​Press report: ​Care ar fi un preț corect pentru oul de țară? Cel mai de preț lucru al Gabrielei Firea. Strada unde stă Emil Boc- derdeluș! Nici urmă de mașină de deszăpezire. Cum a scăpat finul lui Iohannis de un dosar penal în care era acuzat că a înşelat statul cu 3 milioane de lei

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Care ar fi un preț corect pentru oul de țară? Cel mai de preț lucru al Gabrielei Firea Cei trei de la SGG care primesc 3500 de euro/lună pentru patru ședințe Strada unde stă Emil Boc a fost derdeluș! Nici urmă de mașină de deszăpezire Cum arată cel mai mic oraș din Constanța, unde preotul are ieșiri despotice Fost ministru al Justiției se judecă de 3 ani, nemulțumit de procentul penalităților dintr-un contract Cum a scăpat finul lui Iohannis, consul onorific al Austriei la Sibiu, de un dosar penal în care a fost acuzat că a înşelat statul cu 3 milioane de lei Inflația și războiul alimentează criza locuințelor din Germania Gabriel Biriș: Oligopolul tichetelor. O industrie și o sinecură de sute de milioane

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

​Care ar fi un preț corect pentru oul de țară?

”Oare care mai este prețul oului de găină de la țară, crescute cu cereale? Nu cumpăr, am câteva găini și aș vrea să vând ce îmi rămân, am clienți dar nu știam cu cât să le dau”, a scris Florentina Copoiu, pe un grup de Facebook al fermierilor buzoieni.

Întrebarea a stârnit un val de comentarii în care gospodarii au împărtășit prețurile cu care comercializează ouăle de țară direct către orășeni. În funcție de cantitatea achiziționată, un ou de țară poate costa de la 50 de bani până la 3 lei bucata. În cazul excepționale, pentru ouă de la rase inedite de găini, prețurile sunt mai mari.

Cei mai mulți crescători de găini au opiniat că prețul ouălor trebuie să țină cont de cel al furajării tot mai scumpe. ”Fiecare vinde cu ce preț vrea, dar să nu uităm că o găină nu ouă 365 de zile pe an, ci are o perioada mai scurtă, iar restul consumă furaj, așa că faceți singuri un calcul cu un preț de 2 lei pe kg de porumb”, a scris un crescător de păsări, citat de Agrointel.ro

Cel mai de preț lucru al Gabrielei Firea

Un politician care decide, în funcție de interesele sale, când să-i pese de persoanele cu dizabilități și când să nu-i pese, nu e dedicat de fapt niciunei alte cauze în afara propriei cauze.

Viața unui om este de neprețuit, transmitea Gabriela Firea pe Facebook, după o vizită de PR politic întreprinsă recent la Bacău, într-o locuință protejată deschisă în cadrul unui program guvernamental de combatere a violenței domestice. Ministra Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse deplângea soarta sufletelor chinuite, care strigă după ajutor și înțelegere.

La doar o zi după ce ministra PSD (și, din poziția de prim-vicepreședinte, numărul 2 în partidul aflat la guvernare) spunea că viața este de neprețuit și suferința omului năpăstuit merită alinare, o anchetă jurnalistică publicată de Centrul de Investigații Media în colaborare cu Buletin de București arăta cum personaje extrem de apropiate de Gabriela Firea îi chinuie pe cei mai vulnerabili dintre vulnerabili.

Manipulând fără scrupule mecanismele de asistență socială a persoanelor cu dizabilități grave, acoliții ministrei Egalității de Șanse obțin lunar zeci de mii de euro din bugetele publice, în timp ce mimează că se preocupă de bunăstarea fizică și psihică a câtorva zeci de beneficiari găzduiți în două centre rezidențiale, scrie Dela0

Cei trei de la SGG care primesc 3500 de euro/lună pentru patru ședințe

Secretariatul General al Guvernului a avut anul trecut trei reprezentanți care au primit lunar mii de euro de la Eximbank. Marian Neacșu, Victor Moraru și Alexandru Vasilescu sunt funcționarii publici răsplătiți cu această sinecură generoasă. Anul acesta, urmează Adrian Țuțuianu.

Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank, bancă de stat, are în componență 15 membri, de regulă politicieni plătiți cu 20 la sută din salariul lunar al directorului băncii. Trei dintre aceștia sunt numiți din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG).

Traian Hahalai este președintele Eximbank și a avut în 2021 un venit de aproximativ 200.000 de euro, adică 16.500 de euro/lună net. Rezultă că cei 15 norocoși primesc lunar, pentru participarea la o ședință pe săptămână, 3.500 de euro pe lună, bani încasați pe lângă salarii, scrie PressHub

Strada unde stă Emil Boc a fost derdeluș! Nici urmă de mașină de deszăpezire

Chiar și primarul Emil Boc a avut probleme, sâmbătă seara, dacă a ieșit pe stradă cu mașina. Strada Pasteur, pe care locuiește el, a fost un adevărat derdeluș.

Cei care locuiesc în zonă știu că astfel de imagini erau la ordinea zilei înainte de Revoluție, când strada Pasteur se închidea cu săptămânile, atunci când ningea.

Nimeni nu ieșea atunci la deszăpezit, iar închiderea drumului era singura șansă.

Acum, cu cel mai mare buget din istoria Clujului, cel din 2023, fie Primăria Cluj-Napoca s-a zgârcit, fie firmele de deszăpezire, Supercom și Brantner, nu își dau interesul, scrie Stiri de Cluj

Cum arată cel mai mic oraș din Constanța, unde preotul are ieșiri despotice

Orașul Negru Vodă din județul Constanța, desemnat oraș în urma unei campanii de “urbanizare” pe hârtie din timpul ultimilor ani ai regimului comunist, a coborât sub pragul de 5.000 de locuitori, înregistrând puțin peste 4.600 de oameni la recensământul din 1 decembrie 2021. Reporterii Info Sud-Est au vizitat localitatea pentru a vedea cum arată cel mai mic oraș din județ în 2023.

În ciuda denumirii oficiale de oraș, atmosfera generală din Negru Vodă nu seamănă cu cea a unei așezări urbane. În locul mulțimilor de oameni și mașini la care te-ai gândi când vine vorba de spațiul urban, în localitate, ziua în amiaza mare, în timpul săptămânii abia dacă întâlnești grupuri mici de oameni, în general bătrâni, sau copii care vin sau pleacă de la școală. Pe străzi, vezi mai multe căruțe decât mașini, deși Negru Vodă este localitate de frontieră, scrie Info Sud-Est.ro

h2 Un fost ministru al Justiției se judecă de 3 ani, nemulțumit de procentul penalităților dintr-un contract de închiriere

Fostul ministru liberal al Justiției, Tudor Chiuariu, se judecă de aproape 3 ani cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), contestând procentul penalităților prevăzute într-un contract de închiriere. În 2014, între cele două părţi a fost încheiat un contract privind închirierea unui spaţiu, Tudor Chiuariu obligându-se să achite lunar o chirie, precum şi plata utilităților datorate aferente acestuia.

Potrivit unei prevederi din contract, ,,pentru neplata în termen a chiriei sau a oricărei sume datorate, locatarul va plăti o penalizare de 0,2% din valoarea obligaţiei restante”. Obligaţia de plată nu a fost îndeplinită la timp, astfel că s-a acumulat un debit. Două instanțe au dat dreptate până acum ALPAB, iar cea de-a treia – Curtea de Apel București – a suspendat judecarea recursului, după ce fostul ministru a deschis un alt proces, în care cere instanței să constate nulitatea contractului încheiat cu ALPAB, scrie JustNews.ro

Cum a scăpat finul lui Iohannis, consul onorific al Austriei la Sibiu, de un dosar penal în care a fost acuzat că a înşelat statul cu 3 milioane de lei

Andreas Huber a fost acuzat de ANAF, în 2014, că a prejudiciat statul printr-o schemă financiară cu cartele SIM. După doi ani de cercetări, procurorii au clasat dosarul din lipsă de probe, arată o investigație a jurnaliștilor Context.

3 milioane de lei, care reprezentau peste 680.000 de euro în 2014, este suma cu care Andreas Huber a fost acuzat de ANAF că a prejudiciat statul român, reprezentând TVA neplătit prin mimarea exportului, într-o afacere cu cartele SIM. Huber este finul preşedintelui Klaus Iohannis şi consul onorific al Austriei la Sibiu. Născut în România, el a plecat din țară în anii ‘80 și a revenit în 1990.

Acesta conduce Uniunea Consulilor Onorifici din România din 2015 şi este unul dintre oamenii de afaceri potenţi din Sibiu, cele mai importante companii din portofoliul său fiind legate de domeniul auto, notează sursa citată, potrivit Libertatea

Franța: Deputații dezbat, de luni, controversatul proiect de lege privind reforma pensiilor

În Franța, controversatul proiect de lege privind pensiile va fi, de luni, dezbătut de cei 577 de deputați din Adunarea Națională. Aliații președintelui Emmanuel Macron constituie grupul cel mai important aici, cu 170 de deputați, dar nu dețin majoritatea absolută, în urma alegerilor legislative din iunie anul trecut. Dezbaterile vor fi acompaniate de noi proteste sindicale. Reamintim, săptămâna trecută au ieșit în stradă 2,5 milioane de salariați – conform numărătorii sindicatelor- pentru a denunța reforma dorită de guvernul Borne dar și de președintele Emmanuel Macron.

Pentru șeful statului, reforma pensiilor este una emblematică pentru al doilea mandat – după ce în primul mandat a fost nevoit să renunțe la ea.

Dar, sindicatele și milioanele de manifestanți sunt hotărâți să blocheze proiectul de lege.

Şefa Guvernului, Élisabeth Borne și-a înmulțit ieșirile în presă pentru a explica reforma sa. Ea susține că nu este ușor să ceară francezilor să lucreze, progresiv, mai mult timp dar că trebuie să o facă, scrie RFI

Inflația și războiul alimentează criza locuințelor din Germania

Situația de pe piața imobiliară germană este un coșmar. Experții prevăd zece ani de penurie de locuințe iar guvernul nu a înțeles amploarea crizei.

Când și-a început mandatul, în 2021, guvernul federal german și-a propus să construiască 400.000 de apartamente noi pe an. Acest obiectiv a fost în mod clar ratat: „Nu mă aștept ca cifra să poată fi atinsă nici în 2023”, a recunoscut Klara Geywitz, ministrul Locuințelor, Dezvoltării Urbane și Construcțiilor, pentru portalul de știri web.de.

O statistică publicată recent arată cât de mare este provocarea. Numărul autorizațiilor de construcție pentru apartamente noi este în scădere. Aproximativ 24.300 de apartamente au fost aprobate în noiembrie 2022, cu 16% mai puține decât în aceeași lună a anului precedent, conform datelor centralizate de Oficiul Federal de Statistică, potrivit DW

Galloway Motors: mașini pentru femei produse de femei

Galloway Motors a fost un constructor auto care a produs 4.000 de automobile în perioada interbelică. Ideea i-a aparținut lui Dorothée Pullinger, o femeie care a avut ambiția de a produce mașini gândite special pentru confortul femeilor cu personal alcătuit exclusiv din femei.

La începutul anilor 1900, femeile din întreaga lume aveau mult mai puține drepturi decât bărbații, iar lipsa dreptului la vot era unul dintre cele mai puțin importante.

De exemplu, abia în primii ani de după 1900 femeile din regiuni precum Imperiul German, Spania sau Japonia au primit dreptul de a se înscrie la cursurile unei universități, simultan cu drepturile femeilor din Imperiul Otoman de a munci ca medici, avocate sau chelnerițe.

Este și perioada în care femeile au început treptat să aspire la meserii într-un domeniu complet nou inclusiv pentru bărbați: producția de automobile. Și, la fel ca și în cazul unor meserii mult mai banale, femeile au fost privite inițial cu reticență, scrie AutoCritica

Gabriel Biriș / Oligopolul tichetelor. O industrie și o sinecură de sute de milioane

Cu toții știm ce sunt tichetele de masă și la ce folosesc.

La început au fost niște bonuri tipărite, cumpărate de angajatori de la câteva companii autorizate să le tipărească, acum (din 2022) sunt numai carduri.

Angajatorul plătește emitenților de tichete valoarea tichetului plus niște comisioane, tichetele sunt apoi folosite de angajați să cumpere diverse (în teorie alimente) de la magazine, magazinele decontează tichetele către emitenți, în schimbul unor alte comisioane. Practic, aceste tichete, indiferent că sunt pe hârtie sau pe card – sunt un fel de bani, fără să fie chiar bani.

Nu există doar tichete de masă, în ultimii ani au mai apărut și altele: tichete cadou (vom discuta cu altă ocazie despre acest dirty subject), tichete de vacanță (date în special angajaților statului) și, mai nou, tichete sociale (date de stat celor care au venituri mici), scrie Curs de Guvernare

spot_imgspot_img