​Press report: ​Cât va costa întreținerea în blocurile din București la iarnă. De ce laptele Napolact e mai scump decât cel de marcă privată Mega Image, deşi sunt realizate de acelaşi producător. Munca unui IT bancar se vede doar atunci când lucrurile nu merg

Cât va costa întreținerea în blocurile din București în această iarnă De ce este o sticlă de lapte Napolact cu 55% mai scumpă decât una de marcă privată Mega Image, deşi sunt realizate de acelaşi producător De ce munca unui IT bancar se vede doar atunci când lucrurile nu merg Detașat la CSM – rețeta secretă cu bani mai mulți pentru magistrații aleși Anca Mitran, directorul CNC: “Toți regizorii noștri fac filme de artă. Ducem o lipsă acută de filme pentru public” Partidul, banii noștri, propaganda lor Otopeni, istoria unei modernizări fictive de 36 de milioane de lei Proiect de 113 milioane de lei, boicotat de birocrație Fetele care joacă fotbal profesionist. O lume încă ocolită de bani tocmai a ieșit din umbră Ziua în care am văzut oamenii invizibili din București De ce nu merg bătrânii din România la azil: Pentru ei, singurul cămin este acasă

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

Cât va costa întreținerea în blocurile din București în această iarnă

Iarna care vine este prima după 11 ani în care bucureștenii racordați la sistemul centralizat vor plăti un preț mai mare pentru gigacalorie. Cât va fi, estimativ factura la o garsonieră și la un apartament de două, trei și patru camere, în textul de mai jos

La finalul iernii trecute, Consiliul General al Municipiului București a votat creșterea prețului local de facturare a energiei termice livrate prin sistemul de termoficare. Astfel, după 11 ani în care a fost menținută la același nivel, 137 de lei fără TVA, gigacaloria costă acum în București 330 de lei, fără TVA.

Așadar, sezonul rece care urmează este primul în care bucureștenii vor plăti prețul majorat al energiei termice. În aceste condiții, probabil mulți se întreabă cât vor avea de plată pentru întreținere la iarnă.

Pe baza datelor din trecut și a informațiilor obținute de la oameni din sistem am putut să calculăm câteva valori aproxomative, din care rezultă un lucru cert: dacă sistemul de termoficare va funcționa fără sincope, este mult mai avantajos decât încălzirea cu centrală de apartament pe gaze, scrie Economica.net

De ce este o sticlă de lapte Napolact cu 55% mai scumpă decât una de marcă privată Mega Image, deşi amândouă sunt realizate de acelaşi producător?

O sticlă de un litru de lapte Napolact, una dintre cele mai cunoscute mărci autohtone pe segmentul acesta, costa 8,54 de lei în data de 11 septembrie într-un magazin al reţelei Mega Image din zona Dristor.

Preţul era în aceeaşi zi, în acelaşi magazin, cu 55% mai mare decât al unei sticle de lapte tot de 1 litru, tot cu 3,5% grăsime, dar sub marca privată Mega, a retailerului Mega Image.

Ambele sunt produse de aceeaşi companie, FrieslandCampina România.

„Cele două produse nu sunt comparabile; costurile unui brand sunt diferite de cele ale unei mărci proprii. Preţul la raft al brandului Napolact include atât condiţiile comerciale cu retailerul, cât şi promisiunea de valoare a brandului către consumatori, costuri pe care marca proprie nu le are“, au răspuns reprezentanţii grupului FrieslandCampina România, unul dintre cei mai mari producători de lactate din ţară, la solicitarea ZF.

Practic, compania zice că în preţul litrului de lapte sunt incluse atât taxele de raft sau discounturile acordate marilor lanţuri, cât şi bugetele de marketing. Oficialii Mega Image nu au răspuns, scrie ZF

De ce munca unui IT bancar se vede doar atunci când lucrurile nu merg

Când website-ul și aplicația de internet banking nu merg cum trebuie, acela este momentul când ne aducem aminte că există un departament de IT ”vinovat” de asta. La fel de ”vinovat” este însă IT-ul și de lucrurile care merg bine zi de zi… diferența fiind însă că atunci aproape nimeni nu conștientizează acest lucru. Ce înseamnă să lucrezi în departamentul de IT al unei bănci? Cum arată o zi de lucru? Și mai ales… ce se întâmplă când clienții înroșesc telefoanele pentru că ceva nu merge bine? Răspunsul la aceste întrebări, într-un interviu wall-street.ro cu unul dintre cei mai experimentați oameni de IT din cadrul Raiffeisen Bank România.

Cu aproape 20 de ani vechime în IT și peste 9 ani în Raiffeisen, Cătălin Mocanu a avut de-a lungul carierei sale atât roluri de dezvoltator cât și de Team Leader, iar de curând a fost promovat în rolul de Middleware Platform Owner.

Pentru majoritatea dintre noi, funcțiile oficiale ale oamenilor din IT nu spun prea multe despre ce presupune propriu-zis respectivul job, așa că i-am cerut lui Cătălin să îmi explice, în cei mai simpli termeni posibili, ce presupune jobul de Middleware Platform Owner.

“Unei persoane care nu lucrează în domeniu i-aș spune că sunt omul care conduce un tren ce mută produse dintr-o gară în alta. Eu mut date, mut cereri de la o aplicație internă a Raiffeisen la alta. Fiecare așa-zisă «gară» este de fapt o aplicație, iar eu trebuie să mute datele de la o aplicație la alta”, explică Platform Owner-ul în Wall-Street.ro

Detașat la CSM – rețeta secretă cu bani mai mulți pentru magistrații aleși

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ultima ședință, ca o judecătoare să fie detașată de la Ministerul Justiției la CSM, iar în cazul alteia a stabilit prelungirea detașării la Consiliu.

Cu 6 voturi „Da” și 3 „Nu”, Simona Mihaela Franguloiu, judecător la Curtea de Apel Brașov, nu mai este detașată la ministerul Justiției ci, începând 19 septembrie, va fi detașată la CSM.

Franguloiu este la ministerul Justiției director adjunct al Direcției Drept Internațional și Cooperare Judiciară, responsabilă, printre altele, cu situația extrădărilor în România a fugarilor condamnați definitiv. Ea este cea care a trimis o adresă către Curtea de Apel București pentru a întreba despre situația juridică a lui Dragoș Săvulescu, mai exact dacă instanța mai menține mandatul internațional de arestare, având în vedere că Săvulescu execută pedeapsa cu suspendare în Italia, potrivit PressHub

Anca Mitran, directorul CNC: “Toți regizorii noștri fac filme pentru festivaluri, filme de artă. Și atunci, ducem o lipsă acută de filme pentru public”

Centrul Național al Cinematografiei a anunțat recent organizarea primului concurs de proiecte cinematografice pe 2022. Potrivit legii, CNC ar trebui să organizeze anual două sesiuni de finanțare, însă Anca Mitran, directorul instituției, explică într-un interviu pentru Cultura la dubă de ce acest lucru nu este posibil tot timpul.

Potrivit acesteia, sumele colectate din mediul privat la Fondul Cinematografic ar trebui să cumuleze măcar 20 de milioane de lei pentru o sesiune de finanțare, fiindcă altfel, banii alocați filmelor ar fi prea puțini.

Totuși, la actuala sesiune se pun la bătaie 40 de milioane de lei, după cum urmează:

49% – 19.600.000 lei pentru filmele de ficţiune de lungmetraj;

15 % – 6.000.000 lei pentru filmele de ficțiune de lungmetraj debut;

10% – 4.000.000 lei pentru filmele de ficțiune de lung și scurtmetraj tematice;

10% – 4.000.000 lei pentru filmele documentare;

10% – 4.000.000 lei pentru filmele de animaţie;

5% – 2.000.000 lei pentru filmele de ficțiune de scurtmetraj;

1% – 400.000 lei pentru dezvoltarea proiectelor de filme de lungmetraj ficţiune, documentare și de animaţie, din care 300.000 lei – ficțiune; 50.000 lei – documentar și 50.000 lei – animație, potrivit Cultura la dubă

DNA dezgroapă deja contractele PSD cu presa

DNA dezgroapă deja contractele PSD cu presa, arată un document emis acum două săptămâni.

Procurorii anticorupție au cerut, pe 30 august, celui de-al doilea partid de guvernământ facturile, chitanțele, contractele și orice alte înscrisuri care dovedesc relația comercială a PSD cu opt firme.

“Faptele cu privire la care se efectuează cercetări vizează și utilizarea subvențiilor acordate de la bugetul de stat în anul 2019 Partidului Social Democrat”, enunță ordonanța DNA de la sfărșitul lunii trecute.

Urmărirea penală include și acuzații de spălare a banilor, precum și de folosire a influenței de lider politic în vederea obținerii de foloase necuvenite.

Dintre cele opt companii luate în vizor se remarcă trei entități controlate de oamenii lui Sebastian Ghiță și conectate la postul România TV. Sunt totodată verificate judiciar contracte cu institutul sociologic al lui Marius Pieleanu, cu o firmă acționară la Romprest sau cu tipografia pe bani publici a unui liberal (Amma Print), scrie Captura.ro

Partidul, banii noștri, propaganda lor

Propaganda de partid – mai ales a PSD și PNL, dar nu numai – se revarsă zilnic de pe ecrane, se aude la radio, se vede pe platforme online, bloguri și rețele sociale. Multe structuri media încasează bani de la partide. Bani pe care formațiunile politice și i-au dat singure din bugetul de stat.

Liviu Dragnea a crescut de zece ori finanțarea pentru partide în 2018. Între timp, ajuns la pușcărie, dar măsura lui în favoarea politicienilor sindicalizați a fost apreciată, așa că băieții cu săgeți și trandafiri au păstrat-o.

Aflăm de la trompetele vopsite jurnalistic că avem o guvernare de nivel european, că creșterea economică este fără egal, că viitorul nostru este promițător.

Ni se spune că președintele Klaus Iohannis are o imagine internațională fără cusur, că e îndreptățit să se creadă un fel de monarh fără coroană, că ar merita un post înalt la NATO, chiar dacă asta ar însemna să părăsească funcția de președinte al României înainte de termen.

Premierul Nicolae Ciucă ar fi un mare patriot, chiar dacă duce în raniță un scandal de plagiat și are un vocabular de recrut care confundă Guvernul cu GAZ-ul.

Președintele Marcel Ciolacu și ministrul Sorin Grindeanu ar fi oameni serioși, competenți, piloni ai stabilității politice, construiesc autostrăzi în Moldova, care ar merita să le poarte și numele, chiar dacă ei sunt doar niște mediocri tari în coate,

scrie PressHub

Otopeni, istoria unei modernizări fictive de 36 de milioane de lei. Epilogul se scrie la DNA

Primarul Otopeniului, Constantin Silviu Gheorghe, și afaceristul Nelu Iordache sunt capetele de afiș ale unui dosar deschis de DNA ce vizează un prejudiciu din banul public de 36 de milioane de lei. Dar și un oraș rămas fără infrastructura primară după ce primăria a încheiat un contract păgubos iar lucrările au fost abandonate de ani de zile. Ceea ce trebuia să fie o investiție uriașă pentru bunăstarea locuitorilor din Otopeni s-a transformat într-un tun tras de un afacerist aflat deja după gratii, condamnat pentru alte ilegalități, cu ajutorul primarului și al funcționarilor din Primărie.

Pe 9 mai 2011, Primăria Otopeni lansează în SEAP o mega licitație pentru “Infrastructura de bază pentru orașul Otopeni”. În caietul de sarcini atașat se menționează care sunt lucrările care vor fi executate în cadrul contractului – lucrări de amenajare și reabilitare drumuri (54km), lucrări de alimentare cu apă și canalizare, iluminat stradal. Practic, toate străzile din Otopeni ar fi urmat să aibă rețea de apă, rețea de canalizare și iluminat stradal, mai puțin cele din zona centrală unde existau deja, scrie Buletin de București.

Un proiect de 113 milioane de lei, pentru comunitățile sărace, boicotat de birocrație

Un proiect „mamut”, care viza combaterea sărăciei și a excluziunii sociale prin intermediul unor servicii comunitare, finanțat din fonduri europene, dezvăluie problemele cu care se confruntă autoritățile când vine vorba de a gestiona eficient zeci de milioane de euro.

Dacă în materie de achiziții lucrurile s-au mișcat rapid, când a venit vorba de rezultate concrete, programul s-a împotmolit.

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale prin intermediul unor servicii comunitare, adică angajarea și pregătirea de asistenți medicali, a început cu achiziția a două mașini în leasing de către Ministerul Muncii, a unei aplicații informatice și achiziția unor truse medicale de către ministerul Sănătății.

Au mai fost organizate o serie de seminarii cu primarii localităților țintă și au fost anunțate concursuri pentru a angaja oameni, scrie PressHub.

Fetele care joacă fotbal profesionist. O lume încă ocolită de bani tocmai a ieșit din umbra anonimatului

Fotbalul feminin nu e ceva nou, dar a prins aripi abia acum și începe să umple unele arene de fotbal. Punctul culminant a fost atins la Campionatul European din această vară, câștigat de Anglia, pe Wembley, în fața a aproape 90.000 de spectatori. Pentru un meci de fotbal jucat de fete, a fost ceva nemaivăzut.

Și în România, fotbalul feminin a început să scoată capul din anonimat, ba chiar scoate performanțe mai bune la națională, decât cel masculin. Speranțele vin mai ales de la copii și juniori: numărul fetelor care joacă fotbal a crescut în România de câteva zeci de ori, în ultimii ani. Problema de fond rămâne însă aceeași, peste tot în lume. Diferențele financiare dintre fotbaliști și fotbaliste sunt colosale, iar acest lucru e o opreliște în calea dezvoltării sportului feminin.

87.192 de spectatori. Atâția au asistat la victoria istorică a Angliei în fața Germaniei, în finala Campionatului European de fotbal găzduit de Anglia. Imaginile cu marcatoarea golului decisiv Chloe Kelly în bustieră au făcut înconjurul lumii. Gestul ei de bucurie, specifică mai degrabă fotbalului masculin, a spart o parte din prejudecățile publice despre bariera dintre băieți și fete în fotbal, dar a trecut și de lehamitea cu care presa de nișă tratează fotbalul feminin, văzut mai degrabă ca un hobby, decât ca o întrecere profesionistă, scrie Panorama.

Dosar penal pentru viol la Psihiatrie. Infirmierul acuzat a fost arestat preventiv pentru 30 de zile

Acuzații de viol, de hărțuire sexuală, gesturi de favoritism, neimplicarea conducerii în rezolvarea problemelor interne și multe alte acuzații planează în Secția II a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu. Toate acestea au fost aduse la cunoștință publicației noastre prin acte și conversații între angajații secției. În momentul de față unul dintre angajați este cercetat penal după ce trei paciente l-au acuzat de viol și hărțuire sexuală.

Potrivit unor surse oficiale bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și în aceste momente este audiat de procurori. Mai grav este faptul că tensiunea și acuzațiile din acest spital trenează de mai bine de doi ani și până acum niciun șef de secție, director sau manager nu a reușit rezolvarea lor. Indiferent cum este privită problema și care vor ieși vinovați în cele din urmă, cert este că tot ceea ce este relatat în acest articol se întâmplă într-un spital în care toți angajații, de la îngrijitori și până la manager, se ocupă de bunăstarea fizică și psihică a unor pacienți care au nevoie de o îngrijire și de o atenție mult mai mare decât cei dintr-un spital obișnuit.

„Avem o situație deosebită. Un coleg de-al nostru a fost acuzat la intrarea pe secție de viol, la orele 19.00. Conducerea a dorit mutarea lui din cadrul secției, însă, fără a-i face cunoscut motivul. La insistentele colegului, după ce l-au ținut în gardă împreună cu medicul de gardă timp de 3 ore, și cu intervenția avocatului, a obținut o hotărâre scrisă”, așa începe o sesizare făcută la începutul lunii septembrie către reporterii Turnul Sfatului de unul dintre angajații Spitalului Clinic de Psihiatrie din Sibiu, scrie Turnul Sfatului.

Penalii din Vama Halmeu. Corupție cu TIR-uri fictive, prejudicii uriașe

Trei vameşi penali de la Halmeu au primit o nouă condamnare la închisoare cu executare și plata unor despăgubiri uriașe către bugetul de stat. Sentința a fost dată luna aceasta de către magistrații Tribunalului Satu Mare. Unul dintre capii afacerii penale era fosta inspectoare vamală Dobrescu Nicoleta Manuela. Din tridentul infracțional mai făceau parte și inspectorii vamali Pavel Danciu și Vasile Nagy.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au acuzat pe cei trei de înregistrarea în fals a 17 transporturi cu haine cu ”proveniența” din China, iar în aprilie 2021 gruparea era trimisă în judecată. Conform rechizitoriului, celor trei li s-a pus în sarcină infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din fonduri europene, scrie PresaSM.ro

Ziua în care am văzut oamenii invizibili din București

Curțile bisericilor și stațiile STB sunt locurile-n care te-ntâlnești cel mai adesea cu pedepsiții sorții. Bătrâni ori tineri, schilozi sau cu mințile deșirate, purtându-și mai mereu viața-n spinare. Nu știi niciodată ce să faci: șă le dai ceva, să-i ocolești, să-ncerci să le cauți un adăpost? Uneori, în graba fiecărei zile, nici măcar nu-i zărești. Dar sunt acolo. Cu poveștile lor nespuse sau, dimpotrivă, bălmăjite încontinuu, ca într-o mantră. Cu privirile lor pierdute ori cu uitături pătrunzătoare, care ți se-nfig în stomac. Ei, „ceilalți”, sunt realitatea de care ne place să uităm.

Da, i-am uitat și eu pe cei mai mulți. Probabil face parte din mecanismul de autoapărare: nu poți viețui cărând permanent după tine un morman de nefericiri necunoscute. Dar sunt câțiva pe care mi-ai amintesc perfect, deși a trecut ceva vreme de când mi s-au nimerit în fața ochilor. Las aici două clipe din două vieți făcute țăndări. Cu nădejdea că, între timp, cineva a adunat bucățile, le-a pus una lângă alta și le-a lipit cu aur, ca-n tehnica aia superbă a japonezilor, „kintsugi”. Și cu strângerea de inimă că nu s-a-ntâmplat așa, iar cioburile s-au transformat, între timp, în praf, scrie B365.ro

De ce nu merg bătrânii din România la azil: Pentru ei, singurul cămin este acasă

Dacă am căuta definiția bătrâneții am vedea că înseamnă etapa finală a vieții ființelor. Cu toate că ne-am putea scrie propria noastră definiție despre ce înseamnă bătrânețea, cei mai mulți români o văd ca pe o patologie de sine stătătoare. Am discutat cu antropologul Radu Umbreș despre cât cântăresc „hainele grele” ale bătrâneții, iar dacă atunci când cântăresc prea mult, s-ar lăsa bătrânii din România în grija azilelor de bătrâni.

Oamenii s-au temut întotdeauna de moarte, iar acesta este un lucru natural care ne-a ajutat de-a lungul timpului să ne ferim de pericole. Odată cu evoluția, teama de momentul morții a căpătat o alură existențială, iar oamenii au început să creadă în diverse scenarii cu ce s-ar putea întâmpla după acel punct. Personal, nu îmi este teamă de moarte, ci de bătrânețe, însă nu de bătrânețea mea, ci a celor pe care îi iubesc. Fiindcă distanța este un impediment să îi ajut personal pe cei dragi, una dintre soluții este apelarea la un cămin de bătrâni. Cu toate că în țările mai vestice, căminul de bătrâni este privit bine, în România acesta are o conotație negativă, așa că bătrânii preferă să rămână în casele lor.

„Paharul cu apă” adus de copii la bătrânețe este o expresie bine ancorată în comportamentul românilor. S-ar lăsa bătrânii din România în grija străinilor? Antropologul Radu Umbreș a explicat că decizia copiilor de a-și îndemna părinții spre un azil de bătrâni poate să fie percepută ca pe un abandon din partea acestora, scrie Wall-Street.ro

Costul pactului cu diavolul pentru ucrainenii care colaborează cu Kremlinul

Cu câteva săptămâni în urmă, Irina lucra în administrația de ocupație rusă din Kupiansk, un oraș mare din nordul Ucrainei care fusese capturat la câteva zile după invazia armatei lui Vladimir Putin în februarie.

Dar acum, pe măsură ce trupele ruse au fugit din oraș și armata ucraineană a recucerit teritoriile ocupate din nordul țării, ea și familia ei au fugit de teamă că va fi pedepsită pentru colaborarea cu ocupanții, scrie „The Guardian“.

Dovezile arată că în teritoriile ocupate trupele ruse au folosit în mod regulat violența pentru a înlătura orice disidență locală și pentru a menține controlul. În același timp, unii i-au ajutat pe ruși. Alții au crezut spusele oficialilor instalați de Moscova că rușii sunt acolo pentru a rămâne pentru totdeauna și au decis să coopereze sau pur și simplu să încerce să trăiască în liniște sub dominația rusă.

Pentru aliații locali ai Moscovei, retragerea bruscă a forțelor ruse a fost o lovitură grea, pentru că se tem că vor fi acuzați de trădare.

Luni de zile, Rusia le-a spus oamenilor din regiunile ocupate ale Ucrainei că este acolo pentru a rămâne. Au introdus rubla, pensionarilor li s-a spus că vor primi pensii rusești, iar funcționarii ucraineni au fost înlocuiți cu rezidenții pro-ruși, scrie Adevărul.

În cazul unui război atomic, cu care amenință chiar Kremlinul, rușii se vor adăposti în baruri sau în saloane de înfrumusețare, căci adăposturile speciale „s-au privatizat”

Novaya Gazeta Europe, site editat de jurnaliști ruși aflați în exil, scrie despre o problemă la care regimul condus de Putin nu s-a gândit. În ultimii ani, adăposturile speciale au trecut în proprietate privată, astfel că cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite să primească cetățeni în caz de urgență. În primele zile de după invadarea Ucrainei, numărul căutărilor online pentru sintagma „adăpost antibombe” a crescut de sute de ori. Cel mai mult au fost interesați de subiect locuitorii regiunilor ruse de la granița cu Ucraina, cum sunt Belgorod, Voronezh, Bryansk și Kursk, precum și cei din peninsula Crimeea, ocupată de Rusia în 2014. În luna aprilie, la o lună de la începutul războiului, Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a dat chiar instrucțiuni să se verifice pregătirea adăposturilor antibombe și a altor structuri de protecție a apărării civile din aceste regiuni, scrie Libertatea.

Cum economisesc francezii energie și gaze. Un plan de 16 miliarde euro

Ieri, tema energiei a fost foarte prezentă la nivel european. Ziua a început cu discursul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în fața Parlamentului European privind starea Uniunii. Apoi, în Franța, premierul, ministrul economiei și șefii rețelelor de transport de gaze naturale și energie electrică au susținut o conferință de presă.

Totodată, mai mulți reprezentanți ai sectorului energetic, printre care și președintele-director general al celei mai mari companii de electricitate au fost audiați în Parlamentul francez. De asemenea, cu câteva zile înainte ministrul pentru tranziție energetică și șefi ai companiilor din energie au prezentat public situația din această iarnă și o strategie pentru energie și climă.

Sunt relevante aceste declarații publice pentru a înțelege că la nivel european toate instituțiile, inclusiv cele legislative, dar și companiile, sunt implicate în găsirea unor soluții pentru iarna viitoare. În România, există doar declarații politice, măsurile concrete și programele de viitor lipsesc. Cu excepția unei analize care a fost dezvăluită de presă, realizată de Transelectrica, firma care gestionează sistemul energetic național, scrie RFI

Mircea Miclea: „Creștem inegalitățile dintre copii prin acest sistem de segregare a admiterii la învățământul liceal, iar acest lucru este criminal”

Profesorul universitar doctor Mircea Miclea, fostul ministru al Educației, a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu, în emisiunea „Piața Victoriei”, la Europa FM, pentru o discuție referitoare la proiectele legilor educației, croite acum de ministerul Educației. Întrebat care este scopul prevederii admiterii separate în colegiile naționale, fostul ministrul al Educației a explicat că „Acest lucru va duce la o devalorizare a performanțelor de învățare”.

Profesorul universitar doctor Mircea Miclea: „Nu mai merită să înveți din moment ce notele nu contează. Ce conteaza? Contează să ai niște meditații la liceul la care dai admitere, în speță la colegiile naționale”

„Aici sunt mai multe probleme și sunt esențiale. Primul lucru: se renunță la a lua în considerare toate notele pe care un elev le obține în învățământul gimnazial. Altfel spus, așa cum și domnul ministru a subliniat la începutul acestui an școlar, nu mai contează notele pentru învățământul gimnazial.

Înseamnă că eu, ca elev, nu merită să învăț pentru că oricum nu mi se încheie decât o medie la final de an. Nu contează ce se întâmplă pe parcursul anului, nu am niciun feedback despre care-i nivelul meu în timpul anului ca să mă corectez. Pe de altă parte, după ce eu nu mai sunt tentat să învăț, nici profesorii nu mai sunt tentați să evalueze foarte serios toate lucrurile pe care eu le știu sau nu le știu pentru că notele nu contează. Nu se iau în calcul deloc la a face o admitere la nivel de învățământ liceal. Acest lucru va duce la o devalorizare a performanțelor de învățare”, scrie Europa FM

Topul sectoarelor cu risc major de insolvență

Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost înregistrate în sectorul construcțiilor (710), urmat de comerțul cu amănuntul (467) și comerțul cu ridicată și distribuție (407), relevă studiul privind situația insolvențelor din România realizat de Coface.

Per total, în primul semestru din anul 2022 s-au deschis 3.510 proceduri noi de insolvență, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Astfel, insolvențele noi deschise în prima jumătate a anului curent au depășit cu 6% nivelul anterior pandemiei Covid-19, în primul semestru din 2019 fiind deschise 3.309 proceduri noi de insolvență, scrie Curs de Guvernare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *