​Covid – o epidemie care va reveni în fiecare toamnă? – Sanatate

O mare parte a populației este vaccinată și totuși cifrele sunt în creștere. Vom asista la noi valuri de Covid-19 în fiecare toamnă?, se întreabă cotidianul belgian Le Vif, citat de Rador. Mulți credeau că odată vaccinați acest coșmar se va termina. Dar ultimele săptămâni au arătat că virusul nu şi-a spus încă ultimul cuvânt. Nicio surpriză pentru biostatisticianul Geert Molenberghs (UHasselt și KU Leuven) care, alături de alți experți, a spus întotdeauna că, deşi vaccinul este o armă dintre cele mai utile, nu este totuşi panaceul pentru acest virus dificil, precizează el în “De Morgen”. Este prea contagios, se transmite prin persoane asimptomatice și chiar cu persoanele vaccinate. Adică tot atâtea “talente” care îi permit să se răspândească ușor și să se mute.

Astăzi, variola rămâne singura boală mortală (cu o rată a mortalității de 30%) care a fost eradicată efectiv din lume după 3.000 de ani datorită unei campanii globale de vaccinare lansate în 1967 de OMS. Dar reproducerea acestui miracol cu Covid pare nerealistă, deoarece, spre deosebire de variolă, persoanele infectate cu Covid pot transmite virusul altora fără a prezenta simptome. Virusul poate fi transmis și de unele animale, ceea ce face posibil ca acesta să reapară brusc.

În realitate, oamenii de știință nu au nicio îndoială că virusul Covid devine endemic (un sondaj realizat de revista “Nature” la începutul anului în rândul a peste 100 de epidemiologi de top arată că 89% dintre ei cred că ne îndreptăm spre acest scenariu). Sau ca să o spun mai concret, că el va reveni în fiecare an ca gripa (sau ca celelalte patru coronavirusuri în circulație). În cel mai bun caz, își va urma exemplul revenind în valuri previzibile și controlabile.

Unii experți cred că va fi adăugat la gripa sezonieră. La fel ca virusul gripal care suferă mutații și scapă parțial imunităţii pe care au câștigat-o oamenii în sezoanele gripale anterioare, Covidul pare să ia într-adevăr o cale similară în timp ce încearcă să se adapteze. Dacă acest scenariu se va confirma, virusul nu va fi niciodată eliminat complet și va provoca o creștere a internărilor în spitale și a deceselor în fiecare iarnă, dar nu până la punctul în care spitalele să fie copleșite de fiecare dată și să fie nevoite să amâne tratamentele “non-urgente”. Se spune că vaccinarea împotriva Covid, ca pentru gripă, este limitată la grupurile vulnerabile și nu are ca scop obținerea imunității de grup, ci reducerea riscului de îmbolnăvire gravă.

Virusologul francez François Balloux (University College London) a estimat recent că un Covid endemic la o populație de 11 milioane de oameni ar ucide puțin mai puțin de 1.200 pe an. Un alt studiu al microbiologului Jan Kluytmans (Universitatea din Utrecht) sugerează că, în viitorul apropiat, aproximativ 10.000 de olandezi ar putea ajunge în spital în fiecare an din cauza Covidului. Dacă extrapolăm în Belgia, acest lucru ar echivala cu 7.000 de pacienți pe an, potrivit ziarului “De Morgen”.

Ca o comparație, în 2019, conform cifrelor de la Sciensano, 307.000 de persoane au contractat gripă în Belgia. Dintre aceste sute de mii de oameni, 2 până la 3% au fost internați și 6% dintre ei au murit în timpul șederii în spital. În Belgia, potrivit lui Yves Van Laethem, o epidemie de gripă “normală” ucide între 800 și 2.000 de oameni.

De asemenea, este posibil ca noul coronavirus (Covid -19) să se transforme ca și SIDA într-o “epidemie globală permanentă”. În țara noastră, pacienții seropozitivi au acces la medicamente care previn îmbolnăvirea SIDA și îi fac pe pacienți să nu mai fie contagioși, dar nu este încă așa peste tot în lume. În fiecare an, sute de mii de oameni mor încă din cauza acestei boli. Și pentru Covid, va fi dificil să obțină vaccinuri peste tot. Se estimează că probabil că va fi nevoie de ani înainte ca toată lumea să aibă o șansă la vaccinuri. Acest lucru dă virusului mult timp pentru a se muta. Dovada: mai multe variante au apărut în primul an de apariție. Nimic nu exclude, așadar, ca o variantă a Covidului să reușească să ocolească toată imunitatea acumulată și să ne trimită în punctul de plecare.

Un lucru care s-a întâmplat deja în timpul altor pandemii, precum gripa mexicană sau marea pandemie de gripă din 1918. Vestea bună este ca nu am fi nevoiţi să pornim din nou de la zero, deoarece vaccinurile cu ARNm ne permit să reacţionăm rapid în faţa a noi variante.

În orice caz, virusul riscă așadar să circule încă mulți ani și să provoace noi clustere, inclusiv în Belgia. Acest risc este cu atât mai real cu cât, odată ce situația este sub control în țările bogate, interesul acestora de a vaccina restul lumii poate scădea. Odată ce persoanele cele mai vulnerabile din țările occidentale vor fi protejate de vaccin, prezența virusului va deveni viabilă, deoarece boala va fi fatală doar pentru o mică parte a populației. Prin urmare, eliminarea virusului nu va mai fi o prioritate, fiindcă nu va mai fi cea mai importantă boală care trebuie eradicată la nivel mondial. Prin urmare, este probabil să reapară ocazional. Totul va depinde deci de mutațiile și de imunitatea dobândită de populație împotriva virusului.

Cu toate acestea, astăzi, inclusiv în Belgia, o parte încă prea mare a populației nu este imunizată împotriva virusului (o persoană vaccinată sau care a fost deja infectată). Dar această situație se va schimba din moment ce tot mai mulți oameni vor fi vaccinați (chiar triplu unii) sau vor fi contractat virusul. Nimic nu exclude așadar ca, din toamna viitoare, virusul să nu revină sau să o facă într-un mod mult mai moderat. În mod ideal, expunerea repetată la virus, suplimentată sau nu cu o injecție de rapel din când în când, ar trebui să conducă, fără mutații virale, la valuri din ce în ce mai slabe. Și, într-o lume perfectă, Covidul să devină ceea ce se numește un virus al frigului ca cel care provoacă răceli.

În fiecare iarnă, și uneori încă din toamnă, are loc o creștere a numărului de bolnavi. Totuşi, contrar credinței populare, celebra venire a frigului nu are nimic de-a face cu aceasta. Majoritatea acestor boli nu sunt cauzate de frig, ci de unul dintre cele 200 de virusuri capabile să ne îmbolnăvească. Virusuri care sunt prezente tot timpul anului, dar care devin mai virulente nu din cauza scăderii temperaturilor, ci a promiscuităţii. Camerele slab ventilate oferă o cale pentru virusuri precum Covid. Trebuie remarcat faptul că frigul joacă chiar un rol indirect, deoarece aerul rece este adesea uscat. Acest lucru usucă membranele mucoase și facilitează pătrunderea virusurilor respiratorii în corpul nostru. Frigul va face și extremitățile noastre (mâini, nas, gură) mai puțin vascularizate și mai puțin rapide în a oferi un răspuns imun. Astfel, conform lucrării lui Mélanie Prague, biostatistician la Inria din Bordeaux, iarna crește circulația virusului cu 40%.

În acest context de limitări de contact, Corona Safe Ticket și purtarea măștii ar putea fi reintroduse pentru perioade scurte, de exemplu toamna și iarna. Ceea ce, una peste alta, ar fi doar un rău mai mic.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *