ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Primarii, la numaratoarea electronica a alegatorilor: “Chiar daca e pe lista, important e ca mortul sa nu voteze”

de Anca SIMINA Publicat la: 27.04.2014 19:55 Ultima actualizare: 27.04.2014 20:02

Impinsi pentru prima data, prin ordonanta de urgenta, sa isi asume raspunderea, inclusiv penal, pentru actualizarea listelor electorale, primarii au reclamat fie ca sunt incurcati de la Bucuresti, fie ca nu au conexiuni la internet sau bani, fie ca nu au fost consultati, fie ca functionarii care au preluat bazele de date de la Interne nu au primit nici un spor la salariu. “S-au vaitat, s-au dat de ceasul mortii, dar am tras de ei si au reusit sa tipareasca listele electorale”, rezuma vicepresedintele Autoritatii Electorale Permanente, Marian Muhulet, cele noua luni in care a aparut primul Registru Electoral electronic in Romania. Intrebati de Gandul daca inlocuirea pixului cu pixelul in primarie a facut ca si mortii care au votat la scrutine precedente sa dispara de pe liste, primarii au insa, in continuare, rezerve.

Prima numarare electronica a alegatorilor din Romania, pusa exclusiv in bratele primarilor, desemnati singurii responsabili pentru corectitudinea listelor electorale la alegerile din 25 mai, s-a facut anevoios, cu nemultumiri si cu proteste. Jumatate din primarii de orase au aflat ca listele cu care delimitasera in ultimii 24 de ani sectiile de votare erau gresite pentru ca ignorau sate componente luandu-le, in cel mai bun caz, drept cartiere. Cei care s-au plans ca nu au conexiuni la internet au avut surpriza sa li se transmita ca “nu exista in tara asta primarii neconectate, doar ca, in unele situatii, viteza este slaba”. In softul de la Bucuresti s-au vazut insa si alte anomalii, chiar in acte de identitate: in centrul Capitalei, pe Bulevardul Unirii, in acelasi apartament, stau alegatori care figureaza in Sectorul 4, dar si votanti trecuti cu domiciliul in Sectorul 5.
Dupa trei ani de la prima cerere de finantare facuta de Autoritatea Electorala Permanenta la Guvern si noua luni de incalzire cu primarii dotati, fiecare, cu un cont de utilizator si o parola, pentru comuna sau orasul lor, Registrul Electoral afiseaza in prezent 18,3 milioane de cetateni cu drept de vot domiciliati in Romania si 512.000 de romani cu domiciliul in strainatate.

Intrebati de gandul daca inlocuirea pixului cu pixelul in primarie a facut ca si mortii care au votat la scrutine precedente sa dispara de pe liste, primarii au inca evidente rezerve. “Categoric vor mai fi decedati pe liste. Ori ca operam noi, ori ca opereaza dumnealor (la nivel central, n.red.), e vorba de aceeasi caciula”, crede Tudor Pendiuc, primarul PSD al Pitestiului si presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania.
Posibilitatea unor erori nu este exclusa nici in comunitatile mai mici. “Exista posibilitatea sa ramana, sigur ca da. A gresi se poate intampla oricand. Si mai poate sa moara omul si dupa ce am tiparit listele. Cel mai important este nu ca ala sa nu se gaseasca pe lista, ci sa nu voteze”, spune Stefan Ilie, primarul PDL al comunei Luncavita si presedintele Filialei Tulcea a Asociatiei Comunelor din Romania.
Chiar daca unii au avut retineri, iar altii au trecut entuziasti la informatizarea listelor, cu un lucru toti primarii sunt de acord: europarlamentarele vor fi doar “incalzirea pentru prezidentiale”, adevaratele alegeri cu miza mare la care se va folosi acelasi sistem.
Banii si raspunderea. Pendiuc: “Romania nu e inca pregatita”
Prima si cea mai mare nemultumire a primarilor a aparut odata cu includerea lor in realizarea Registrului Electoral. O reprezinta raspunderea penala exclusiva pentru actualizarea datelor si lipsa banilor. “Toti au cerut bani in plus (pentru functionarii care urmau sa fie delegati sa opereze modificarile in sistem, ca sarcina suplimentara de serviciu, n.red.). Dar n-am de unde sa-i platesc eu”, se justifica Marian Muhulet, vicepresedintele Autoritatii Electorale Permanente.
Primarii s-au adaptat, dar nu s-au resemnat. “Este o fuga de raspundere la noi in Romania si se obisnuieste sa se dea responsabilitatea, dar nu si resursa”, sustine primarul Tudor Pendiuc, referindu-se la functionari si la fonduri.
Nemultumirea sa, “ca presedinte al Asociatiei Municipiilor din Romania”, este aceea ca pe de o parte primarii nu ar putea opera in sistem un deces sau o mutatie inainte ca acestea sa fie oricum consemnate la Evidenta Populatiei, aflata la Interne, iar pe de alta ca nu a existat o simulare la o runda electorala prealabila, inainte de a se introduce direct raspunderea penala. “Din punctul meu de vedere, ca oportunitate ulterioara e o actiune binevenita. Dar, ca exactitate, nu este o actiune potrivita. Toate corectiile, toate operatiunile in baza de date, se realizeaza la nivel national. Un cetatean care pleaca de la Slatina si vine la mine, la Pitesti, e operat ca transfer cu cartea de identitate in baza nationala de date si de acolo se face corectia. Daca un cetatean decedeaza la Bucuresti, certificatul de deces se intocmeste acolo, se duce la baza nationala de date si mie de acolo mi-l trimite. Mie ar trebui sa imi transfere posibilitatea sa operez direct. Or, lucrul asta nu-l am la primarie. Romania inca nu e pregatita. Lasa-ma o runda electorala, sa vad si eu cum ma comport si apoi treci totul pe umerii mei”, spune primarul, reclamand ca Asociatia Municipiilor nu a fost consultata “inaintea unei asemenea modificari legislative”.
Tudor Pendiuc, primarul municipiului Pitesti. Foto: Stefan Barlodeanu// Mediafax
De la AEP, pe de alta parte, lucrurile se vad altfel. “Nu are responsabilitatea datelor din sistem nici Autoritatea Electorala Permamenta, nici MAI, nici INS. E obligatia stricta a primarilor. Ei lucreaza, dar noi confruntam datele cu cele ale Ministerului de Interne si ale Ministerului Justitiei. AEP e un nod in care se vor intersecta date si le verificam din doua surse. Daca apare cineva ca decedat, primarul opereaza in sistem, dar nu apare in sistem pana cand nu verificam din a doua sursa”, arata Marian Muhulet cum functioneaza sistemul.
Dintr-o comunitate mult mai mica, cu doar 4700 de locuitori din care 2000 de alegatori, primarul din Luncavita, nu e nemultumit de raspunderea penala, ci de faptul ca nu i se da posibilitatea de a plati suplimentar functionarul care face efectiv modificarile in Registrul electoral. “Cand iti doresti functia asta, nu fugi de responsabilitate. Ce ar trebui sa fie altfel: ca pe langa aceasta responsabilitate sa se dea nu banii pentru tiparirea acestor liste, ci posibilitatea de a mari salariile functionarilor care se ocupa. Eu am 1.800 de lei net, dar acel functionar are 700-800 de lei. Nu pot sa ii cer mare lucru pentru acesti bani”, spune Stefan Ilie care sustine ca a scos, totusi, listele la timp “fara nicio dificultate”.
Altii s-au plans insa inclusiv ca nu au bani sa tipareasca pe cont propriu listele electorale care pana acum le veneau de la judet. “Fondurile pentru tiparire sunt suportate de primarie. Dar 2000 de alegatori, chair in doua exemplare, incap pe doua topuri de hartie, nu e o cheltuiala atat de mare. Dar ne-am obisnuit sa cheltuim bani acordand unor firme sansa asta. O localitate ca Luncavita are un buget mult mai mic decat un oras de 20.000-30.000 de locuitori. Primarii acestia pot sa le tipareasca si pe hartie fotografica, si pe foita de aur daca vor”, crede primarul din Luncavita (Tulcea).
Au sau nu toate primariile internet? “S-au vaitat, s-au dat de ceasul mortii, dar au reusit”
Daca pentru tiparirea listelor au platit in unele cazuri chiar primariile, in altele prefecturille, dificultati mai mari au aparut in faza de centralizare a datelor din Regstrul Electoral, inceputa in iunie 2013, cand mai multi primari s-au plans ca nu au conexiuni la internet.
“In majoritatea primariilor, si mai ales in cele care au sisteme IT puse la punct, aceasta trecere (de la Interne spre primarii, n.red.) este chiar in datoria functionarilor care au atributii pentru starea civila. Primarul poate avea sau nu cunostinte IT, dar datoria lui e sa ii puna pe functionari sa invete. S-au intalnit de doua ori, n-au fost dificultati. Problema e cu acele localitati care sunt in zone care nu au internet. In Delta exista astfel de comune fara internet sau cu internet de foarte mica viteza. Dar si acestia au avut posibilitatea de a veni la judet, sa introduca acolo parola si sa actualizeze baza de date”, spune Stefan Ilie, primarul din Luncavita.
Stefan Ilie, primar la Luncavita, Tulcea. Foto: Facebook
Din datele guvernamentale insa, nu exista in Romania primarie fara internet. “Am avut si noi emotii. Ba ca nu au internet, ba ca nu au infrastructura. Am avut peste 25.000 de apeluri telefonice de la primarii. Toate primariile din tara asta sunt conectate la internet. S-au vaitat, s-au dat de ceasul mortii, dar am tras de ei si au reusit in august sa tipareasca o prima varianta a listelor electorale. Din septembrie, sistemul a ramas deschis 24 din 24. Zilnic se fac radieri, se actualizeaza. In total au fost 965.865 de actiuni ale primariilor in sistem, din care 30.304 radieri”, spune Marian Muhulet, vicepresedintele AEP.
Vicepresedintele AEP: “Peste 50% dintre localitati aveau cel putin o problema”
De la Bucuresti, s-au vazut alte paradoxuri care fie incurcau alegerile, fie puteau fi premisele unor fraude facile. “Anul trecut, peste 50% din localitati aveau cel putin o problema. Ultima a aparut chiar in Bucuresti, pe Bulevardul Unirii, unde in acelasi apartament sunt oameni care stau in Sectorul 4 si altii care stau in Sectorul 5, in buletin”, face un inventar vicepresedintele AEP.
Cea mai mare surpriza a fost insa aceea ca primariile lucrau cu mai multe denumiri sau delimitari pentru aceeasi strada, bulversand sute de mii de adrese si, in plus, ca functionarii proaspat instruiti plecau in scurt timp de la stat spre privat. “In decembrie 2012 am facut instruire cu toate primariile: 3200 de oameni. In iunie 2013, am declansat testarea Registrului Electoral si am constatat ca jumatate din functionarii pe care ii instruisem nu mai lucrau in primarii”, spune Marian Muhulet.
Alte incurcaturi au aparut frecvent din cauza denumirilor neactualizate ale strazilor si a faptului ca sectiile electorale nu tineau cont de extinderea imobiliara din marile orase. “Greul a fost urmatorul: nu cetatenii au fost neaparat problema, ci organizarea teritoriala? a Romaniei. Am dat de cazuri in care o primarie lucra cu patru nomenclatoare stradale diferite. Marea problema a fost sa isi defineasca sectiile de votare si sa stabileasca strazile si apoi cetatenii care stau acolo. Am avut caz de primar, in Otopeni, care avea un sat apartinator, dar el stia ca nu are niciunul. Dar aparea in lege. Si nu e caz singular. In aproape jumatate din orasele din tara era aceeasi situatie. Si de aici apar probleme. Unii dintre ei erau omisi din sectia in care ar fi trebuit sa fie si atunci votau pe niste liste suplimentare, dar nominal apareau undeva, intr-o alta sectie, de care nu stiau”, descrie vicepresedintele AEP doar una din nisele pentru o potentiala frauda.
Cum stam cu mortii pe liste. “La referendum, de vina nu a fost un partid, a fost sistemul”
Dupa noua luni, in listele electorale reactualizate de primari – indiferent de culoarea politica -? figureaza 18.300.376 de cetateni cu domiciliul in tara care vor fi chemati la vot pe 25 mai si 512.017 romani cu domiciliul declarat in strainatate. Un numar care nu difera semnificativ de cel al alegatorilor inscrisi la alegerile parlamentare din 2012, (18.464.264 ) sau fata de referendumul din acelasi an pentru demiterea presedintelui (18.292.464), cand PSD si PNL au reclamat o eroare in calculul cvorumului, cu argumentul ca populatia a scazut foarte mult in ultimii ani.
Nimeni nu poate insa da, in aceasta etapa, niciun fel de garantie legata de prezenta in continuare sau absenta …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *