ideea de asimetrie a riscului ● Criza din transporturi va schimba definitiv felul în care se mișcă lumea ● Directoarea Centrului de Creşe din Ploieşti, acuzată că a furat din mâncarea copiilor, pusă în libertate ● Atenție la colectivismul corporatist. Individul ca atare a început să cadă în dizgrație ● Contestarea amenzilor contravenționale se va putea judeca, la cerere, online ● Creditul comercial – sursa de finanțare care salvează, dar și blochează economia ● Speranţa de viaţă în România a scăzut cu 1,4 ani în pandemie şi este a doua cea mai mică din Europa ● „Miracolul” românesc: România are un decedat la 12 infectări. Spania și UK, un mort la 400 infectări ● Ce taie românii de pe listă încât să-și ajusteze cheltuielile la veniturile “mâncate” de inflație?
Încerc să‐mi înfrânez timiditatea şi sun la interfon. Urc până sus, la etajul 10. Îmi deschide uşa şi mă aşteaptă în casa scării cu pipa în mână, apoi mă conduce înăuntru, spre fotoliu, cu cuvintele: „pe la stânga, măcar de data asta”. E finalul unei alte veri mult prea calde, aşa cum sunt toate de la o vreme, iar eu stau acum alături de Radu Cosaşu în living‐ul luminos al apartamentului său, de la fereastra căruia Bucureştiul plat se citeşte până departe în zare.
În cei 91 de ani de viaţă, scriitorul s‐a lăsat în voia vânturilor politice, culturale, amoroase care au măturat România din interbelic încoace. A avut timp să creadă în utopii şi să poarte doliu în urma sfărâmării lor, să ţină un fel de jurnal sportiv reglat de ritmul actualităţii şi întins pe mai bine de jumătate de veac (publică şi azi în Gazeta Sporturilor, dictându‐şi textele la telefon), să împletească o poveste de iubire cu cinemaul şi, cel mai important, să facă din toată această magmă autobiografică eterogenă sursa unei literaturi jucăuşe, sprinţare, gata mereu să ţâşnească spre contactul cu realitatea imediată, care ascunde atâtea şi atâtea promisiuni, scrie Scena9.
Potrivit regulilor de acces în țară, din 10 decembrie, NU intră în carantină persoanele vaccinate sau trecute prin boală.
Pentru restul cazurilor, chiar dacă persoana sosește dintr-o țară membră a Uniunii Europene, care nu se află în zona roșie, este prevăzută „carantină pentru 14 zile la domiciliu, la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat. La Nădlac 1 și 2, acestea „abia pot să facă față” numărului mare de persoane nevaccinate în cazul cărora trebuie stabilit dacă trebuie sau nu să intre în carantină, spune Horea Timiș. Majoritatea românilor care vin în țară sunt nevaccinați.
„Într-o singură tură, de opt ore, sâmbătă, la un singur punct de trecere, a trebuit decisă carantinarea a 1.400 de români. Fluxul de intrați în țară, nevaccinați, este foarte mare. Noi facem deja de mult verificarea la frontieră și avem experiență, dar este foarte greu pentru asistentele medicale care lucrează în aceste puncte și care se confruntă cu toate nemulțumirile celor care așteaptă la coadă. Mulți dintre cei care intră în țară nu cunosc regulile în vigoare”, spune directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Arad, Horea Timiș, pentru Europa Liberă.
Era 1952, într-o zi de toamnă, când oamenii au fost anunțați să-și strângă varza de pe câmp, pentru că vin rușii să pună blocuri acolo. La început n-au crezut, cum era să-ți închipui o asemenea grozăvie?! Apoi s-au dus să-și strângă varza, pentru că în gară începuseră să sosească trenurile cu scânduri. Nu era o glumă.
Urmând planurile de la Moscova, rușii au ridicat pe pământurile satului Ștei, din 1952 până în 1956 un oraș întreg.
Au trasat pe harta grădinilor cu varza mai întâi bulevardul Lenin, care începea într-un capăt cu sediul conducerii și Casa de Cultură, în stil Balșoi Teatr și se termină în capătul celălat cu un ștrand și o sală de sport. Apoi au construit casele pentru șefi, casele pentru ofițeri, niște duplexuri frumoase, din lemn. Lor li se spune și astăzi BW-uri, și că ar fi fost, de fapt, luate pradă de război de la nemți, scrie Ruxandra Hurezean pe press-hub.ro
Primul Porsche. Cu mult înainte de a fonda constructorul auto omonim, Ferdinand Porsche a construit în 1898 o mașină care combina caroseria de trăsură din acea epocă cu un motor electric. Și care a câștigat chiar și o cursă între mașini electrice la vremea sa. La începutul anilor ‘90, într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, dar splendidă pentru că îmi trăiam copilăria, aveam un prieten care locuia la casă. Într-una dintre iernile acelea fabuloase în care ningea ca-n povești ne-a venit o idee genială: avem atât de multă zăpadă în curte încât putem să construim un iglu!
Ehe! Și să vezi apoi doi copii de 7-8 ani cu lopețile în mâini care meștereau cu entuziasm la construcția unui iglu. Cel mai fain a fost, desigur, când ne-am apropiat de final și am început să inventăm cele două intrări în iglu. Pentru că, oricât de bine ne înțelegeam, regula fusese stabilită din faza de proiect: fiecare avea propria intrare și propria cameră în iglu.
Îmi aduc și acum aminte că, la finalul construcției, lângă intrarea “mea” în iglu, am scrijelit în partea stângă un D mare în blocul de zăpadă. A fost pur și simplu un gest prin care mi-am dorit să am un simț de proprietate asupra acelui bloc compact de zăpadă și gheață, la care muncisem cot la cot cu prietenul meu câteva zile bune, scrie Autocritica.
Anterior, Iulian și Andrei au fondat 7card, un sistem de abonamente ce oferă acces la sute de săli de sport. În 2019, compania a fost integral vândută către Sodexho.
Iulian este, poate, unul dintre cei mai pasionați ”studenți” ai conceptului de anti-fragilitate, al acelor sisteme care ies întărite din situații de criză și incertitudine. Aplică principii de antifragilitate în filozofia de investiții, în viața personală, în sport și sănătate. Face parte dintr-o generație de antreprenori și oameni de business foarte educați, care prețuiesc datele și iau decizii mânate de analiză.
Are o carieră de șase ani în consultanță, un master la IMD, în Elveția, este absolvent a două programe la Real World Risk Institute, organizația fondată de Nassim Taleb – creatorul conceptului de antifragilitate. Am vorbit cu Iulian despre originile lui foarte modeste, despre ce înseamnă să fii antifragil, despre agricultura viitorului și cum să ai încredere că oamenii își vor găsi drumul, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Indutria transporturilor evidențiază cel mai bine ambele fețe ale monedei: trece prin cele mai bune și cele mai proaste vremuri ale sale. Timpii de așteptare sunt uriași, porturile sunt sufocate, în marile noduri maritime programele non-stop au devenit uzuale. Tarifele sunt și de 10 ori mai mari față de anul trecut. Evident, clienții care au spațiu de așteptare preferă să o facă. Dar cotațiile continuă să crească, iar analiștii sunt convinși că nu vor mai reveni niciodată la nivelul dinainte de această explozie.
În 2020, industria mondială de transporturi și logistică a atins o valoare-record de 8,6 trilioane de dolari, cu o treime mai mare decât în 2019. Cu alte cuvinte, industria de transporturi și logistică a reprezentat mai bine 10% din PIB-ul mondial de anul trecut.
Anul 2021 va aduce, până la final, un nou record, scrie Panorama.
Dacă vrei să te angajezi la o corporație nu vei scăpa de întrebarea dacă ești un „om de echipă”. Dacă ești capabil să colaborezi cu colegii la îndeplinirea de sarcini, pentru realizarea de scopuri comune, în beneficiul firmei.
Preocuparea pentru buna funcționare a colectivului este până la un punct firească. Dacă fiecare trage în altă direcție, și în interes propriu, nimic nu poate fi dus la bun sfârșit. Angajații trebuie să fie capabili să colaboreze în mod eficient, nu să se izoleze fiecare în „bula” lui profesională, scrie Ionuț Bălan pe project-e.ro.
Creditul comercial – sursa de finanțare care salvează, dar și blochează economia. Comportamentul de plată al companiilor s-a înrăutățit în anii pandemiei. Datoriile comerciale au crescut mai ales în anul 2021, cu aproape 10 miliarde de lei, după expirarea facilităților guvernamentale.
În 2021, datoriile comerciale (inclusiv restanțele neplătite la timp) ar putea depăși 332,3 miliarde de lei, adică mai mult cu 3% față de 2020, potrivit estimărilor KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
„Anul pandemiei (2020) a fost un punct de inflexiune în comportamentul de plată al companiilor nefinanciare din România după mulți ani de îmbunătățire continuă”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin, pentru CursDeGuvernare.
Speranţa de viaţă în România a scăzut cu 1,4 ani în pandemie şi este a doua cea mai mică din Europa. Speranţa de viaţă în România a scăzut în medie cu 1,4 ani în anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19 , dublu faţă de media europeană, de 0,7 ani, arată raportul Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană, publicat astăzi. Speranţa de viaţă în România este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Ţările europene cu cea mai ridicată speranţă de viaţă sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) şi Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) şi Bulgaria (73,6 ani). Speranţa de viaţă în România a fost în ascensiune în perioada 2000 – 2019, crescând cu peste 4 ani (de la 71,2 până la 75,6 ani). Însă a rămas continuare printre cele mai mici din UE, la aproape 6 ani sub media Uniunii Europene. În 2020, din cauza impactul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă în România a scăzut cu 1,4 ani, în timp ce scăderea în Europa a fost, în medie, de 0,7 ani, conform raportului citat de Adevărul.
„Miracolul” românesc: România are un decedat la 12 infectări. Spania și UK, un mort la 400 infectări . Un fake news de proporții este propagat pe diverse canale și de politicieni: România ar fi țara care stă cel mai bine din punct de vedere epidemiologic din Europa. Majoritatea pacienților COVID români, internați în spital cu forme grave, erau nevaccinați și au decedat într-un procent ridicat. În alte state europene, cu procent ridicat de persoane infectate, au decedat mai puțin pacienți pentru că persoanele infectate erau vaccinate.
România – număr decese (media ultimei săptămâni): 85. Număr infecții noi (media ultimei săptămâni): 1.016. Raport infectări/decese: 12. Procent vaccinați complet: 38%.
Spania – număr decese (media ultimei săptămâni): 32. Număr infecții noi (media ultimei săptămâni): 12.476. Raport infectări/decese: 390. Procent vaccinați complet: 79%.
UK – număr decese (media ultimei săptămâni): 119. Număr infecții noi (media ultimei săptămâni): 50.732. Raport infectări/decese: 426. Procent vaccinați complet: 69%, scrie Newsweek.
Ce taie românii de pe listă încât să-și ajusteze cheltuielile la veniturile “mâncate” de inflație? În luna octombie creșterea de 6% a salariilor a fost “mâncată” de inflația care s-a apropiat de 8%. “Dacă începe să se înrădăcineze percepția că apare o cursă între inflație și salarii, atunci chiar s-ar putea ca această cursă să apară și să intrăm într-o spirală pe care noi am mai cunoscut-o în România, din care se iese foarte greu ulterior”, spune economistul Aurelian Dochia. În opinia sa, “această presiune inflaționistă, parțial, este dată și de dezechilibrul bugetului de stat pe care l-am avut de câțiva ani încoace: cheltuieli mai mari decât veniturile”.În condițiile în care circa 35% din bugetul unei familii se duce pe mâncare, iar alți aproape 14% pe electricitate și cheltuieli pentru casă, l-am întrebat pe economistul Aurelian Dochia ce pot tăia românii de pe listă, dar totuși să aibă un trai decent? ” Cei care au venituri mici vor resimți cel mai puternic impactul, aproape toate veniturile lor se duc pe mâncare și cheltuieli strict necesare, în timp ce cei care au venituri mai mari, în primul rând nu vor mai economisi atât de mult, dacă e nevoie, dar au și alte capitole la care pot să renunțe: vacanțe, ieșiri la restaurant. Cam astea e ordinea în care oamenii acționează. Întâi taie din lucrurile de plăcere, de timp liber, de distracție, apoi poate se ajunge la îmbrăcăminte, încălțăminte. Ultimele care rămân să țină piept valului inflaționist sunt cele de strictă necesitate: alimentația și cheltuielile legate de locuință și plata utilităților. (…) Îngrijorarea cea mai mare nu este legată de ce s-a întâmplat până acuma ci de ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a spus Dochia, citat de RFI.
Bilanţ săptămânal pentru cryptoactive: Bitcoin gâfâie sub 50000 USD, WhatsApp testează, Ubisoft introduce NFT iar SHIB se infiltrează pe TRAVALA. Bitcoin nu a reușit să isi revină săptămâna trecută, în urma scăderilor mari din weekendul anterior. Criptoactivul a început săptămâna tranzacționându-se sub 49.000 de dolari și, în ciuda faptului că a urcat la peste 51.000 de dolari marți, nu a reusit să își mențină valoarea peste nivelul de 50.000 de dolari pentru restul săptămânii, scrie Simon Peters, analist în domeniul pieței criptoactivelor al platformei de investiții eToro. Vineri, BTC s-a tranzacționat până la 46.805 dolari, dar de atunci a recuperat ceva teren și se tranzacționează acum la peste 48.600 dolari, scrie FinEco24News.
Vești bune pentru banii de pensie privată. Cât de mult contează pentru români. Apropos de recentele promisiuni și vești bune, legate de creșterea cotei de contribuție la Pilonul 2, de la 3,75% la 4,75% din salariul brut, îmi propun să dezvolt tema într-un articol mai exhaustiv.
În primul rând, nici în prezent și cu atât mai puțin în viitor, pensia de stat nu este și probabil nu va fi suficientă.
La ultimele date oficiale INS, pensia medie era în jur de 1.600 lei/lună. Salariul mediu net, în jur de 3.500 lei/lună. Deci un raport de aprox. 46%. Rata de înlocuire a ultimului salariu cu prima pensie, un alt indicator folosit de specialiști, este cotat chiar mai jos de atât.
Bugetul asigurărilor sociale este pe deficit deja și diferența este finanțată din alte ramuri ale bugetului de stat. De exemplu în 2021, bugetul asigurărilor sociale prevede aproximativ 90 mld. cheltuieli și cca 73 mld. venituri. Diferența de aproximativ 17 mld. e subvenție, potrivit project-e.ro
Se face Bugetul: cât a cântărit pandemia în deficitul de peste 7% din PIB din acest an. România pierde tot mai multe poziții în clasamentul Fondului Monetar Internațional (FMI) cu privire la amploarea măsurilor adoptate în contextul crizei COVID-19, semn că sprijinul guvernamental s-a estompat semnificativ în 2021, cu toate că acest lucru nu se reflectă deloc în evoluția deficitului bugetar, prognozat să depășească 7% din PIB.
Astfel, în octombrie 2020, măsurile adoptate de România pentru combaterea efectelor pandemiei (de la sprijin financiar direct, la garanții de stat, șomaj tehnic etc) ajungeau la 5,4% din PIB. Un an mai târziu, soldul acestora era de 7,6% din PIB. Cu alte cuvinte, creșterea din 2021 este de puțin sub două puncte procentuale din PIB. Deficitul este însă cu peste patru puncte procentuale peste ținta din Tratatul de la Maastricht.
O precizare – Comisia Europeană a demarat procedura de deficit excesiv împotriva României, după ce finanțele publice au ieșit în decor în 2019, când deficitul bugetar a urcat la 4,6% din PIB, scrie cursdeguvernare.