Business report: Enel își reorganizează afacerile din România. Proiectul Casa Unirea a fost regândit. Cine nu are un oraș-magnet să își facă. Sărbători digitale. Alege ce e foarte greu; acolo, nu ai competiție – Finante & Banci
Enel își reorganizează toate business-urile din România. Cele trei firme de distribuție ar putea fuziona ● Proiectul Casa Unirea a fost regândit. Ministerul Agriculturii pregătește magazine mobile ● Cine nu are un oraș-magnet să își facă ● Finanțare europeană de 10 milioane lei pentru un spital fără spațiu și personal ● Alege ce e foarte greu. Acolo, nu ai competiție ● Sindalimenta, despre închiderea pieţelor: Guvernul dă o lovitură fatală producătorilor agricoli ● Orban anunţă scheme de ajutor de stat pentru HoReCa şi pentru zona culturală privată ● Sărbători digitale. Pandemia de coronavirus a accelerat trecerea la online cu 5 ani ● Rețeta dureroasă a echilibrului bugetar – din perspectiva crizei de acum 10 ani și a prognozei europene pentru următorii ani ● Premierul, despre suspendarea activităţii pieţelor închise: Merg persoane în vârstă, vulnerabile ● Cu doi din trei romani analfabeti digital, statul viseaza sa scoata economia din Epoca de piatra ● Preşedintele Turciei l-a concediat pe guvernatorul Băncii Centrale în urma deprecierii lirei.
Cine nu are un oraș-magnet să își facă. Unul din conceptele cele mai interesante în ceea ce privește dezvoltarea urbană este cel de oraș-magnet. Este ușor de bănuit la ce se referă în practică ideea de oraș-magnet și anume la zonele urbane care atrag investiții, forță de muncă din zonele limitrofe și contribuie la dezvoltarea unei întregi regiuni. Mai greu de bănuit este cât de importante au fost în ultimii ani orașele din România și care a fost rolul acestor centre urbane în dezvoltarea țării. O analiză prezentată recent în cadrul unei conferințe de specialitate de către Marcel Ionescu-Heroiu, expert în dezvoltare urbană al Băncii Mondiale, arată cât de mult au contribuit orașele la progresul economiei și la creșterea nivelului de trai. Astfel, începând cu anul 2019, România este calificată ca țară dezvoltată. Progresul, respectiv creșterea produsului intern brut pe cap de locuitor a demarat în forță începând cu anul 2000. Astfel, în această perioadă, România a depășit la capitolul PIB pe cap de locuitor Serbia, Croația sau Grecia și s-a apropiat de Ungaria și Polonia. Această creștere se datorează într-o proporție covârșitoare orașelor. În așa-numitele zone urbane funcționale, care includ teritoriile din jurul unui oraș în care se poate ajunge într-o oră, trăiește 76% din populația României și aceste zone generează 98% din produsul intern brut. Studiul Băncii Mondiale arată clar că fără un motor urban, zonele nu se pot dezvolta. Iar regiunile cele mai slab dezvoltate, din estul și sudul României sunt lipsite de astfel de orașe care pot să fie un motor al dezvoltării, potrivit RFI.ro.
Finanțare europeană de 10 milioane lei pentru un spital fără spațiu și personal. Spitalul Caritas din Roșiorii de Vede a fost în centrul multor controverse provocate de fostul manager Lucian Alexe, trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni de corupție. Cu toate acestea, el a fost menținut în funcție până la debutul pandemiei de coronavirus în județul Teleorman. Motivul demiterii, însă, a fost acela că Alexe a încercat să amâne pregătirile spitalului pentru a deveni suport pentru bolnavii de Covid-19, fapt ce a dus la infectarea a 14 cadre medicale în primele luni ale pandemiei. În 2019 însă, când Alexe conducea spitalul, Primăria Roșiorii de Vede direcționa bani europeni în dotarea spitalului, deși unitatea medicală nu avea spațiu pentru montarea noilor echipamente și nu există momentan personal calificat pentru utilizarea respectivelor echipamente. Potrivit unor surse din instituție există riscul ca banii europeni să fie pierduți pentru că nu s-au asigurat din timp condițiile pentru implementarea proiectului, scrie Investigatoria.ro
Cristian Hossu. Alege ce e foarte greu. Acolo, nu ai competiție. Când l-am întâlnit prima oară pe Cristi Hossu, l-am asociat în mintea mea cu un cuvânt: intens. Vorbind cu el, am înțeles de unde vine acest sentiment: din principiile pe care-și bazează munca și viața. Unul dintre ele, pe care-l predă lui Jason, fiul lui de nou ani, este că eșecul nu-i o opțiune. Ce-i spune? ”e normal să simți frustrarea, dar e important să continuăm până reușim”.
E cofondator al unei constelații de companii. Cea mai cunoscută e, probabil, Universum – al treilea cel mai mare organizator de evenimente din România. Are în portofoliu GoTech World, unul dintre evenimentele importante de tehnologie ale acestei părți de lume. Evident, criza prin care trecem azi a pus la pământ și industria, și munca lui de o decadă. Acesta, spune, e cel mai mare regret. ”Deși n-ar trebui să-l am, pentru că nu pot controla”. Dar sunt alte lucruri pe care le poate controla: pregătire, acțiunea, decizia. În patru zile, au lansat Good Food, un business nou de food, de exemplu. Platforma de management de evenimente, myconnector, a devenit, dintr-un instrument intern, un produs care se așează acum pe o piață globală, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.
Ludovic Orban anunţă scheme de ajutor de stat pentru HoReCa şi pentru zona culturală privat. Premierul Ludovic Orban a anunţat duminică seară, la B1 TV, că Guvernul va introduce o formă de ajutor de stat pentru firmele din HoReCa, compensând 20% din pierderea cifrei de afaceri raportat la 2019, dar a precizat că este necesară aprobarea Comisiei Europene în acest caz. Orban a mai anunţat şi ajutoare de stat pentru “zona culturală privată”, subliniind că în acest caz schema de ajutor este mai greu de realizat, dat fiind că persoanele care activează în acest domeniu activează sub diferite forme. “În zona HoReCa, pe lângă măsurile pe care le-am adoptat, vom introduce o formă de ajutor de stat care am văzut că este deja folosită în două ţări europene. Este o schemă în care compensezi pierderea prin compensarea a 20% din pierderea cifrei de afaceri raportat la 2019. Efectiv se dau bani, 20% din pierderea pe cifra de afaceri”, a declarat premierul. Orban a explicat că această măsură de ajutor ar urma să fie aplicată prin Ministerul Economiei, scrie ziarul Bursa.
Sărbători digitale. Pandemia de coronavirus a accelerat trecerea la online cu 5 ani. Consumatorii americani cumpără tot mai mult online, atât ca număr, cât și ca frecvență, arată Indexul Retail-ului din SUA, publicat de IBM și citat de TechCrunch. Gigantul american arată că pandemia a accelerat cu 5 ani trecerea de la shoppingul tradițional către cumpărăturile efectuate în mediul online.Sărbătorile de iarnă vor accentua și mai mult trecerea la comerțul online, acesta urmând să aconteze vânzări totale de 189 de miliarde de dolari în acest an în Statele Unite, cu 33% mai mult decât în 2019, potrivit unei estimări a Adobe Analytics, citată de același site. Scădere de 60% la haine Raportul IBM arată că magazinele de haine sunt așteptate să consemneze un declin de 60% în acest an, în vreme ce comerțul online consemnează un plus de 20% pe tot anul, scrie Libertatea.
Rețeta dureroasă a echilibrului bugetar – din perspectiva crizei de acum 10 ani și a prognozei europene pentru următorii ani. România se apropie rapid de o periculoasă intersecție între nivelul veniturilor din impozite și contribuții sociale și cheltuielile cu salarii bugetare plus beneficii sociale (în cea mai mare pensii, dar și diverse ajutoare). Datele calculate de specialiștii Comisiei Europene arată că aplicarea întocmai a legislației deja adoptate inclusiv majorarea cu 40% a pensiilor) ar conduce spre un nivel de avarie al cheltuielilor statului, care ar rămâne, practic, fără bani pentru dezvoltare.Concret, vă prezentăm evoluția raportului dintre cele mai importante cheltuieli și venituri ale statului din 2015 încoace. Pentru a avea o referință, am adăugat și valorile istorice calculate pentru anii 1995, 2000, 2005 și anul aderării 2007, precum și pe cele din precedenta criză economică, de acum un deceniu, scrie Cursdeguvernare.ro.
Premierul Ludovic Orban, despre suspendarea activităţii pieţelor închise: Merg persoane în vârstă, vulnerabile. Premierul Ludovic Orban susţine că suspendarea activităţii pieţelor care funcţionează în spaţii închise se justifică prin faptul că acestea „nu sunt foarte bine amenajate”, iar cei care merg la piaţă sunt persoane în vârstă, mult mai vulnerabile. Premierul Ludovic Orban susţine că activitatea pieţelor care funcţionează în spaţii închise este suspendată pentru 30 de zile. „În general nu sunt pieţe foarte bine amenajate, Nu au sisteme de ventilaţie, nu au avut un sistem de a asigura măsurile de protecţie sanitară. Cei care merg la piaţă sunt mai în vârstă, mult mai vulnerabili”, a spus Ludovic Orban, la postul B1Tv. „Ne cerem scuze pentru inconvenientele pe care le creăm printr-o astfel de măsură, dar măsura în sine este o măsură care doreşte să păstreze la minimum riscurile de contaminare, mai ales ale persoanelor în etate care sunt cei mai mulţi dintre cei care beneficiază de acest serviciu”, a mai spus el, potrivit Ziarului Financiar.
Cu doi din trei romani analfabeti digital, statul viseaza sa scoata economia din Epoca de piatra. Vorbim de digitalizarea Romaniei, in conditiile in care 2 din 3 romani sunt analfabeti digital, adica nu au nici macar cunostinte de baza legate de folosirea unui calculator si a programelor de pe acesta. Mai mult, potrivit oficialilor Google Romania, IMM-urile noastre, nu sunt capabile sa fie prezente online desi au la indemana toate cunostintele necesare pentru a-si dezvolta in online afacerile. “Noi am semnat chiar recent un momorandum cu Ministerul Educatiei si am inceput sa colaboram foarte indeaproape, din martie-aprilie, de cand a inceput pandemia ca sa sutinem continuarea scolilor. Noi aveam deja produsele respective, pe care le ofeream si inainte gratuit pentru scoli, dar nu erau folosite. Si va dati seama, in momentul in care a venit pandemia, zeci de mii de profesori si mii de scoli au avut nevoie de acest suport”, a declarat Dan Oros, director de marketing al Google Romania, potrivit ziare.com
UE va investi sute de milioane de euro, din anul 2021, în startup-uri și competențe tehnice ale studenților din România .Fonduri europene de sute de milioane de euro vor fi disponibile, din anul 2021, sub formă de sprijin în deschiderea unor startup-uri de către studenții din România, precum și pentru centre de competențe tehnice în universități. Pe partea de mici afaceri care vor fi deschise de către studenți cu bani de la Uniunea Europeană, vorbim despre programul Innotech Student. În total, 417 milioane de euro vor fi disponibili pentru acest program, începând cu anul 2021. Reamintim că programul Innotech Student a început în 2020, cu depunerea proiectelor de către administratorii de granturi – universități, ONG-uri, sindicate, patronate etc. Până pe 30 septembrie (data limită), fost depuse 351 de cereri de finanțare, care însumează 685 milioane de euro, scrie Startupcafe.ro