​Business report: Fermier, caut hacker. Afgani, turism și pandemie. Deficitul bugetar trebuia redus mai mult la rectificare. Bucuria de a greși. Mărturia unei românce care nu pleacă din Kabul. Cum scoți din Programul ”Anghel Saligny” ADN-ul PNDL – Finante – Banci

​23 August 1944: Mărturia-document a Regelui Mihai Fermier, caut hacker Daniel Dăianu: Deficitul bugetar trebuia redus mai mult la rectificare Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei: Companiile de stat fac profit din scumpirea energiei şi din active amortizate Afgani, turism și pandemie. Noua și vechea migrație în insula Lesbos Bucuria de a greși Nota de plată a eșecului din Afganistan. 3 lecții din cel mai lung război al Americii Mărturia unei românce care nu pleacă din Kabul: „Prezenţa internaţionalilor în ţară este foarte importantă pentru moralul colegilor noştri afgani”Miliarde de euro pentru o nouă bancă de stat. Economist: „Aceste structuri noi de stat, odată create, greu mai pot fi desființate” Cum scoți din Programul ”Anghel Saligny” ADN-ul PNDL: USR PLUS pune 8 condiții pe masa Coaliției pentru a aproba programul de 50 de mld Germania a eşuat în Afganistan Marii câștigători ai programului Rabla pentru Electrocasnice Neptun și gloria pierdută a perlei litoralului românesc

​23 August 1944: Mărturia-document a Regelui Mihai. La 23 august 1944, Regele Mihai, de 23 de ani, l-a demis și arestat pe Mareșalul Ion Antonescu, ca să poată retrage România din alianța cu Hitler. Trupele sovietice erau, deja, în Moldova.

În ajunul zilei de 23 august Europa Liberă vă prezintă o mărturie-document care aparține Regelui Mihai. „Stelian Tănase: Care au fost scenariile la care v-ați gândit ca să scoateți țara din război? Ce variante ați analizat cu acest grup politico-militar?
Regele Mihai: Problemele care se discutau cu noi, pe lângă chestiunea de a ieși din război, opinia lor, a politicului, să spunem așa, a fost că cea mai indicată persoană să facă acest lucru ar fi Antonescu. Fiindcă el avea, cum să spun așa, armata, cu toţi comandanţii ei. Chit că eu eram capul armatei, dar el comandase toate lucrurile din război, și chipurile, să spunem așa, avea armata sub control și el ar fi fost cel mai indicat ca să facă această ieșire din război. Cu diferite condiții, că dacă el nu vrea să facă deloc, atunci trebuie înlăturat. Nu putea să rămâie el aşa între două variante. El punea mâinile pe situaţie şi se încurcau lucrurile complet. Așa că ori făcea el, la cererea mea, sau nu şi atuncea trebuie pus deoparte. Asta a fost ceva care – nu ştiu de ce oamenii ăștia la noi câteodată au niște fantezii de-astea, nu știau ce se întâmplă toate, nu puteau să știe toată lumea tot ce se întâmpla. Or, spuneau că totul s-a întâmplat cum s-a întâmplat cu Antonescu de la mine fiindcă asta a fost o răzbunare a mea pentru felul cum s-a purtat el cu mine. Acestea sunt nişte prostii grosolane! Eu aveam alte lucruri să ne ocupe timpul pentru țara noastră decât chestii de felul ăsta! Și așa a rămas decis până la ultimul moment, ca să se ceară lui, adică eu să îi cer, ca să facă un armistițiu să ieșim din război, că nu se mai poate, scrie Europa Liberă.

Fermier, caut hacker. Semințe, îngrășăminte, irigații și linii de cod: viața la fermă este mai complicată decât ai crede. Ce vezi în imaginea de mai sus este un tractor John Deere 9RT 570, trăgând după el o semănătoare Väderstad Tempo L 18-50, umplută cu semințe de porumb. Cifrele, în cazul semănătorii, indică numărul de rânduri (18) și distanța dintre ele (50 de centimetri). Cât despre John Deere, RT indică faptul că este șenilat, 9 este seria (generația), iar 570 este numărul de cai-putere disponibili. Probabil că deja ai uitat ce înseamnă cifrele alea, că o să te ajute în viață cât te-a ajutat până acum limba latină. Le-am uitat eu deja, și, vorba aia, eu le-am scris. Dar ce trebuie să reții de aici e că atât utilajul cât și accesoriul său sunt impresionante, prin dimensiuni, prin sunet, prin eficiență. Și prin preț.

Dacă n-ai văzut până acum memele (memeurile? Memelelele? Mă rog) cu adevăratele bogății ale fermierilor, să știi că nu e târziu. Uite, am să pun eu două dintre ele aici, cu mențiunea că există tractoare mai scumpe decât cel prezentat aici. Un 9RX (șenilat, articulat) ajunge lejer la 750.000 $. Iar cea mai nouă generație de treierători îți culege și 1 milion de dolari, dacă ești zelos și te-arunci la ce e mai nou și mai strălucitor. Și bogat, scrie AutoCritica.ro
Daniel Dăianu: Deficitul bugetar trebuia redus mai mult la rectificare. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a arătat, în emisiunea Ora de Profit.ro, că ținta de deficit bugetar pe acest an ar fi trebuit să fie mai ambițioasă, ca să ușureze eforturile mari ce va trebui să fie făcute în următorii ani pentru a readuce deficitul în limite rezonabile. Cu atât mai mult cu cât urmează o perioadă cu riscuri de inflație, cu presiune pe moneda națională și cu perspective de scumpire a finanțărilor.
“Când ai o creștere economică, pe baza căreia se judecă și rectificarea, de peste 7%, în timp ce la construcția bugetului ai avut o ipoteză de creștere în termeni reali de doar 4%, reducerea deficitului putea fi mai mare. Nu este suficient să îți menții ținta urmărită la început, având în vedere și creșterea veniturilor bugetare (17-18 miliarde de lei pentru acest an). O reducere mai ambițioasă ar ajuta consolidarea bugetară în perspectiva anului 2024, pentru că în următorii ani trebuie să faci o corecție foarte mare a deficitului, de peste 4 uncte procentuale. Să mizezi doar pe inflație și pe înghețarea cheltuielilor nu este realist, nici economic nici social”, arată Daniel Dăianu, citat de Profit.ro

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei: Companiile de stat fac profit din scumpirea energiei şi din active amortizate. Lipsite de politici de investiţii, marile companii din energie sunt „şcoli de pregătire de cadre pentru activul de partid“, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, membru în boardul Institutului European pentru Teh­nologie şi Inovare (EIT). Declaraţia vine în contextul în care România se confruntă cu preţuri istorice la energie, 80% din capacitatea de producţie locală fiind în mâinile statului român.
„Ceea ce fac companiile de stat este doar să bene­fi­cieze de creşterea de preţ la energie electrică. Scumpirea certificatelor de emisii de CO2, creş­terea cererii au creat contextul aces­tor scumpiri, dar companiile de stat se bucură de aceste preţuri şi de investiţii deja amortizate în conta­bilitate. Cele două combinate înseamnă profit“, a declarat Nicolescu, în cadrul ZF Live.

Afgani, turism și pandemie. Noua și vechea migrație în insula Lesbos. Mare, greoi, lent, feribotul spre Atena se bălăngăne pe valurile Mării Egee, în timp ce pe puntea exterioară nenumărate familii privesc țărmul cum dispare.
Se fac selfie-uri, se chiuie, se aplaudă. Copiii aleargă, în timp ce părinții urmăresc cum locul în care viața le-a fost blocată timp de un an, doi, poate trei sau mai mult, se evaporă la orizont.
E inversul unei vacanțe. E bucuria de a face în sfârșit ceva. La începutul lunii septembrie se împlinesc fix șase ani de când în gara Keleti din Budapesta câteva mii de oameni așteptau niște trenuri către Europa de Vest care n-au mai venit niciodată.
„Anul 2015 nu trebuie repetat”, declara zilele trecute Paul Ziemiak, secretarul general al Uniunii Creştine Democrate (CDU) din Germania, referindu-se la politica de deschidere a granițelor Germaniei pentru migranții sirieni, pe care Germania a urmat-o în 2015, scrie PressOne.

Bucuria de a greși. Am scris de curând un articol despre perfecționism. În el descriam stresul pe care oamenii perfecționiști îl pun pe ei înșiși prin nevoia exagerată pe care o au de a face totul impecabil, fără greșeală, perfect. Cum perfecțiunea nu există și nu poate fi atinsă, această nevoie duce la concluzia că orice ai face nu ești niciodată suficient de bun, suficient sieși și, ca atare, te determină să cauți refugiul în opinia altora despre tine. E o stare extrem de stresantă.
Dar perfecționiștii nu sunt singurele persoane care trăiesc cu teama de a greși, noi toți ne dorim să fim oameni buni și să facem lucrurile bine și erorile noastre le resimțim, cei mai mulți dintre noi, drept scăderi personale, Dacă, pe deasupra, suntem și preocupați de imaginea noastră în ochii celorlalți, de statutul nostru, atunci aceste scăderi devin și mai accentuate, și mai dramatice, și mai stresante, devenim uneori aproape obsedați de a nu greși, de nevoia de a menține și cultiva o imagine de superioritate și infailibilitate.
Nu știu dacă ați observat, dar la noi nimeni nu greșește niciodată. Încă nu am auzit vreo persoană publică spunând “am greșit, îmi pare rău, îmi cer iertare”. E anatema. E o scădere inacceptabilă, o prăbușire de pe piedestalul atent lustruit al propriei măreții. Nimeni nu pierde alegerile, au avut doar victorii incomplete, nimeni nu ratează obiective, ele au fost re-eșalonate, nimeni nu dă de gard niciun proiect, e doar greaua moștenire a celor de dinainte, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

Nota de plată a eșecului din Afganistan. 3 lecții din cel mai lung război al Americii. Statele Unite, împreună cu aliații săi, inclusiv România, au cheltuit peste 2.000 de miliarde de dolari și au pierdut peste 7.000 de militari și contractori privați în cea mai lungă operațiune militară din istoria sa: 20 de ani în Afganistan. Sume care adunate fac aproape cât PIB-ul României au fost pompate în crearea și consolidarea unui stat și unor instituții care nu au funcționat niciodată sănătos. Rezultatul? Totul s-a năruit în câteva săptămâni, ca și cum un burete imens a șters toate eforturile și miliardele investite.
În lipsa militarilor străini, care s-au retras așa cum fusese înțelegerea încă din 2020 (Donald Trump a semnat un acord cu talibanii, stabilind retragerea completă a trupelor SUA la începutul lui mai 2021, iar NATO a fixat același deadline pentru încheierea misiunii sale de susținere „Resolute Support”), haosul s-a instaurat mai rapid decât anticipase oricine. Nu doar că situația din Afganistan a revenit la momentul zero, din urmă cu 20 de ani, ci s-a deteriorat chiar mai departe. Talibanii, inamicii declarați ai acestor ultime două decenii și motivul pentru care SUA și aliații săi au luptat atâția ani în Afganistan, au preluat controlul țării fără să întâmpine opoziție. Cum s-a ajuns aici?, se întreabă Panorama.ro

Mărturia unei românce care nu pleacă din Kabul: „Prezenţa internaţionalilor în ţară este foarte importantă pentru moralul colegilor noştri afgani”. Aflată printre cei 17 concetățeni care nu au cerut să fie evacuați din țara cucerită de talibani, o româncă a povestit, pentru Mediafax, sub protecția anonimatului, că lucrează de șapte ani în Kabul, la un ONG, și spune că nu va pleca decât dacă va fi „absolut nevoie”.
În interviul acordat pe o rețea de socializare, românca a spus că în Kabul „sunt femei mai puţine pe stradă, dar nu sunt semne de agresiune”. „În ceea ce priveşte munca femeilor, este nesiguranţă şi lipsă de claritate. Unele femei au fost chemate la muncă, altora le-a fost interzis să vină până când nu e o directivă clară de la leadership”, spune ea. Românca a descris atmosfera din oraș, precizând că marea majoritate a magazinelor sunt deschise, iar internetul funcționează. „Sunt oameni terifiaţi şi şocaţi, alţii (majoritatea) îşi văd de treabă”, a mai transmis românca, citată de Libertatea.

Miliarde de euro pentru o nouă bancă de stat. Economist: „Aceste structuri noi de stat, odată create, greu mai pot fi desființate” „Sunt foarte multe fonduri europene care au nevoie de cofinanțare și care au nevoie de o astfel de instituție. Ea există în multe țări europene. Din păcate, noi avem deja destule instituții financiare care pot prelua această funcție. Pe care acum le dublăm printr-o instituție complet nouă. Mai bine reformăm cele existente care au deja autorizare de la BNR și sunt sub supravegherea BNR. De exemplu, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) este cea mai apropiata ca profil de ceea ce se dorește de la Banca de Dezvoltare. Capitalizarea ei și a Eximbank era suficientă. Aceste structuri noi de stat, odată create, greu mai pot fi desființate. Nu prin instituții financiare de stat dezvoltăm România, dimpotrivă”, a declarat Cristian Păun pentru Europa Liberă.

Cum scoți din Programul ”Anghel Saligny” ADN-ul PNDL: USR PLUS pune 8 condiții pe masa Coaliției pentru a aproba programul de 50 de mld. USR PLUS susține că nu a existat un acord în Coaliția de guvernare pe așa numitul Program ”Angel Saligny”, astfel că urmează, potrivit liderilor, să prezinte în Coaliție o serie de propuneri de clarificare, astfel încât acest program ”să nu repete gravele erori ale precedentelor programe PNDL”.
O discuție pe fondul problemei nu a avut loc în Coaliție, afirmă ministrul Cristian Ghinea, care speră ”să existe, în sfârșit, o discuție aplicată pe acest proiect, pe criterii, înainte de ședința de guvern”.
Premierul Florin Cîţu a anunţat că Programul Naţional de Investiţii “Anghel Saligny” va fi aprobat în şedinţa de guvern din această săptămână, înainte ca rectificarea bugetară să fie aprobată.
Guvernul a dezbătut pe 13 august, în primă lectură, Programul naţional de investiţii “Anghel Saligny”, care va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va întinde pe cel puţin 6 ani, scrie Curs de Guvernare.

Germania a eşuat în Afganistan. Guvernul federal stă în faţa ruinelor politicii sale din Afganistan. Cabinetul de la Berlin îşi asumă ezitant răspunderea, chiar şi după triumful talibanilor. Marcel Fürstenau crede că s-a ajuns la o situaţie ruşinoasă.”Afară din Afganistan!” Timp de două decenii, începând din 2001, de la începutul angajamentului militar al Germaniei în cadrul misiunii ISAF, aceasta a fost cererea Partidului Stângii, Die Linke. O solicitare transparentă, ieftină, fiindcă partidul de opoziție n-a trebuit niciodată să preia răspunderea guvernării? Și implicit răspunderea misiunilor de luptă ale Armatei germane? Da și nu.
„Da“ fiindcă lupta împotriva terorii talibanilor era legată – cel puțin la începutul mileniului – de speranța legitimă la democrație și progres pentru afgani. „Nu“ din cauză că a devenit evident destul de repede că această luptă nu va putea fi câștigată. Fiindcă toate guvernele din Afganistan n-au putut controla corupția sau, probabil, nici n-au vrut. În plus, occidentul n-a făcut niciodată o tentativă serioasă de a schimba ceva, scrie DW.

Marii câștigători ai programului Rabla pentru Electrocasnice. Altex a încasat 3,2 milioane de euro numai din vouchere. Programul Rabla pentru Electrocasnice a generat în piață o creștere accelerată a vânzărilor de care au profitat 51 de retaileri. În total, au fost achiziționate cu voucher aproximativ 110.000 de produse IT și electrocasnice, din care 42% au fost comercializate de Altex. Numai din contravaloarea voucherelor solicitate spre decontare, a căror valoare a variat între 200 și 400 de lei bucata, Altex a câștigat 15,9 milioane de lei ( 3,2 milioane de euro) . 51 de retaileri s-au întrecut anul acesta în oferte pentru a-i atrage pe clienții înscriși în programul guvernamental Rabla pentru Electrocasnice pentru a obține vouchere cu valori între 200 și 400 de lei pentru a-și achiziționa un produs electrocasnic nou, oferind la schimb unul vechi. În total, din datele furnizate Economica de către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), retailerii au avut de împărțit 40,9 milioane de lei cât a fost contravaloarea voucherelor utilizate, din cei 75 de milioane de lei cât a fost bugetul total alocat sesiunii de finanțare 2021, scrie Economica.net

Ministrul Teleman, consultare pe tema restricţionării accesului la Facebook. Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, a lansat duminică, pe Facebook, o consultare pe tema restricţionării accesului la reţeaua de socializare sau penalizarea prin restrângerea facilităţilor oferite de platformă.

“În ultimii ani un număr de utilizatori din România ai reţelei de socializare Facebook, persoane fizice sau entităţi private, reclamă restricţionarea accesului la reţea sau penalizarea prin restrângerea facilităţilor oferite de platformă, acestea generând prejudicii de imagine sau materiale. În plus, comunicarea cu furnizorul de servicii este dificilă iar motivele acestor măsuri nu sunt comunicate explicit. Ar trebui ca autorităţile publice din România să ia poziţie în mod oficial pentru îmbunătăţirea acestei situaţii? Apreciem răspunsurile care conduc la un punct de vedere pe care ministerul să-l poată folosi pentru demersuri eventuale ulterioare”, a scris ministrul pe Facebook, scrie PressHub.
Neptun și gloria pierdută a perlei litoralului românesc. Neptun, locul unde ne-am propus să ne petrecem vacanța. Așa că ne-am pus la drum. Pe autostrada soarelui, flux de mașini. La fel ca si prin stațiuni. Cele 14 zile de carantină, la întoarcerea din țări de pe lista roșie Covid, dar și bugetele reduse, i-au trimis pe români pe litoralul nostru. Ajungem in Neptun. Stațiunea cu circuit închis altă dată, a devenit o destinație pentru tot românul. Dar nu și pentru bugetul lui de angajat în privat, mic antreprenor sau bugetar. Cu greu am găsit o camera la un vechi hotel ceaușist, etajul 3, fără lift. Ca să fim cu rudele venite dintr-un mic oraș de provincie. Hotelul, în primul moment ne dă fiori. Mai ales pe întuneric. Patronul a renovat prin 2014. Mobilierul a fost schimbat cu unul banal, fotoliile design anii ’60, recondiționate. A pus un mic frigider, un mic televizor, aer condiționat, gresie ieftină în baia minusculă. Și gata, l-a ridicat la rang de trei stele. E cel mult de două stele plus, scrie project-e.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *