​Business report: ​Cum să lucrezi pentru un idiot. Interviuri cu Răzvan Cherecheș și Dumitru Sandu. Comunitatea LGBTQ+, dușmanul imaginar al politicienilor populiști. Clujul, primul oraș care implementează cărțile de identitate electronice – Finante – Banci

Cum să lucrezi pentru un idiot. Șef bun vs. șef de coșmar Răzvan Cherecheș: „Guvernul are o abordare care să faciliteze mai degrabă un comportament electoral în PNL decât să protejeze populația” Comunitatea LGBTQ+, dușmanul imaginar al politicienilor populiști Sociologul Dumitru Sandu despre modificările pro-plagiatori: „Ministerul Educației trebuie să răspundă pentru această eroare fundamentală pe care a făcut-o” Excelentul discurs al lui Nae Caranfil pe scena TIFF Clujul, primul oraș care implementează cărțile de identitate electronice Estimare de expert: România va cheltui cel mult 40% din PNRR, maximum 12 miliarde de euro Cât costă o medalie olimpică: 88 milioane de lei Ministrul Năsui anunță: Ajutorul pentru HoReCa va fi acordat tuturor firmelor, dar în rate Noutăți privind conducerea fără permis, abuzul în serviciu și altele Ieșim în decor cu dobânda datoriei pe termen lung – lucru mai important decât păstrarea datoriei sub 50% din PIB Mai e loc de creştere pentru sectorul IT&C din România? ● Supermarket, modelul comercial de succes în România.

​„Cum să lucrezi pentru un idiot”.Șef bun vs. șef de coșmar. Ce iubesc și ce urăsc 4 generații de angajați la liderii lor. Patru generații de angajați se ciocnesc în echipele care muncesc în diverse organizații: de la aproape pensionarii Baby Boomers, la Generația X (cei trecuți de 40 de ani), până la Generația Y sau „millennials” (aproximativ 25-40 de ani) și proaspeții angajați ai Generației Z (tinerii născuți începând cu finalul anilor `90). Despre portretul-robot al șefului ideal cu o radiografie a factorilor care îi motivează și îi enervează pe angajați, în funcție de generația în care s-au născut, citiți în Panorama.

Răzvan Cherecheș: „Guvernul are o abordare care să faciliteze mai degrabă un comportament electoral în PNL decât să protejeze populația”. România a atins sâmbătă, 31 iulie, pragul de 5 milioane de persoane vaccinate, cu exact două luni întârziere față de obiectivul trasat. Momentul a fost totuși marcat de premierul Florin Cîțu cu un clip video, dar profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș atrage atenția că se iau măsuri mai utile pentru campania internă din PNL și nu pentru protejarea populației, într-un interviu acordat pentru Libertatea.
Comunitatea LGBTQ+, dușmanul imaginar al politicienilor populiști. Efectele polarizării de la nivelul societății.
Liderii politici din Centrul și Estul Europei își amplifică retorica împotriva comunității LGBTQ+ în încercarea de a câștiga electorat majoritar conservator și în totală opoziție față de valorile europene. Impactul măsurilor luate de aceștia este unul distructiv.
Partidul AUR a anunțat la începutul acestei săptămâni elaborarea unui pachet legislativ ce ar limita reprezentarea sau promovarea comunității LGBTQ+ în rândul minorilor.
Inițiativa lor vine la câteva zile după ce deputatul UDMR Zakarias Zoltan a declarat vineri, 23 iulie, pentru Europa Liberă că „propaganda LGBT nu are ce căuta în grădinițe sau școală.”, scrie Europa Liberă.
Sociologul Dumitru Sandu despre modificările pro-plagiatori: „Ministerul Educației trebuie să răspundă pentru această eroare fundamentală pe care a făcut-o”. Profesorul universitar emerit Dumitru Sandu, care are experiență de un deceniu în analiza plagiatelor, demontează punct cu punct, într-un interviu pentru PressOne, argumentația prin care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, încearcă să-și justifice inițiativa de a schimba filozofia de analiză a acuzațiilor de plagiat.
Interviul a fost realizat în cursul zilei de joi, a doua zi după ce o parte importantă a comunității academice și a societății civile s-a exprimat, printr-o scrisoare deschisă cu peste 750 de semnatari, împotriva modificărilor inițiate de ministrul Cîmpeanu, scrie PressOne.
Discursul excelent al lui Nae Caranfil pe scena TIFF: “Mă simt mizerabil primind punctajul 5.86 ca regizor.” Nae Caranfil, regizorul și scenaristul celebrelor filme Filantropica, Restul e tăcere sau Closer to the moon, a primit aseară Premiul de Excelență, în cadrul Galei de decernare a Premiilor TIFF.
S-a întâmplat la doar câteva zile după ce Centrul Național al Cinematografiei a afișat rezultatele concursului de proiecte cinematografice.
Discursul lui Nae Caranfil a subliniat absurditatea în care se află în acest punct al carierei, primind un premiu de excelență, după ce juriul CNC a respins cu o notă foarte mică ultimul său proiect de film. De asemenea, a criticat marile festivaluri de film, pe care le-a comparat cu niște “cluburi de noapte”. Cineastul a fost aplaudat de întreaga audiență, scrie Cultura la dubă.

Clujul, primul oraș care implementează cărțile de identitate electronice. Luni va avea loc lansarea proiectului pilot pentru emiterea cărții electronice de identitate, eveniment la care va participa Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode. Cărțile de identitate cu cip vor avea dimensiunea unui card bancar și, pe lângă datele care se regăsesc și pe cărțile de identitate clasice, vor stoca o amprentă facială și două amprente digitale ale solicitantului. Programul pilot va dura câteva luni, urmând ca, în baza datelor colectate, emiterea noilor documente de identitate să fie extinsă la nivelul întregii țări, scrie Presshub.ro

Estimare a unui expert: România va cheltui cel mult 40% din PNRR, maximum 12 miliarde de euro. Expertul contactat de Newsweek România a apreciat că am absorbi 40% din PNRR dacă am avea capacitatea administrativă a Poloniei.
“Daca nu contractezi 70% din sumă nu primești ceilalți 30%, deci riscăm să nu atragem nici măcar 40% din PNRR – adică maximum 10,8 miliarde euro – chiar dacă acesta va fi aprobat în octombrie. România ar trebui sa contracteze 70% din suma alocată până la 31 decembrie 2022, iar asta înseamnă ca România sa facă contracte de 19,74 miliarde euro până atunci. Contractele trebuie facute în doar 12 luni (…) ținând cont de legislația în materie de achiziții publice, care este un dezastru, scrie Newsweek.

Cât costă o medalie olimpică: 88 milioane de lei, aproape 20 milioane euro. Oricine poate spune că fondurile bugetare alocate ramurilor sportive sunt extrem de mici. Este o impresie susținută de profesioniști din domeniul sportului care, nu de ieri, de azi, ci de zeci de ani vorbesc despre fonduri insuficiente.
Este limpede că la nivelul federațiilor banii alocați par mult prea puțini. Cu anumite prilejuri, sportivii sau antrenorii de la diverse discipline sportive vorbesc despre cum se manifestă lipsa de bani. Lipsesc echipamentele de pregătire moderne, lipsește alimentația de calitate, bazele de pregătire sunt în multe cazuri nemodernizate și se întâmplă frecvent ca sportivii să nu aibă parteneri de pregătire adecvați, scrie RFI.

Ministrul Năsui anunță: Ajutorul pentru HoReCa va fi acordat tuturor firmelor, dar în rate. Am schimbat filosofia, până acum erau o groază de discriminări, puteai să aștepți mult și bine până îți luai banii! Toate firmele care au aplicat la schema de ajutor pentru HoReCa vor primi finanțare, dar în rate, în funcție de fondurile bugetare disponibile, este mesajul ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Claudiu Năsui. El a arătat că, în prezent, există fonduri alocate de 1 miliard de lei, dar ministerul a solicitat să primească la prima rectificare bugetară din acest an și restul sumei, de 1,5 miliarde lei, scrie Profit.ro.

Noutăți privind conducerea fără permis, abuzul în serviciu și altele. Mai multe modificări ale legislației penale au fost inițiate marți de Ministerul Justiției sub forma unui proiect de lege. Acestea vin ca urmare a mai multor decizii de neconstituționalitate din ultimii ani și fac referire, printre altele, la abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, conducerea fără permis, reducerea pedepselor sau vizitele intime.
Proiectul de lege trebuie aprobat de Guvern și adoptat de Parlament pentru a intra în vigoare. Cele mai importante prevederi ale documentului, împărțite în funcție de actele normative care vor fi modificate pot fi citite pe avocatnet.ro

Ieșim în decor cu dobânda datoriei pe termen lung – lucru mai important decât păstrarea datoriei sub 50% din PIB. Apropierea de pragul de 50% din PIB datorie publică a generat multe discuții în spațiul public, dat fiind că depășirea lui impune automat înghețarea salariilor în sectorul bugetar. Cea mai recentă valoare comunicată oficial este de 49,7% pentru finele lunii mai iar împrumuturile luate între timp au creeat impresia că s-ar fi atins deja nivelul fatidic, scrie cursdeguvernare.

Mai e loc de creştere pentru sectorul IT&C din România? Câtă valoare adăugată brută ne adug programatorii, stimulaţi fiscal, şi cum stăm în comparaţie cu statele UE. România e una dintre ţările în care pandemia a produs o prăbuşire a economiei mai mică decât în multe alte state, fiind considerată o surpriză plăcută a UE. Mulţi au pus această reuşită pe seama faptului că sectoarele IT&C şi respectiv cel al construcţiilor au funcţionat bine chiar şi cu restricţiile pandemice aferente, distanţa socială, lockdown, etc. M-am uitat pe un tabel al EUROSTAT care analizează formarea valorii adăugate brute în economie pe sectoare. Conform acestor date, la final de 2019 sectorul IT&C aducea cam 6,1% din valoarea adăugată brută a României exprimată în preţuri curente (partea de construcţii contribuia şi ea cu 7,1%, dar nu despre acest sector vreau să detaliez azi. Revenind la IT&C, s-a ajuns la acest 6,1% de la un 4,5% în 2009. Mai mult, cifre estimative converg către un procent peste 7% la final de 2020 şi, în perspectivă, chiar către un 10%, scrie FinEco24news

Supermarket, modelul comercial de succes în România. Supermaketurile caută bunuri cu valoare adăugată cât mai mare (cireșe iarna, de exemplu). Supermarketurile impun condițiile cerute de consumatori. Sunt mecanisme de piață vitale în economiile dezvoltate. Sunt mecanismele care te conectează direct la cei mai năzuroși consumatori. La enorm de mulți consumatori, uneori chiar din afara țării. Consumatori pe care nu ți i-ai dori să îi ignori, dacă vrei să dai lovitura!
Și atunci, neputincioși, producătorii români preferă atitudinea păguboasă a strugurilor care sunt acri
Îmbrățișează teoria conspirației. Aceștia cred ca supermarketurile au un plan al lor ascuns și tenebros. Sau cred că pornesc chiar un program politic ostil de eliminare sau restricționare a lor pe piață. Consecința e clară și tipică unei țări bananiere. Anume, menținerea unui nivel de țară insulară, cu schimburi de bunuri prin barter, scrie project-e.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *