​VIDEOREPORTAJ “Am dovedit că în țara lui Nu se poate, acum se poate” – Sanatate

​Primul spital pentru copiii bolnavi de cancer din România, construit exclusiv din donații de Asociația Dăruiește Viață în curtea Spitalului de copii Marie Curie din București, va fi gata anul viitor. La puțin peste 2 ani de la începerea construcției, clădirea este ridicată, iar în acest moment se mai lucrează doar la interioare. Partea de construcție efectivă ar urma să fie gata la jumătatea anului, undeva în vara lui 2021, iar după ce echipamentele medicale vor fi aduse și totul va fi testat, spitalul construit de Asociația Dăruiește Viață, cu sprijinul a peste 350.000 de români și peste 4.000 de companii, va putea găzdui primii pacienți. Cel mai probabil, peste un an pe vremea aceasta, spitalul va fi deja funcțional. “Am dovedit că în țara lui Nu se poate, acum se poate”, spun Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Cum va arăta primul spital pentru copii bolnavi de cancer din România, construit din donații? Vezi un VIDEOREPORTAJ HotNews.ro pe șantierul spitalului:

Info pe scurt:

  • Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu speră ca, la finalul anului viitor, noul spital să fie 100% funcțional.
  • În paralel, ele vor construi, în 2021, tot din donații, un spital modular de Terapie Intensivă COVID la Piatra Neamț, unde secția ATI a fost distrusă de un incendiu luna trecută, și vor începe reconstrucția de la zero a Spitalului de copii Marie Curie din București.
  • În primele luni ale pandemiei, ONG-ul fondat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu a donat echipamente de protecție în valoare de 2 milioane de euro către 140 de spitale din țară și a construit cel mai modern spital modular de Terapie Intensivă COVID din România, în curtea Spitalului Elias din București.
  • “Am dovedit deja că în țara lui ‘Nu se poate’, acum se poate. Nu putem să facem un pas înapoi. Oricine va veni să ne ceară asta într-un mod direct sau indirect se va lovi de noi și de cei 350.000 de oameni au dat banii pentru că noi asta le-am spus că vom face”, spune Carmen Uscatu, președintele și fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, într-un interviu acordat HotNews.ro.

4 milioane de euro a strâns Asociația Dăruiește Viață, din donații, pentru spitalele din România, la începutul pandemiei. Vezi un VIDEOREPORTAJ HotNews.ro:

Până la 31 decembrie, companiile pot direcționa 20% din impozit către ONG-uri

Clădirea spitalului, inclusiv fațada, și structura sunt finalizate, iar în acest moment se lucrează la interioare. “În ianuarie o să înceapă în forță finisajele, băile, închiderea tuturor tavanelor și noi sperăm ca, pe la jumătatea anului, să terminăm practic partea de construcție efectivă și să începem aducerea echipamentelor și să începem testarea. Am aflat că atunci când termini un spital nu îl deschizi a doua zi, ci îți iei un timp, care poate fi între 3 și 6 luni, să testezi absolut toate echipamentele, toate instalațiile, fiecare ușă în parte trebuie verificată, pentru ca atunci când ai pacienți înăuntru, nimic să nu se mai întâmple, să nu ai nicio surpriză. Așa că din iulie, probabil vom avea o clădire finalizată și să-i facem testele necesare pentru a-i putea da drumul la finalul anului viitor”, povestește Oana Gheorghiu, vicepreședintele și co-fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, în interviul acordat HotNews.ro.

Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu

“La finalul anului următor o să vă invităm să îl vedeți întreg și funcțional și sperăm ca primii pacienți să beneficieze de tot ce am reușit să facem aici cu ajutorul celor peste 350.000 de oameni care s-au implicat”, speră Oana Gheorghiu.

“Și peste 4.000 de companii. Să nu uităm și de sprijinul acestor companii și să nu uităm că e luna decembrie, când foarte mulți își fac calculele și pot să dea 20% din impozitul pe profit, bani pe care oricum îi dau statului și nu beneficiază de aceeași transparență și de aceleași rezultate pe care le-ar obține dacă acest 20% din impozitul pe profit l-ar da către Asociația Dăruiește Viață sau către alte ONG-uri care fac proiecte la fel de frumoase”, completează Carmen Uscatu, președintele Asociației Dăruiește Viață.

Proiectul nu se oprește aici: Dăruiește Viață va reconstrui de la zero și Spitalul Marie Curie

Chiar dacă primul spital pentru copii bolnavi de cancer din România va fi gata anul viitor, proiectul Dăruiește Viață nu se oprește aici. ONG-ul fondat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu va construi o a doua clădire de spital, conectată cu prima – spitalul pentru copii cu afecțiuni oncologice – în care vor fi preluate toate secțiile care funcționează în acest moment în Spitalul Marie Curie, “în așa fel încât să avem un adevărat campus medical, în care toți copiii, indiferent de tipul de patologie de care suferă, să beneficieze de condiții potrivite secolului în care trăim”.

“Și poate pentru prima oară în România, să existe un centru în care părintele să vină cu încredere că acolo este tot ce trebuie pentru copilul lui. Știm că în România, părintele, când află că are o problemă copilul lui, primul gând este cum să facă să plece în străinătate. Vrem să nu mai existe situația aceasta, iar oamenii să știe că există în România un astfel de centru, unde sunt pe lângă condițiile de spitalizare foarte bune și tratamentele foarte bune, ne dorim să facem un campus medical în care să existe și cercetare, să avem servicii de top și să devenim, poate, pentru prima dată în România, un centru la care se uită și Europa, nu doar noi către Europa”, spun fondatoarele Asociației Dăruiește Viață.

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu își psopun ca acest campus medical să fie un centru de referință nu doar pentru România, ci și pentru Europa: “Acest campus medical presupune, așa cum spunea Oana, construirea a încă unei clădiri, presupune o nouă centrală termică, dar presupune și renovarea vechii clădiri a spitalului, consolidarea ei, în primul rând – pentru că are nevoie de consolidare, e o clădire veche – și transformarea ei în spații administrative, spații de cazare pentru părinții și copiii care au nevoie de tratament, dar nu au nevoie să stea permanent în spital.”

“Vrem să fie un centru de referință, dar pentru asta ai nevoie să faci lucrurile eficient, să fie spații de învățate pentru studenți și rezidenți, laboratoare, cercetare, studii clinice. Asta nu înseamnă că doar construind vom reuși să facem lucrul acesta. Înseamnă să punem un mare accent pe pregătirea continuă a personalului medical, pe parteneriate cu clinici de top din străinătate, pe un training permanent, pe cursuri de comunicare medic-pacient – pentru că, iarăși, e un lucru care nu se face nicăieri în România. Nimeni nu îl învață pe medic cum să îi spună pacientului sau părintelui acestuia că are o boală gravă și ce urmează să i se întâmple. Ne gîndim și la terapia durerii, iarăși un concept destul de nou în România și care nu se practică în spitalele de stat. Ai făcut o intervenție chirurgicală, e normal să te doară peste noapte, pentru că abia te-ai operat. Nu, nu e normal și nu trebuie să te doară. Ai cancer, nu trebuie să te doară, nu e normal. Există medicamente de mulți ani, trebuie doar aplicate niște protocoale în care normalitatea să fie aceea în care ne adresăm uman pacientului, în care îi tratăm și sufletul – pentru asta vom avea echipe de psihologi. Nu poți trata doar cu medicamente, nu poți doar tăia, fără să te gândești că pe omul acela o să îl doară. Trebuie să faci lucrurile integrate astfel încât chiar să dai o șansă acestor copii să își revină și să își reia viața de acolo de unde au lăsat-o când s-au îmbolnăvit.”

Primul bloc operator în sticlă și prima secție de radioterapie pentru copii din România

Până la reconstruirea de la zero a Spitalului Marie Curie, spitalul pentru copii bolnavi de cancer, ridicat în curtea din spate a acestuia, mai are de trecut câteva hopuri până când își va putea primi primii pacienți: finisajele interioare, dotarea radioterapiei și a blocului operator.

“Chiar zilele acestea suntem într-o competiție între două companii privind lucrările pentru blocul operator. Facem pentru prima oară un bloc operator în sticlă și sticla este materialul care asigură cea mai bună luptă împotriva infecțiilor nosocomiale, este materialul care se curăță foarte ușor și la care bacteriile nu au aderența pe care o au la alte materiale”, povestesc fondatoarele Dăruiește Viață.

“Va fi primul bloc operator din România în sticlă. În Europa se fac, în Asia se fac, în America se fac, în România va fi primul. Iar Oana vorbește de partea frumoasă, eu am să vorbesc de partea grea, care a început cumva, dar care ne va mobiliza multe resurse pentru că această secție de radioterapie va fi prima din România în care vor putea fi tratați cu preponderență copiii”, explică președintele Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu.

În acest moment, până la deschiderea noului spitalul pentru copiii cu afecțiuni oncologice, copiii bolnavi de cancer care au nevoie de radioterapie sunt tratați cu preponderență în secții de adulți, fără acces la anestezie: “Copiii mici, care pe parcursul tratamentului trebuie să stea nemișcați – pentru că este o procedură de o finețe foarte mare și nu trebuie să te miști absolut deloc pe parcursul acestei proceduri medicale – vor fi anesteziați. Este o premieră în România – nu că nu s-ar fi putut face lucrul ăsta, dar nu s-a făcut. Este locul în care vor fi tratați, de asemenea, și adulți. Va fi centrul de radioterapie cu cele mai performante echipamente din sud-estul Europei și pe măsura acestor echipamente vom face și trainingul personalului medical, la două clinici din străinătate – Roma pentru copii și Dublin pentru personalul care va trata adulți. De ce tratăm și copii și adulți? Pentru că vrem să facem această secție eficientă și zâmbesc când spun asta, poate nu se vede, dar noi am cerut sprijinul Ministerului Sănătății pe aceste echipamente de radioterapie și slavă Domnului că nu l-am obținut. Ministerul Sănătății a fost într-un program cu Banca Mondială pentru dotare cu aparate de radioterapie. Noi am cerut acest sprijin și am făcut o notă de fundamentare în care am explicat că această secție va deservi copii, dar și adulți, pentru că sunt puțini copii, iar cu două aparate, zilnic, pot fi tratate peste 100 de cazuri”,

Carmen Uscatu povestește că, într-o primă fază, răspunsul Ministerului Sănătății nu a venit: “Când, însă, a venit, răspunsul a fost ‘Păi nu va fi o secție eficientă, deci nu putem să vă dăm aceste aparate.’ E cinism și e incompetență în acest răspuns. Noi am mers mai departe, mai ales că între timp spitalele au venit către noi să ne spună că ne-au cumpărat echipamente care se foloseau acum 20 de ani și au venit către noi să ceară bani pentru un upgrade pe aceste medicamente. Nu mai poți să tratezi pacienții cu aparate la nivelul la care se tratau acum 20 de ani. Efectele secundare sunt dramatice atunci când nu folosești tehnica modernă de tratament.”

Pentru Dăruiește Viață, o altă parte grea a fost să obțină, de la Ministerul Sănătății, aprobarea structurii de personal pentru această secție de Radioterapie: inițial, angajații ministerului nu au înțeles de ce este nevoie într-o astfel de secție de psiholog sau nutriționist, în condițiile în care, în alte secții de Radioterapie din România, ei nu există.

Peste 4 milioane de euro, stânse din donații la începutul pandemiei: Dăruiește Viață a donat echipamente de protecție pentru 140 de spitale și a construit un spital modular COVID în București

În afara spitalului pentru copii bolnavi de cancer pe care îl construiește în curtea Spitalului Marie Curie, Dăruiește Viață s-a mobilizat foarte tare să ajute spitalele din țară la începutul pandemiei de coronavirus. Nu mai puțin de 4 milioane de euro au strâns Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu în prima lună și jumătate de pandemie, pentru a-i dona spitalelor. Cu acești bani, au donat echipamente de protecție pentru 140 de spitale și au construit un spital modular ATI pentru pacienți COVID, primul de acest fel și cel mai modern din țară.

Toate acestea pentru că “Știam în ce situație ne aflăm, adică mai rău decât la Colectiv, pentru că mai trecuseră niște ani și în continuare nu se făcuse nimic, nu se investise în spitale. Și știind unde ne aflăm, ne-am dat seama că ar trebui să facem cumva să evităm să ajungem în spitale, iar dacă ajungem, personalul medical să ne poată trata: să aibă la dispoziție echipamente de protecție, pentru că altfel ar fi căzut pe capete, și să aibă la dispoziție locuri și infrastructură pentru a trata, pentru că Terapiile Intensive sunt pline de bacterii nosocomiale, pentru că spitalele nu au circuite nici în condiții normale, dar atunci când vine o astfel de pandemie și trebuie să separi circuitele cu pacienții COVID și non-COVID.”

Carmen Uscatu povestește că “ne-am agitat foarte tare în perioda aceea, a fost un proiect în care am propus CNAS, Ministerului Sănătății și Președinției un proiect prin care să faciliteze accesul pacienților cronici la tratament, astfel încât ei să nu ajungă în spitale, stând pe la cozi la medicul de familie sau în farmacie pentru obținerea medicamentelor lunare. Și a fost un proiect care a reușit. Am fost împreună cu asociațiile farmaciștilor și cu medicii de familie, am propus această schimbare către CNAS. E un lucru care a funcționat atunci și sperăm să funcționeze și pe viitor.”

Nu mai puțin de 4 milioane de euro au strâns Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu în prima lună și jumătate de pandemie, pentru a-i dona spitalelor: “Oamenii în jurul nostru s-au mobilizat foarte tare. Chiar ne dădeam seama atunci că noi nu îndrăzneam să facem o campanie de strângere de fonduri pentru că știam că va urma o perioadă grea din punct de vedere economic pentru toată lumea, însă nu a mai contat pentru nimeni atunci și am strâns într-o lună și jumătate peste 4 milioane de euro.”

Cu cele 4 milioane de euro, fondatoarele Dăruiește Viață au cumpărat materiale de protecție care au ajuns în 140 de spitale din țară și au construit, în curtea Spitalului Elias din București, primul spital modular COVID de Terapie Intensivă din țară, cu peste 40 de paturi.

Despre spitalul modular, Carmen Uscatu povestește că “Într-o noapte i-a venit Oanei ideea că ar trebui să facem aceste spitale modulare pe care am și început să le facem, a discutat cu echipele cu care lucrăm în momentul acesta la Spitalul Marie Curie, care s-au mobilizat și au făcut proiectul.”

Proiectul spitalului modular a fost propus și Guvernului, ca soluție ce putea fi multiplicată în întreaga țară, însă Guvernul a considerat că este o soluție prea scumpă și nu sunt bani: “Acest proiect a fost propus Guvernului României ca soluție pentru întreaga țară, doar că nu am primit niciun răspuns, iar răspunsul pe care l-am primit făcând presiune a fost unul informal și care spunea că sunt scumpe, domnule, aceste spitale pentru Guvernul României! Adică cam cât costa? Două milioane de euro, estimăm noi. Două milioane de euro e foarte mult pentru Guvernul României.”

“Și atunci ne-am apucat de făcut spitalul modular de la Elias, care a fost finalizat în două luni, și în același timp echipamentele de protecție pe care le-am cumpărat în acea perioadă, în care piața era extrem de volatilă, prețurile creșteau de la o zi la alta, țepele erau în momentul acela… nu știai de unde cumperi și, dacă dai banii, ce se întâmplă. Noi am apelat la toate ambasadele și în cele din urmă am găsit sprijinul unei ambasade care a garantat pentru furnizorul de echipamente de protecție.”

“Am adus din China un avion cu echipamente de protecție de aproape două milioane de euro, pe care le-am repartizat în 140 de spitale. Practic, am trimis în toate județele din țară și la toți cei care ne-au cerut – ăsta a fost criteriul, spitalele care ne-au cerut, oamenii care ne-au cerut, am făcut un formular online pentru că eram năpădiți de cereri și fiecare își completa acolo și am reușit să trimitem tuturor. Gândindu-ne exact la biroctația care există în sistem și la incapacitatea sistemului de a acționa pe termen foarte scurt și foarte rapid. Au fost feedback-uri foarte bune, adică ne-au scris oamenii că au fost cele mai bune echipamente pe care le-au primit. Sper că între timp au mai primit echipamente”, povestesc Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu.

Oana Gheorghiu își amintește, despre acea perioadă, că “Știam cumva foarte clar în ce situație se află sistemul de sănătate și știam foarte clar care sunt problemele: în primul rând că nu existau suficiente locuri la Terapie Intensivă, că nu existau suficiente ventilatoare, că nu aveam dezinfectanți în spitale, după cum știți, că nu raportăm infecțiile nosocomiale și că personalul e lăsat cu mâinile goale în fața virusului. Și toate aceste probleme le-am luat rând pe rând și am venit către Guvern cu soluții. Cred că i-am bombardat cu memorii în acea perioadă cu problema și soluția și propunerea noastră de soluție.”

“Din păcate, există această barieră între administrația publică și ONG-uri. Și câtă vreme ea va exista, România nu are cum să meargă înainte. Pentru că dacă ne uităm ce se întâmplă în societatea românească astăzi, cea care a ajuns la un nivel cu adevărat european de conștiință este societatea civilă. Nici guvernanții, nici președinția, nimeni. Societatea civilă activă este cea care este conștientă de rolul ei. Și dacă Guvernul României și Guvernul care va veni nu va deschide o ușă ONG-urilor care nu au decât scopul să ridice România asta – și ne uităm ce se întâmplă în educație, ce ce întâmplă în sănătate, câte ONG-uri fac treabă și fac foarte bine treabă – ar putea să pună la îndemână Guvernul niște unelte prin care să implementeze proiecte cu impact”, adaugă Oana Gheorghiu.

Fondatoarele Dăruiește Viață mărturisesc că “Asta este ceea ce am pățit noi, pur și simplu ne-am lovit de niște uși închise. Am propus soluții pentru ventilatoare. Ce a făcut Guvernul României? A dat nu știu cărei instituții pe mână 4 milioane de euro ca să cumpere ventilatoare, ventilatoare care nu au mai venit niciodată, deși aveam niște soluții foarte clare de discutat la nivel instituțional, cu Germania care are fabrici de ventilatoare și care avea la acel moment 30.000 de locuri în Terapie Intensivă, locuri suficiente astfel încât să aibă deschiderea să ne dea 1.000 de ventilatoare.”

“Am propus Guvernului să se apuce să construiască spitale modulare în mai multe centre din țară, aceasta fiind singura modalitate prin care puteam proteja spitalele de COVID, așa încât să putem trata în continuare pacienții cronici. România are o mare problemă în acest moment cu pacienții cronici, care nu își găsesc niciunde soluții de tratament pentru că în acest moment toate spitalele sunt invadate de COVID. Toate aceste probleme le-am pus pe masa Guvernului, ne-am pus știința noastră la dispoziție, am pus la dispoziție proiectele de spitale modulare gratuit, făcute de arhitecta noastră Raluca Șoaită, și a fost ceva extraordinar, pentru că era vineri seară când am discutat de spitalele modulare, și luni aveam deja o schiță a proiectului și se lucra pe proiectele de instalații. Toate aceste lucruri noi am vrut să le propunem Guvernului, să ajutăm. Din păcate, ne-am lovit atunci de o ușă închisă și am continuat să ne lovim de acea ușă închisă, deși am terminat spitalul modular de la Elias în două luni. Și când spun spital modular, nu este o înșiruire de containere, așa cum am văzut la Pipera sau la Lețcani, ci în interior, atunci când personalul intră, nu își dă seama că se află într-un spital modular. Are senzația că se află într-un spital adevărat pentru că așa arată în interior, este gândit să funcționeze la standardele zilelor noastre. Tot ce trebuie pentru Terapie Intensivă.”

Dăruiește Viață va construi un spital modular de Terapie Intensivă COVID la Piatra Neamț, unde secția ATI a fost distrusă de un incendiu în luna noiembrie

Chiar și după ce spitalul modular de Terapie Intensivă COVID din București, cu 38 de paturi, a fost gata, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu s-au lovit de noi uși închise – deși cel mai modern de acest fel din țară, autoritățile amânau darea lui în funcțiune: “După ce l-am terminat, el nu se mai dădea în funcțiune – ba că spitalul (Elias – n.red, în curtea căruia era construit) nu ceruse decât autorizație de triaj, spunea DSP. Spitalul spunea că doar atât a dat DSP-ul. Și l-am văzut într-o zi la televizor pe domnul Arafat care spunea că nu mai sunt locuri în Terapie Intensivă și oamenii din București sunt duși prin țară. Și atunci ne-am revoltat, evident. Cum este posibil așa ceva? Noi aveam 38 de locuri acolo și oamenii aceia erau transportați prin țară. I-am trimis primului ministru un mesaj, i-am explicat că avem acest spital și a reacționat. Din fericire, s-a organizat o vizită, au văzut că într-adevăr e un spital care poate să salveze oameni și într-un final i-au dat drumul. Iar din luna iulie este plin non-stop.”

“Și poate că ce ar trebui adăugat este că spitalul acesta da, e funcțional, se pare că este singurul funcțional și făcut la standarde. Spitalul de la Lețcani, ce știm sigur este că are oxigen industrial, nicidecum oxigen medical, ceea ce înseamnă că pacienții cu COVID care au nevoie să de o saturație de 99% a oxigenului nu beneficiază de așa ceva. Este un spital prost făcut. Cred că putem vorbi de același lucru la Pipera, probabil că nici nu există oxigen la Pipera, la ce ar folosi oxigenul în COVID?”, subliniază Carmen Uscatu.

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu au rămas și acum cu un gust amar din cauza faptului că “deși e singurul spital la standarde, nu a venit nimeni să ne întrebe cum l-am făcut, să ne spună să ne consultăm, să facem mai bine decât ceea ce am făcut. Și din păcate suntem singura soluție pentru țara asta, în astfel de situații, pentru că a apărut situația dramatică de la Piatra Neamț, care ar putea să se întâmple oriunde în țară. Pentru că acestea sunt spitalele, foarte vechi, și chiar dacă s-au adus echipamente, ele au fost puse pe o infrastructură veche, pe o instalație electrică veche.”

Acum, fondatoarele Dăruiește Viață vor construi și la Piatra Neamț, unde secția ATI a Spitalului Județean a fost distrusă de un incendiu în luna noiembrie, un spital modular de Terapie Intensivă, după modelul celui din București. Campania de strângere de fonduri pentru construcția spitalului modular de la Piatra Neamț este în desfășurare: “Și la Piatra Neamț suntem singura soluție din cauza acestei birocrații în care nu poți să demarezi un proiect peste noapte, așa cum putem noi. Deși noi nu avem la dispoziție banii din impozite pe care ei îi au. Noi trebuie să strângem acești bani și să îi convingem pe oameni că ceea ce facem noi e foarte bine și salvează vieți.”

“Da, vom începe și la Piatra Neamț un spital modular care să funcționeze ca o secție de Terapie Intensivă. În acest moment, secția de Terapie Intensivă care a ars este sub sechestru, nu poate fi deschisă și spitalul a improvizat în secția de Ginecologie 6 paturi de Terapie Intensivă. Și noi vom face acest spital modular cu 18 paturi, care va funcționa la început ca o secție de Terapie Intensivă, până când ei vor reuși să facă, apoi poate fi folosită ca o zonă tampon pentru orice altă secție, de exemplu secția de Oncologie urmând să fie renovată pe fonduri europene, poate fi mutată temporar în acest spital.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *