Business report Florin Roman: „Jurnaliștii și-au făcut treaba, îi felicit”. Cine suntem și cum am ajuns aici. Ce se întâmplă, de fapt, la granițele Ucrainei. Cine mai taie porcul de Crăciun? Micile bâlbâieli ale unui început de guvernare – Finante – Banci
Florin Roman: „Jurnaliștii și-au făcut treaba, îi felicit” ● Cine suntem și cum am ajuns aici – prefață ● Cine mai taie porcul de Crăciun? ● Ministrul Culturii despre Roșia Montană: „Există posibilitatea de exploatare acolo” ● Vladimir Putin, între șantaj și obsesie. Ce se întâmplă, de fapt, la granițele Ucrainei ● Situația indicatorilor Maastricht necesari adoptării euro – problemele critice ● Încă un tun stil Chirica: teren de 1 ha la Moara de Vânt, adică 700.000 de euro pentru Unchiul Vasile ● Vicepreşedintele ANRE: Mai mult de 10 furnizori de gaze au ieşit până acum din piaţă, din cauza preţurilor mari; aproximativ 70.000 de consumatori au fost preluaţi de furnizorii de ultimă instanţă ● Micile bâlbâieli ale unui început de guvernare
Cine suntem și cum am ajuns aici – prefață. Dacă v-ați vizitat vreodată neamurile de la țară, este foarte probabil să fi primit pe uliță întrebarea: „A/al cui ești tu?” Bătrânele care se adună în fața porților sunt experte în genealogiile locale și pot rapid să identifice relațiile de rudenie, pornind de la părinți și, apoi, creionând liniile de descendență și căsătorie ce definesc identitatea unei persoane. În timpul cercetărilor etnografice proprii, m-au fascinat întotdeauna curiozitatea și analizele complexe ale localnicilor despre legăturile dintre oameni, întocmai ca niște antropologi amatori. La urma urmelor, ei pun întrebările de la care pornesc oamenii de știință care studiază omul și umanitatea – spune-mi din cine te tragi, ca să-ți spun cine ești.
Impostura probată încă o dată a unuia dintre cei mai vocali lideri ai partidului de la guvernare este „garanţia“ că liderii sunt de carton. Cine să te reprezinte în negocierile internaţionale şi să pună în mod real problemele cu care se confruntă ţara? Fiind nişte impostori, terenul lor de sub picioare este nisip şi niciodată nu vor spune „nu“ celor de deasupra, de stânga, de dreapta cum ori fi ei, de la Bruxelles sau de aiurea. Impostura determină obedienţă.
În aceste condiţii, România îşi taie porcii pe ascuns, cum se tăiau viţeii clandestin înainte de ‘89 şi erau băgaţi în portbagaje, acoperiţi de ochii miliţiei. România îşi taie porcii clandestin în comunele înnămolite ale ţării pentru că din 2007 până în prezent nimeni nu a ştiut/ nu a vrut/ nu a putut/ nu i-a păsat să imagineze o schemă prin care dimpotrivă să impulsioneze, în mod legal, creşterea de porci în gospodăriile populaţiei. Sau de vaci. Sau de bibilici. Pe care însă ţăranul român, aşa cum este el azi, din Ialomiţa, de exemplu, cu un picior la cules de mere în Anglia, le ţine pentru frumuseţe.
„Am crescut vreo 10-11 porci anul acesta, că aveam o tonă de porumb pe care o mâncau fluturii“, spune micul fermier, târşâind papucii pe dalele din curte. Îi vinde printr-un anunţ strâmb pus la magazinul din satul aflat la 10 km de Lehliu. Acesta este singurul produs local. Restul, tot, 100%, nu e din comună.
La 700 m distanţă, treaba este mult mai serioasă. După o poartă grea de metal, un tractor la fel de scump ca un Mercedes, ultimul tip, tronează într-o curte uriaşă. Pe laturi, ţarcuri joase cu zeci de mangaliţa îmbrăcaţi ca nişte oi rânesc în noroi aşteptându-şi clienţii. Niciunul nu are crotaliu în ureche, dar toţi vor avea clienţi. Mangaliţa este noul hit pe piaţa porcilor, unii nutriţionişti numindu-l „somonul“ pe patru picioare, pentru că are o altfel de grăsime, se zice mai „sănătoasă“, scrie ZF.
* schema de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro promisă de fostul ministru Bogdan Gheorghiu revine.
* Bugetul Ministerului Culturii va fi de 0,1% din PIB.
* Legea bugetului de stat va fi votată săptămîna viitoare.
* Pînă la sfîrșitul lunii ianuarie se va adopta legislația necesară pentru a asigura cadrul de desfășurare/finanțare pentru programul „Timișoara – capitală europeană a culturii”.
* Despre Roșia Montană – sit UNESCO: „trebuie să existe un echilibru între dezvoltare și protecție. Lumea trebuie să înțeleagă, inclusiv la Roșia Montană – și acolo suntem într o situație dificilă în ceea ce privește arbitrajul internațional – că trebuie să protejăm ce e de protejat și să dezvoltăm când trebuie să dezvoltăm. Există posibilitatea de exploatare acolo. (…) Eu sper să vedem în perioada următoare niște pași făcuți concreți astfel încât România să nu își piardă situl de mare valoare istorică din zona Roșia Montană, dar să existe și variante mai puțin invazive de exploatare.” , scrie Radio Cultural.
Vladimir Putin, între șantaj și obsesie. Ce se întâmplă, de fapt, la granițele Ucrainei. Se pregătesc rușii să invadeze Ucraina? E întrebarea pe care o regăsim în capitalele NATO și care provoacă îngrijorări legitime la București. Asta în contextul în care, spune Alianța Nord-Atlantică, asistăm la cea mai mare prezență de trupe rusești în preajma graniței cu Ucraina de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. În spațiul public au apărut imagini cu trenuri care transportă acolo echipamente și tehnică militară. E vorba inclusiv de sisteme antiaeriene Buk. Un astfel de sistem, dat de Rusia separatiștilor din estul Ucrainei, a doborât în 2014 un avion civil cu aproape 300 de oameni la bord.
Ca de obicei, Vladimir Putin își ține cărțile foarte aproape și lasă Vestul să ghicească – altfel se negociază când te aștepți la ce e mai rău din partea unui adversar agresiv și imprevizibil. Drept urmare, toată lumea se întrece în identificat scenariile posibile. Care sunt cele mai credibile dintre ele, alături de semnificațiile pentru o țară ca România, periculos de aproape de aceste noi tensiuni, puteți afla din Panorama.
Deși în perioada iulie 2015 – noiembrie 2017 România a îndeplinit toate criteriile de convergență nominală, nu a manifestat intenția de a intra în mecanismul ERM II, anticamera adoptării euro (unde se află în prezent Bulgaria și Croația). Apoi, pe fondul unor decizii discutabile de politică economică, indicatorii privind rata inflației și ratele dobânzilor pe termen lung din România au depășit în ultimii trei ani (2018-2020) valorile de referință, scrie Curs de Guvernare.
Încă un tun stil Chirica: teren de 1 ha la Moara de Vânt, adică 700.000 de euro pentru Unchiul Vasile.
Punerea în posesie se face pentru „meritele de revoluționar” ale lui Vasile Chirica
* Angajații Primăriei i-au pus unchiului la dispoziție un inventar cu terenurile libere, o adevărată mină de aur
* Un expert a stabilit că Vasile Chirica poate primit hectarul cerut fix pe platoul din jurul viitorului Spital Regional, cea mai bună zonă posibilă
* REPORTER DE IAȘI a descoperit că un alt revoluționar a cerut pământ de la Primărie, în baza aceleiași legi, dar cererea i-a fost respinsă
* Sunt zeci de ieșeni cărora Primăria nu le retrocedează vechile proprietăți, motivul fiind „lipsa de terenuri libere”. Pentru Chirica s-a găsit
* Unchiul Vasile este cel care îl tot împrumuta pe nepotul primar când acesta nu știa cum să mai justifice câte o vilă
Vicepreşedintele ANRE: Mai mult de 10 furnizori de gaze au ieşit până acum din piaţă, din cauza preţurilor mari; aproximativ 70.000 de consumatori au fost preluaţi de furnizorii de ultimă instanţă. Mai mult de 10 furnizori de gaze au ieşit din piaţă până acum, ca urmare a preţurilor mari, şi aproximativ 70.000 de consumatori au fost preluaţi de furnizorii de ultimă instanţă, a afirmat, miercuri, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Zoltan Nagy-Bege.
El a participat la conferinţa Romanian International Gas Conference, organizată de Federaţia Patronatelor din Petrol şi Gaze din România şi Energy Policy Group.
Nagy-Bege s-a referit la efectele Legii 259/2021, privind compensarea şi plafonarea facturilor la energie pentru consumatori.
“Chiar dacă această lege se va aplica pentru cinci luni, efectele vor fi de lungă durată. Vă dau un exemplu: prin plafonarea preţurilor, concurenţa pe piaţa cu amănuntul a dispărut, atât la gaze naturale, cât şi energie electrică, nu mai există concurenţă şi mă tem că odată cu 1 aprilie, când aceste măsuri nu se vor mai aplica, această concurenţă nu o să-şi revină, pentru că trebuie timp. Între timp, dispar nişte actori din piaţă, peste 10 furnizori de gaze naturale au ieşit din piaţă şi au lăsat clienţii lor în seama furnizorilor de ultimă instanţă”, a spus oficialul ANRE, conform Financial Intelligence.
Micile bâlbâieli ale unui început de guvernare. Și acest guvern, ca și altele, păcătuiește prin faptul că vrea mai mult decât poate. Și că vorbește înainte de a calcula. Avem deja câteva mostre. Cel mai recent exemplu este al așa-numitului ajutor de iarnă. Inițial, a fost prezentat ca o plată ce trebuia făcută o singură dată pe an, în luna ianuarie, către cei care au pensii mai mici de 1.600 lei. Ajutorul ar fi trebuit să fie în sumă de 1.200 lei.
Ideea nu este singulară în Uniunea Europeană. Cu alte mijloace și la altă scară, Franța acordă 100 euro, tot o singură dată pe an, pentru 38 milioane de cetățeni care au venituri mai mici de 2.000 euro pe lună.
Deci, principial, acordarea unui ajutor de iarnă pentru pensionarii cu venituri mici ar putea fi dezirabilă. Cheltuielile totale pentru acest ajutor au fost estimate, pentru 2,4 milioane de persoane, la aproximativ 2,9 miliarde lei. M-am uitat pe bugetul pe anul 2020, pentru a avea cifrele pe un an întreg, iar cele aproximativ trei miliarde lei înseamnă aproximativ o treime din cheltuielile cu subvențiile pe anul trecut, scrie RFI.