​Business report Blocaj ANAF-procurori. 83 de opțiuni pentru reducerea deficitului bugetar. Între muncă şi timp liber. Lecții din 1.000 de crize. Rabla pentru electrocasnice începe marți – Finante & Banci

​Cine plătește factura unui rating speculativ: statul, leul, românii. Politicienii? Nu. Ei o semnează ● Blocaj ANAF-procurori. Fără acces direct la baza de date a Fiscului, parchetele fac solicitări pentru a proba evazioniștii ● Un model american. 83 de opțiuni pentru reducerea deficitului bugetar și ce poate învăța România ● Care este nivelul de competențe digitale și spre ce ne îndreptăm ● Europa nu reuşeşte să recupereze Crăciunul din strânsoarea Covid-ului ● Între muncă şi timp liber: cine lucrează cel mai mult, cine doarme mai mult, cine sunt pasionaţii de shopping ● Andrei Cionca. Lecții din 1.000 de crize. Și cum să nu devii propriul tău adversar ● Programul Rabla pentru electrocasnice, lansat marți ● Indemnizaţia de creşterea copilului: CCR explică de ce e constituţională plafonarea sa, dar şi care e scopul ei, de fapt ● octobank, neo bancă fondată de românul Bogdan Atanasiu, pregătește lansarea operațiunilor

​Cine plătește factura unui rating speculativ: statul, leul, românii. Politicienii? Nu. Ei o semnează. Când spectacolul politic al negocierilor pentru formarea guvernului se va termina, prima mișcare a noului cabinet va fi schița de buget pentru 2021. De această schiță a bugetului, care va descrie viziunea guvernului privind deficitul fiscal și creșterea economiei, depinde rămânerea României în clubul națiunilor cu economii recomandate investițiilor, alături de Portugalia, de pildă, sau împingerea ei în compania Argentinei sau a Turciei, care au economii nefrecventabile, la categoria junk. Toate cele trei agenții de evaluare financiară, Standard&Poor’s, Fitch și Moody’s au transmis avertismente clare în acest sens. Atunci când obligațiunile suverane ale unui stat au rating nerecomandat investițiilor, o mare parte din investitori se retrag. În cazul fondurilor de pensii lucrurile sunt clare, ele au obligația de a plasa banii exclusiv în tituri de valoare recomandate investițiilor, scrie Econtextmedia.net

Blocaj ANAF-procurori. Fără acces direct la baza de date a Fiscului, parchetele fac solicitări pentru a proba evazioniștii. Procurorii nu au acces direct la baza de date a ANAF pentru a lucra în dosarele economice. Pentru a obține informații despre conturile sau tranzacțiile bancare ale suspecților trebuie să facă, punctual, o cerere la ANAF pentru a primi aceste date. Astfel se pierde foarte mult timp în anchetarea dosarelor. Mai mulți procurori ne-au dezvăluit că nu au acces direct la datele Fiscului, în timp ce Parchetul General susține că specialiștii financiari transferați de la ANAF la Parchetul General pot folosi o aplicație care i-ar putea ajuta, însă care este rar utilizată de procurori, pentru că nu au aflat de ea. Potrivit art 267 din Codul de Procedură Penală (CPP), „Organele administrației de stat care dețin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanța de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informațiile existente în bazele electronice de date, în condițiile legii”. Cu toate acestea, mai mulți procurori din țară, de la Parchetul General și din DNA ne-au spus că nu au acces direct la bazele de date ale ANAF atunci când instrumentează dosarele unor suspecți de infracțiuni economice, potrivit Europei Libere.

Un model american. 83 de opțiuni pentru reducerea deficitului bugetar și ce poate învăța România. Pregătirile pentru o alianță la guvernare și pentru un program de guvernare sunt în toi. În același timp, anii următori vor fi complicați din punct de vedere bugetar. Experții vorbesc despre nevoia unui proces de consolidare fiscală, politicienii nu suflă un cuvânt pe această temă. Consolidarea se referă la reducerea deficitului bugetar, printr-un proces concomitent de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor. Deja este răspândită ideea că ar trebui să existe o consolidare controlată, adică asumată de guvern și inclusă în strategia fiscală și în buget. Există teama ca, în lipsa unor măsuri de echilibrare bugetară, România să se confrunte cu o așa-numită consolidare dezordonată. Ceea ce ar însemna luarea unor măsuri în condiții de criză de timp și de bani. Deciziile de politică bugetară sunt importante, pentru că vor determina o consolidare fiscală ținută sub control sau una dezordonată. Toate aceste considerații, în aparență teoretice, au o semnificație cât se poate de practică. Arată că, indiferent de ce își doresc partidele care vor fi la guvernare, măsurile care afectează veniturile și care cresc cheltuielile bugetare vor fi dificil de adoptat, arată rfi.ro

România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi. Care este nivelul de competențe digitale și spre ce ne îndreptăm. În ultimii 20 de ani industria IT din România a explodat și a devenit dintr-un domeniu aproape inexistent și total neatractiv pentru tinerii de atunci un fel de « El Dorado » mai ales pentru părinții tinerilor de astăzi. Eu am nimerit printr-un noroc în IT doar pentru că mi-a plăcut matematica și n-am vrut să urmez o carieră juridică, deși am terminat și Dreptul. Când am dat eu la facultate, în 1997, da, în secolul trecut, jumătate din clasă dădea la ASE și cealaltă jumătate la Drept. Eu m-am dus la Drept însă din anul 2 de facultate mi-am dat seama că nu e ceea ce aș vrea să fac în viață, așa că m-am înscris și la Matematică-Informatică, deși o carieră de profesor nu îmi surâdea la momentul respectiv. Acum situația este pe dos, la modă sunt facultățile de Informatică, Cibernetică sau Politehnică, și aproape toți părinții își doresc pentru copiii lor o carieră în IT chiar dacă aceștia au înclinație sau nu spre acest domeniu. Dacă în 2000 aveam puțin mai mult de 10.000 angajați în industrie, reprezentând 0.02% din masa totală de angajați, 5.200.000, în 2020 ajungem la un număr de zece ori mai mare, 115.000, reprezentând 2,21 % din masa totală a angajaților. Practic, numărul de angajați din industrie a crescut în 20 de ani de 10 ori, scrie project-e.ro

Europa nu reuşeşte să recupereze Crăciunul din strânsoarea Covid-ului. Europenii care aşteptau cu nerăbdare sărbătorile de Crăciun şi anul nou fără restricţii împovărătoare împotriva coronavirusului au fost aduşi brusc cu picioarele pe pământ în ultima săptămână în condiţiile în care menţinerea ratelor de infectare la niveluri ridicate pe continent obligă guvernele să înăsprească sau să menţină restricţiile privind libertatea de mişcare, scrie Financial Times. Belgia a prelungit restricţiile pe perioada sărbătorilor şi va permite oamenilor să invite doar un prieten adult în casele lor sau doi dacă locuiesc singuri. Franţa a anulat o relaxare privind întrunirile din ajunul Anului Noi şi va impune o interdicţie de circulaţie între orele 8pm-6am începând de astăzi, scrie Ziarul Financiar.
Între muncă şi timp liber: cine lucrează cel mai mult, cine petrece mai multe ore în pat, cine sunt pasionaţii de shopping dar şi cine preferă canapeaua din faţa televizorului. În căutarea de informaţii pentru articole cât mai interesante am văzut astăzi un grafic interesant, pentru care îi mulţumesc *sursei*, Cristian I. Popa, actualul membru al Consiliului de Administraţie al BNR. Împărtăşesc aceste informaţii cu Dvs. pentru că sunt sigur că sunt de interes. Sursa primară a datelor sunt raportările OECD care încearcă în acest fel să descifreze cum îşi petrec timpul cetăţenii din statele membre. Este adevărat, în graficul nostru apar doar 23 de ţări care par să fi întrat sub lupa analiştilor. Va fi interesant să aflăm cine munceşte mai mult, cine doarme mai mult, cine cumpără mai mult sau cine petrece mai multe ore în faţa televizorului, scrie FinEco24News
Andrei Cionca. Lecții din 1.000 de crize. Și cum să nu devii propriul tău adversar. Dacă stai de vorbă cu Andrei Cionca suficient de mult pentru a trece de lucrurile evidente și de suprafață – are 20 de ani de experiență în insolvență și este cofondator și CEO al Impetum Group, ce include CITR și două fonduri de investiții, ROCA și ROCA X – vezi un fel de fir roșu care leagă totul: suntem pe atât de buni pe cât sunt oamenii cu care ne înconjurăm. Dacă-i lăsăm să vorbescă. E simplu și evident, nu? Mai ales când începi să ai succes, spune, ”devii propriul tău inamic”. În două decenii și după 1.000 de dosare de insolvență vede două motive pentru care companiile mor: ”unghiuri oarbe” în gândire și ego exacerbat. Nu știm și nu vrem să vedem ceea ce trebuie să vedem. Are experiența unui faliment personal epic: înainte de criza din 2008 a plasat toți banii firmei în piața de capital. După, s-a trezit cu un portofoliu care nu mai valorează nimic și nicio ieșire. ”De disperare” s-au apucat să restructureze una dintre companiile din portofoliu: Cemacon. De acolo s-a născut ROCA, un fond de investiții care preia și restructurează companii în dificultate, unde sunt acționari 25 de alți antreprenori români. Lecția parteneriatului a fost o lecție grea. La fel a fost și cea a smereniei: în ultimele luni, a înțeles cum insistența și impetuozitatea lui îndepărtează și reduce oamenii la tăcere. A învățat că oamenii sunt diferiți și că e esențial să te pui în papucii lor, să vezi lumea prin ochii lor, în loc să-i forțezi să intre în schema ta, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Programul Rabla pentru electrocasnice, lansat marți. Programul ”Rabla pentru electrocasnice” începe pe data de 15 decembrie. Pentru a beneficia de vouchere, doritorii trebuie să se înscrie începând de mâine (marți), la ora 12, pe site-ul electrocasnice.afm.ro. În schimbul unui electrocasnic vechi, cei care se înscriu un program pot beneficia de un voucher pentru achiziția unui aparat nou. Valoarea voucherelor diferă în funcție de tipul aparatului și eficiența energetică. Astfel, pentru o mașina de spălat rufe, voucherul ajunge la 300 de lei, 400 de lei pentru televizoare, mașină de spalat vase, aparate de aer condiționat și frigidere și 200 de lei pentru aspiratoare, scrie Europafm.ro

Mai mult de jumătate din consumatori vor da mai puţini bani pe cadourile de Crăciun. Circa 58% dintre consumatori declară că vor restrânge bugetul alocat cumpărăturilor de Crăciun, după un an cu multe provocări, însă mai mult de jumătate (51%) spun că vor face cadouri mai personalizate, iar 45% vor investi mai mult timp în a le alege sau a le confecţiona, arată un studiu Mastercard. Potrivit acestuia, consumatorii vor dedica mai mult timp şi efort cadourilor de Crăciun din acest an – trei sferturi (77%) dintre europeni spun că 2020 este anul care le-a amintit care sunt lucrurile cu adevărat importante în viaţă şi 65% îşi propun să ofere cadouri cu însemnătate. Provocările aduse de 2020 i-au făcut pe oameni să fie mult mai grijulii în fiecare zi, chiar şi faţă de cei pe care nu îi cunosc, iar 17% afirmă că au cumpărat cadouri pentru un străin, în semn de susţinere pentru cei nevoiaşi, după un an dificil, scrie Adevărul.

Indemnizaţia de creşterea copilului: CCR explică de ce e constituţională plafonarea sa la 8.500 de lei, dar şi care e scopul ei, de fapt. Legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere semnificativă cu privire la suma concretă a plafonului indemnizaţiei, spune CCR. Drept care, Curtea Constituţională nu va putea examina în ce măsură legiuitorul ar fi trebuit să stabilească un alt cuantum, mai mare sau mai mic, decât cel de 8.500 lei sau să menţină soluţia anterioară modificărilor criticate, respectiv de acordare a indemnizației în cotă de 85% din veniturile realizate, indiferent de cuantumul acestora, având în vedere că nu este plafonat cuantumul unui drept fundamental. CCR mai spune că dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este acordat în temeiul contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat, așa cum se acordă dreptul la pensie. Plafonarea cuantumului unei prestații de asistență socială cu caracter universal ţine de însăși natura unei asemenea prestații. O astfel de măsură urmăreşte un obiectiv limitat: să susţină cetăţenii care, din motive obiective, se află în situaţii defavorabile, de natură să afecteze dreptul acestora la un nivel de trai decent, se arată în motivarea unei decizii CCR, publicată în Monitorul Oficial, scrie Economica.net.

octobank, neo bancă fondată de românul Bogdan Atanasiu, pregătește lansarea operațiunilor. Neo banca româno-cehă octobank, fondată de antreprenorul Bogdan Atanasiu, se pregătește de lansarea operațiunilor, vizând atragerea de clienți IMM-uri din zona retailului online. Banca privată, cu sediul la Praga și având focus principal pe magazinele online și comercianții din regiunea CEE, va opera inițial pe piața din Cehia, iar ulterior în România, Polonia și Ungaria. Lansarea operațiunilor este prevăzută pentru începutul anului viitor, după finalizarea primei runde de investiții pentru atragerea de capital, notează profit.ro.

Octombrie – prima creștere din acest an a producției industriale lunare în termeni ajustați sezonier. România a consemnat în luna octombrie 2020 o creștere de 3,2% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută) dar valoarea față de aceeași lună a anului precedent a rămas, de puțin, negativă (-1,3%), conform datelor comunicate de INS. De reținut, însă, aceste rezultate au fost influențate puternic de perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare. În termeni ajustați cu sezonalitatea (pentru a se asigura comparabilitatea corectă cu celelalte luni și cu alte state europene), de fapt a avut loc un avans mult mai redus față de august 2020 (+2,1%). Raportarea la octombrie 2019 arată prima creștere a producției industriale din acest an (+1,2%), ceea ce ne dă speranțe pentru o revenire mai accentuată, potrivit cursdeguvernare.ro

ANRE a majorat tarifele de distributie pentru Electrica, cu valori cuprinse intre 2,8% si 6,5%, de la 1 ianuarie. Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) a majorat tarifele de distributie practicate de filialele Electrica cu valori cuprinse intre 2,8% si 6,5%, de la 1 ianuarie 2021, potrivit unui comunicat al companiei, remis, luni Bursei de Valori Bucuresti. Astfel, pentru zona Transilvania Nord, tariful pentru distributia in reteaua de joasa tensiune a fost majorat cu 2,8%, pentru Muntenia Nord, cu 3,2%, iar pentru Transilvania Sud, cu 6,5%. Tarifele de distributie a energiei electrice vor sta la baza veniturilor din activitatea de distributie a energiei electrice realizate de operatorii de distributie din cadrul Grupului Electrica in cursul anului 2021, precizeaza reprezentantii companiei. scrie ziare.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *