Business report Circa 2 milioane de români, buni de plată pentru rablele din curte. Cinci beri artizanale și poveștile din spatele lor. Persoanele fizice ar putea deveni angajatori pentru cei care le fac treburi acasă. S-au redeschis terasele în Grecia – Finante & Banci
Circa 2 milioane de români, buni de plată pentru rablele din curte ● Cinci beri artizanale făcute în Moldova și poveștile din spatele lor ● Bill Gates a cumpărat 9.000 de hectare în Turcia. Prețul terenurilor s-a dublat peste noapte! ● Angajații casnici: Persoanele fizice ar putea deveni angajatori pentru cei care le fac treburi acasă ● Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații ● Piaţa imobiliară evită o nouă bulă. Mihaela Bîtu, CEO ING România: Piaţa a fost stabilă şi aşa o vedem şi anul acesta ● S-au redeschis terasele în Grecia ● Lăcomia, rol important în dezacordul danez cu privire la dobânda negativă.
Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații. Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul PIB estimat pentru anul (CNSP a majorat prognoza rezultatului economic pe 2021 la 1.142.855 milioane lei).
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a declanșat pandemia Covid 19, rezultatul este cu 19% MAI BUN în termeni nominali și cu 25% în termeni raportați la PIB.Totuși, trebuie remarcat trendul negativ al execuției financiare pe primul trimestru al anului din 2016 încoace, exacerbat în 2020 de scăderea veniturilor ca urmare a lock-down-ului introdus intempestiv. La majorarea cheltuielilor cu obișnuitul ritm de 10 miliarde de lei pe an, fie că avem creștere, fie că avem scădere economică, s-au adăugat aproximativ șase miliarde de lei (0,53% din PIB) lăsate în mediul economic pentru investiții și cheltuieli excepționale alocate combaterii pandemiei, scrie Cursdeguvernare.ro
Piaţa imobiliară evită o nouă bulă. Mihaela Bîtu, CEO ING România: Piaţa a fost stabilă şi aşa o vedem şi anul acesta. În ciuda pandemiei şi a crizei piaţa de imobiliare din România a continuat să crească, fapt ce a determinat automat creşterea preţurilor pentru locuinţe, dar şi apariţia unor voci care susţin că piaţa ar fi supraevaluată. Potrivit bancherilor, piaţa se bucură de o creştere stabilă care se poate observa prin prisma preţurilor şi numărului de tranzacţii cu active imobiliare care au avut loc în acest an. „Putem să observăm care sunt tendinţele pieţei. În cursul anului trecut am observat o piaţă de active imobiliare care a fost rezilientă, deci numărul de tranzacţii a fost şi el sănătos. Preţurile au fost într-un interval destul de stabil. Per ansamblu, piaţa a fost stabilă şi aşa o vedem şi anul acesta. Comparând primele luni ale acestui an cu primele luni din 2019, chiar se observă o uşoară creştere a numărului de tranzacţii de pe piaţă.”a declarat Mihaela Bîtu, CEO ING România, în Ziarul Financiar.
S-au redeschis terasele în Grecia. După o pauză de 6 luni, restaurantele, barurile și cafenelele din Grecia și-au redeschis terasele. Măsura a intrat în vigoare cu două săptămâni înaintea redeschiderii sezonului turistic. În centrul Atenei, locurile la terase s-au ocupat repede. Nu sunt permise însă mai mult de 6 persoane la o masă, iar chelenrii sunt obligați să poarte mască și să se testeze o dată pe săptămână pentru SARS-CoV-2. Restricțiile de circulație nu mai intră în vigoare la ora 21.00, ci la 23.00, odată cu închiderea teraselor. ‘’Azi, am impresia că trăiesc din nou, că am înviat!”, a spus un pensionar din Grecia pentru Agenția France Presse. El a revenit să își bea cafeaua, la terasa preferată din Atena, așa cum făcea, în fiecare zi, înainte de închiderea localurilor, în noiembrie. ‘’Era modul meu preferat de a-mi petrece timpul, remediul meul pentru toate grijile’’, a menționat bărbatul, care s-a vaccinat deja cu ambele doze, scrie Europa FM
Lăcomia, rol important în dezacordul danez cu privire la dobânda negativă. Danemarca, ţara cu cea mai lungă istorie de dobânzi negative ale Băncii Centrale a ajuns într-un punct care ar putea oferi o privire de ansamblu asupra a ceea ce urmează să se întâmple şi în alte state. Potrivit Bloomberg, în Danemarca, băncile comerciale au fost nevoite să absoarbă dobânzile negative de când au fost introduse pentru prima dată de Banca Centrală în 2012. Astăzi, danezii sunt campioni mondiali la purtarea poverii dobânzilor negative împreună cu băncile lor, cu 35% din depozite afectate. Săptămâna trecută, guvernul de la Copenhaga a decis să intervină. Ministrul responsabil cu legislaţia bancară, Simon Kollerup, a apelat la reţelele sociale pentru a lansa un atac împotriva sectorului financiar şi „lăcomiei” pe care acesta a spus că o reprezintă, scrie Adevarul.