​INTERVIU Cum vede un medic epidemiolog relaxarea restricțiilor: Inclusiv în țări care au o disciplină mult mai serioasă, relaxarea nu a făcut decât să aducă un al doilea val – Coronavirus

​Relaxarea restricțiilor sociale este o decizie care “va trebui să fie foarte bine cântărită” și depinde foarte mult ce va însemna exact această relaxare, declară, într-un interviu acordat HotNews.ro, Adrian Pană, medic primar sănătate publică, medic specialist epidemiolog și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății. El admite că, din păcate, nu există o soluție minune și toate țările au încercat diverse modele, iar România are totuși un avantaj: “poate avantajul nostru este că, nefiind primii loviți, ci suntem cam în al treilea val – a fost China, a urmat Europa de Vest, America de Nord și de abia după aceea, la diferență de câteva săptămâni, Europa de Est – să sperăm că o parte dintre măsurile care se pot dovedi că au fost corecte în aceste state ne vor putea ajuta să luăm decizii corecte”.

În privința relaxării măsurilor de distanțare socială, (o relaxare treptată a fost deja anunțată pentru data de 15 mai în țara noastră), medicul Adrian Pană este de părere că “rămâne de văzut, în funcție de contextul local, ce anume vom putea relaxa și cât de gradat va fi acest lucru. Cred că totul este văzând și făcând”.

El atrage însă atenția că “Depinde ce înseamnă relaxarea. Exemplele recente din Asia – China, Coreea de Sud, Japonia mai ales – au arătat că inclusiv în țări care au o disciplină mult mai serioasă vizavi de purtatul măștii de exemplu, din varii motive, nu doar pe perioada sezonului rece în care avem infecții respiratorii mai frecvente, nu a făcut decât să aibă un al doilea val de cazuri noi cu infecție de coronavirus. Va trebui să fim foarte-foarte atenți și să cântărim extrem de judicios cât de gradat și în ce condiții vom aplica măsurile de relaxare a distanțării sociale, luând în considerare, bineînțeles, pe lângă aspectele epidemiologice și medicale, care sunt prioritare, și alte aspecte. Pentru că, cu siguranță, există o multitudine de alte componente ale vieții cotidiene, care țin de economic, social și cu totul alte lucruri.”

Vârful epidemiei, estimat la 2-3 săptămâni după Paști. Când am putea fi în siguranță

Cum nu toată lumea respectă 100% condițiile de distanțare socială impuse de autorități, iar unele persoane își doresc pur și simplu să socializeze și să ocolească aceste măsuri, un posibil vârf al epidemiei este așteptat la 2-3 săptămâni după Paști, spune medicul epidemiolog Adrian Pană: “Trebuie să fim realiști, nu absolut toată lumea respectă 100% condițiile de distanțare socială impuse și atunci, e normal să te aștepți să ai un posibil vârf la 2-3 săptămâni după Paște, știind că asta este evoluția bolii. Mai ales în zonele în care ai clustere cu transmitere extinsă. Pentru că nu pe tot teritoriul României avem zone cu transmitere la fel de importantă.”

Adrian Pană atrage însă atenția că un alt lucru care va contribui la menținerea unui număr important de cazuri pozitive este respectarea pe jumătate sau nerespectarea completă a protocoalelor de prevenire a expunerii la virus în toate unitățile spitalicești și în absolut orice alte setting-uri, cum sunt centrele de dializă, căminele de bătrâni, orice locație unde avem persoane instituționalizate: “Acolo, măsurile trebuie respectate cu strictețe, pentru că pe de o parte avem populație la risc mai mare să facă boala, iar pe de altă parte, în spitale avem concentrate persoane infectate, deci o mai mare cantitate de virus disponibilă pentru a infecta alte persoane. Aceste locuri trebuie menținute sub un control strict, pentru a preveni o continuare a transmiterii virusului, inclusiv prin mutarea ei din spital în comunitate.”

Carantină

Un exemplu în acest sens: “Am un pacient care nu are COVID-19, se internează pentru o altă afecțiune, acută, care nu poate fi rezolvată în afara spitalului, din păcate se contaminează în spital, merge acasă, contaminează contacții apropiați (familia) pentru că nu știa că este infectat, iar după aceea ajunge din nou în spital pentru tratament. Acest risc există și trebuie minimizat la maximum. Acest lucru s-a întâmplat și în alte țări și tocmai din această cauză măsurile de prevenire a expunerii trebuie să fie extrem de serios aplicate.”

Relativ în siguranță vom fi atunci când rata de transmitere a virusului, aflată acum în jurul cifrei 3, va scădea sub cifra 1, iar acela ar fi momentul optim pentru o relaxare a restricțiilor, explică medicul epidemiolog Adrian Pană: “În condițiile în care vom reuși să avem o rată de transmitere care va fi sub 1 (pentru acest tip de virus, ea e cumva considerată în jurul cifrei 3 acum, adică o persoană poate să dea virusul la încă 2-3 persoane), în momentul în care se va ajunge, prin măsurile de distanțare socială impuse și prin respectarea tuturor regulilor de prevenție a expunerii la virus, ar trebui să ajungem la o valoare de transmitere a virusului sub cifra 1. În acele condiții, bineînțeles că vom face ce au făcut și alte state care au început măsurile de relaxare a distanțării sociale.”

România stă bine în comparație cu alte țări. Efectul măsurilor de distanțare luate în martie se vede acum

Măsurile de distanțare socială luate la mijlocul lunii martie au avut efect, spune medicul Adrian Pană, iar România stă în acest moment relativ bine comparativ cu alte țări europene, atât la numărul de îmbolnăviri, cât și la rata deceselor.

“Cred că în 7 aprilie am avut un vârf și noi știm că, în general, decesele sau cazurile critice trebuie să le privim ca și poze ale unei posibile infectări în urmă cu aproximativ 3 săptămâni. Dacă am avut la mijlocul lunii martie măsuri de distanțare socială impusă, ce am avut în 7 aprilie ca și punct culminant al ocupării paturilor de ATI este exact momentul în care s-a impus distanțarea socială, în urmă cu 3 săptămâni. Dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, curba creștea. Deci mergeam sus. Ea a avut o scădere semnificativă imediat după, dar a început din nou să crească la o intensitate mai mică, ceea ce ne arată că numărul de cazuri infectate care urmează să mai apară o să crească”, explică medicul Adrian Pană.

România stă relativ bine comparativ cu alte țări europene, “din anumite puncte de vedere stăm relativ ok, din alte puncte de vedere stăm nu neapărat foarte în regulă. La numărul de cazuri noi, România stă mai bine decât alte țări – nu mă refer la numărul absolut, ci la rată – adică la numărul de cazuri pozitive la un milion de locuitori. Dar trebuie să tratăm informația cu precauție, pentru că noi nici nu testăm foarte mult. În condițiile în care am testa mai mult, probabil că am avea mai multe cazuri pozitive.”

În ceea ce privește rata deceselor, “tot raportat la un milion de locuitori, locul pe care îl ocupăm este la jumătatea clasamentului, în Europa. Asta înseamnă că, chiar dacă testăm mai puțin și la numărul de cazuri noi suntem destul de jos, totuși proporția dintre formele grave și formele celelalte, mai ușoare, de boală este una mai ridicată. Și acest lucru trebuie să ne dea de gândit din perspectiva modului în care evaluăm rapid pacienții care prezintă simptomatologie și încercăm să oferim tratament suportiv și specific cât mai repede posibil, dacă este cazul.”

Ieri erau 236 de pacienți la terapie intensivă, “ceea ce pentru moment nu reprezintă o problemă în sistemul românesc de sănătate, din perspectiva disponibilității paturilor de terapie intensivă. Dar dacă ne uităm la curba deceselor și a cazurilor critice, ea este în continuă creștere. Curba nu s-a aplatizat până ieri și rămâne de văzut în zilele următoare dacă mai crește sau începe să se aplatizeze”.

Mai bine să ne bucurăm de cei dragi, în special de cei mai în vârstă, mai târziu, când lucrurile se vor relaxa

Sfatul medicului epidemiolog Adrian Pană este ca, în acest moment, să continuăm să respectăm cu corectitudine maximă măsurile de distanțare socială, “pe ideea că preferăm să ne bucurăm alături de cei dragi, mai ales de cei mai în vârstă din familia noastră, puțin mai târziu, când lucrurile se vor mai relaxa un pic, și să se bucurăm cu toții, decât să ne bucurăm acum momentan, și după aceea să trăim cu frica că s-ar fi putut întâmpla ceva cu cei mai sensibili dintre noi”.

“Când a fost polemica referitoare la ce putem să facem pentru a putea beneficia de obiceiurile religioase tradiționale din perioada sărbătorilor de Paști, de zilele trecute, s-au tot făcut afirmații că a merge la biserică este același lucru cu a merge la supermarket. Dacă mergem la supermarket și stăm la coadă, același lucru îl putem face și în altă parte. De aici am putea extrapola că la fel am putea intra și în parcuri etc. Nu vreau să trivializez discuția, dar orice expunere are un risc asociat, inclusiv faptul că mergem la magazin are un risc asociat care este mai mare decât zero. Și cu siguranță că nu toate persoanele care merg la magazin respectă neapărat distanțarea socială, statul la coadă cu o distanță corespunzătoare, un număr maxim de persoane în magazin. Și aici sunt diferite exemple care pot fi date. A merge frecvent într-o locație comună nu face decât să crească expunerea la risc. A face încă ceva nu este ceva la fel, ci este ceva adăugat”, explică medicul epidemiolog.

Interacțiunea cu altă persoană pentru 15 minute, la o distanță mai mică de 2 metri, este o acțiune care aduce cu ea un risc adăugat, subliniază Adrian Pană. “Și riscul acesta se cumulează. Tocmai din această cauză, respectarea măsurilor de distanțare socială este esențială”, este concluzia medicului.

Citește și:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *