​Business report: ASF, obligată să achite foștilor angajați sute de mii de euro. Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandat. Avertisment S&P: România și Columbia riscă să devină ”îngeri căzuți” – Finante & Banci

​ASF, obligată să îi plătească Claudiei Sava, şefa Direcţiei de Supraveghere şi Control, peste 200.000 de euro ● Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandat ● Cât cheltuim pe apă, cafea, vin şi bere în călătoriile noastre? ● Cea mai mare investiție a SUA în România: 8 miliarde de dolari pentru centrala de la Cernavodă ● Dăianu: Urgenţa cea mare este să fim toţi solidari ca să ţinem pandemia sub control ● Adrian Vasilescu: Cum a ajuns BNR să revină pe pieţele internaţionale de capital după o interdicţie de 15 ani ● Finantele cauta o solutie pentru amanarea platii ratelor dupa 1 ianuarie 2021 ● Avertisment S&P: România și Columbia, pe lista statelor care riscă să devină ”îngeri căzuți” – țări cu rating de ”junk”Majoritatea românilor consideră că reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă trebuie construite fără investitori străini: statul să aștepte până va găsi bani.

ASF, obligată să îi plătească Claudiei Sava, şefa Direcţiei de Supraveghere şi Control din cadrul instituţiei, peste 200.000 de euro. Claudia Cătălina Sava este fericita posesoare a unei sentinţe dată de Tribunalul Bucureşti alaltăieri, prin care primeşte o primă pentru întreaga activitate desfăşurată în cadrul fostei Comisii Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), de 1.032.228 lei (peste 200.000 de euro). Fericirea ei probabil că este umbrită de faptul că sentinţa îi alocă cu 3,5 milioane lei (peste 700.000 euro) mai puţin decât a solicitat în cererea de chemare în judecată. Într-o situaţie asemănătoare cu aceea a Claudiei Sava, se află fosta vicepreşedinte al CNVM (iunie 2005-noiembrie 2007) – Dorina Teodora Mihăilescu -, care a deţinut şi funcţia de comisar (noiembrie 2007-aprilie 2013) în cadrul aceleiaşi instituţii şi pe aceea de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (aprilie-octombrie 2013). Dorina Mihăilescu, care în prezent este membru neexecutiv al SIF Muntenia, a dat în judecată ASF pentru obţinerea sumei de 5.144.219 lei (peste 1 milion de euro), cu titlu de indemnizaţie cuvenită la încetarea contractului de muncă la CNVM, scrie ziarul Bursa.

Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandat. Cu puțin timp înainte de alegerile locale sau chiar după, primarii care au pierdut alegerile au atribuit contracte de sute de milioane de lei. Pe ultima sută de metri, autoritățile locale au semnat pentru renovări de imobile, au acordat contracte pe patru ani și au făcut achiziții costisitoare, cum ar fi toalete de 46.000 de euro bucata. În vara acestui an, Administrația Domeniului Public Sector 2, instituție din subordinea primăriei, a semnat un acord cadru de 4 ani pentru furnizarea și montarea unor echipamente de joacă pentru parcuri. Valoarea totală a contractului este de 117 milioane de lei, scrie Europa Libera.

Cât cheltuim pe ”plăcerile nevinovate” (apă, cafea, vin şi bere) în călătoriile noastre? Exemple din Bucureşti şi marile centre turistice ale lumii. E joi după-amiază. Chiar seară, aş putea spune. Deci se apropie cu paşi repezi weekendul. Şi odată cu el o binemeritată relaxare. Şi cum ar fi asta? Cu câteva luni în urmă, v-aş fi îndemnat să mergeţi undeva într-o excursie, în ţară sau chiar în străinătate, sau măcar să ieşiţi cu persoana dragă în oraşul sau localitatea în care locuiţi. Acum lucrurile au ieşit din matca lor şi trebuie să ne obişnuim cu o nouă normalitate. Totuşi, poate ne-am simţi mai bine dacă am da frâu imaginaţiei. Poate să ne imaginăm că am plecat într-un citibreak, într-unul dintre cele mai vizitate oraşe din lume. Sau poate să dăm o fugă acolo, între două avioane, chiar şi pentru câteva ore de relaxare, scrie Norel Moise pe blogul personal.
Cea mai mare investiție a SUA în România: 8 miliarde de dolari pentru centrala de la Cernavodă. Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a anunțat joi seară o posibilă investiție americană de 8 miliarde de dolari la Centrala atomică de la Cernavodă. Zuckerman vorbește de un Acord de cooperare interguvernamentală pentru recondiționarea unuia dintre cele două reactoare nucleare și renovarea clădirii în care se află cele două reactoare noi de la centrala nucleară de la Cernavodă, din România. Acest proiect în valoare de 8 miliarde de dolari va reprezenta o paradigmă a viitoarelor proiecte româno-americane de dezvoltare economică și energetică, potrivit punct.news.

De ce industria IT din Romania rămâne la stadiul de furnizor de servicii în loc să evolueze spre statutul de creator de software. Lucrez în industria software din România din 2002, deci practic tocmai mi-am făcut majoratul aici. Din 2002 până acum s-au schimbat foarte multe. Îmi amintesc că atunci când am început să-mi caut un job de programator interviurile la care eram chemată se desfășurau în bucătării sau garsoniere și joburile din „IT” porneau de la vânzător de CD-uri pe stradă până la vânzător de echipamente electronice la „Flamingo Computers” (pour les connaisseurs – a nu se confunda cu „Flamingo Boys”). Eu am fost norocoasă și m-am angajat din prima ca programator la una dintre puținele firme care activau pe piață atunci – Kepler, mai târziu Kepler-Rominfo, scrie project-e.ro

Dăianu: Urgenţa cea mare este să fim toţi solidari ca să ţinem pandemia sub control. Urgenţa cea mare este să fim toţi solidari ca să ţinem pandemia sub control, iar România trebuie să evite o mare eroare din punct de vedere al politicii economice, astfel încât să nu sufere o deteriorare a riscului suveran, a declarat, joi, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. “În perioada de acum, urgenţa cea mare este ca toţi să fim solidari ca să ţinem pandemia sub control, pentru că ea ne poate bulversa pe toţi. Şi în ceea ce priveşte psihologia colectivă, economia, vedeţi ce se întâmplă cu învăţământul, vedeţi la ce stres este supus sistemul medical…România trebuie să evite o mare eroare din punct de vedere al politicii economice, astfel încât ţara să nu sufere o deteriorare a riscului suveran cu consecinţe mari pentru finanţarea bugetului public, refinanţare, pentru finanţarea băncilor, chiar dacă multe dintre băncile care operează în România au bănci mamă puternice în Europa. Băncile şi în aceste condiţii trebuie să încerce să găsească resurse pentru a rezista şi pentru a fi mai prietenoase”, a spus Daniel Dăianu, la “Banking Forum Online”, potrivit Financial Intelligence.

Adrian Vasilescu: Cum a ajuns BNR să revină pe pieţele internaţionale de capital după o interdicţie de 15 ani, după ce România a intrat în incapacitate de plată în 1981, din decizia lui Ceauşescu. Trei mari erori de strategie politică, din prima parte a anului 1990, au împovărat pentru multă vreme economia românească. Am în vedere liberalizarea importurilor concomitent cu interzicerea exporturilor, deschiderea graniţelor fără să se fi trecut totodată la liberalizarea preţurilor şi subvenţionarea de către stat a preţurilor unor produse alimentare de bază simultan cu reintroducerea în pachetele salariale a tuturor drepturilor băneşti amputate în anii 1980, deşi încă din ianuarie 1990 se înregistrau mari căderi de producţie, iar pe pieţele interne circulau mulţi bani şi puţine mărfuri. Consecinţele au fost dramatice. Cum exportul, motor principal al oricărei economii, fusese scos din funcţiune, a fost consumată pe importuri toată valuta din rezervele statului. În acelaşi timp, întârzierea cu nouă luni a liberalizării preţurilor, faţă de deschiderea graniţelor, a stimulat „turismul comercial“; primii noştri „întreprinzători pe cont propriu“ au cumpărat ieftin, pe lei, mărfuri din ţară, pe care apoi le-au vândut scump, pe valută, în Turcia sau în spaţiul iugoslav. Mărfurile alimentare cu preţuri subvenţionate, cu deosebire untul, au fost primele care au dispărut din magazine. Pe la începutul toamnei 1990, după mai multe luni în care exportul, interzis oficial, a prosperat totuşi pe reţelele pieţei negre, magazinele erau atât de goale încât la 1 leu în circulaţie pe piaţa internă circulau mărfuri de 9 bani, scrie Ziarul Financiar.

Sondaj: Un român din trei se teme că își va pierde locul de muncă din cauza pandemiei. Cum stăm în comparație cu Cehia, Grecia și Ungaria. Creșterea prețurilor, lipsa banilor și a locurilor de muncă sunt principalele probleme care îi preocupă pe români de la declanșarea crizei sanitare, potrivit unui studiu realizat de DataDiggers – „Trăind în era COVID-19”. Alături de România, cercetarea sociologică a evaluat situația din Cehia, Ungaria și Grecia. Mai bine de o treime dintre români spun că pandemia i-a afectat financiar (36%), iar aproape unul din trei (28%) consideră că locul său de muncă este în pericol, se arată într-un sondaj realizat de DataDiggers în mai multe țări din Sud-Estul și Centrul Europei, în perioada 22 mai – 9 iunie. DataDiggers este o companie de cercetare de piață care activează în industria de cercetare din România din anul 2015, scrie ziarul Libertatea.

Ministerul Finantelor cauta, impreuna cu bancile, o solutie pentru amanarea platii ratelor dupa 1 ianuarie 2021. Ministerul Finantelor Publice cauta, impreuna cu bancile, o solutie pentru amanarea platii ratelor pentru clientii bancilor dupa 1 ianuarie 2021, a declarat, joi, ministrul de resort, Florin Citu, la “Banking Forum Online”, mentionand ca una dintre variante poate fi prelungirea sistemului actual. “As vrea sa amintesc iarasi un program care a fost o negociere nu foarte simpla, amanarea ratelor pentru clientii bancilor, persoane fizice si persoane juridice, cu pana la 9 luni. Este cel mai generos program din Uniunea Europeana. A fost greu pentru ca inseamna costuri pentru sistemul bancar pe care acesta le-a acceptat in aceste conditii dificile, dar uite ca a functionat. Sunt peste 330.000 de clienti care au beneficiat de aceasta facilitate si acum bineinteles ne gandim impreuna cu sistemul bancar, si aceasta este discutia care urmeaza: ce facem dupa 1 ianuarie”, spune ministrul Finantelor, citat de Ziare.com.

Avertisment S&P: România și Columbia, pe lista statelor care riscă să devină ”îngeri căzuți” – țări cu rating de ”junk”. România și Columbia se află pe lista S&P a circa 119 de entități care riscă să devină ”îngeri căzuți”, respectiv al căror rating ar putea fi retrogradat în perioada următoare la ”junk”, a declarat pentru Reuters Alexandra Dimitrijevic, Global Head of Research la agenția de rating. Anul 2020 este pe cale de a deveni un an record din perspectiva numărului de ”îngeri căzuți”, companii sau state ale căror ratinguri sunt retrogradate de la ”investment grade” la ”jung”, categorie nerecomandată investițiilor, potrivit cursdeguvernare.ro

Majoritatea românilor consideră că reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă trebuie construite fără investitori străini: statul să aștepte până va găsi bani. Încrederea românilor în energia nucleară, ca tehnologie curată și sigură pentru oameni și mediu, a crescut semnificativ în ultimii doi ani, întărindu-se totodată opinia potrivit căreia proiectul construirii a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă ar trebui implementat de către statul român fără implicarea investitorilor străini, fiind mai bine ca proiectul să fie amânat până ce statul va găsi banii necesari, reiese dintr-un sondaj de opinie comandat anul acesta de către operatorul centralei, compania de stat Nuclearelectrica, sondaj ale cărui rezultate au fost consultate de către Profit.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *