Business report: ​​Cât de bine înarmată este România. Misiune sub acoperire pentru statul mafiot. Spania și Portugalia, o nouă metodă de plafonare a prețului gazului. Croația trece la euro anul viitor. Noi invocăm pandemia și războiul ca să mai amânăm

​Cât de bine înarmată este România ● Misiune sub acoperire pentru statul mafiot. „E greu de înțeles unde se termină structurile mafiote și unde încep instituțiile statului, pentru că se întrepătrund” ● Spania și Portugalia, o nouă metodă de plafonare a prețului gazului. Derogare de la regulile pieței europene ● Hărțuire sexuală, umilire, viol: mărturiile unor studenți la teatru ● Armand Goșu: Putin vrea o cât de mică victorie în Donbas ca să-și conserve teritoriile cucerite din Ucraina, să-și refacă forțele și să reia mai târziu ofensiva ● Croația trece la euro anul viitor. România invocă pandemia și războiul pentru a nu mai propune un termen ● O bizarerie: Războiul dintre state și economiile lor, sau capacul lui Putin ● Mica doză de cultură generală ● Rachiul, cel mai înfocat inamic al românilor la începutul secolului XX ● Rusia va produce alternative pentru Coca-Cola, Fanta şi Sprite ● Ionuț Dumitru : Trebuie să facem o ajustare de 5-6 la sută din PIB și doar colectarea nu ne ajută.

Business reportFoto: Profimedia Images

​Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Bălăceanu a vorbit despre armele cu care România ar putea descuraja orice ipotetic inamic, dar şi despre lipsurile cu care Armata Română se confruntă încă. Mesajul său este că departe de a fi cea mai vulnerabilă ţară est-europeană, România mai are de pus la punct multe aspecte pentru asigurarea securităţii sale. Asta deşi, lucru subliniat de generalul Virgil Bălăceanu, România nu este direct ameninţată în acest moment de Rusia sau de alt stat potenţial inamic, şi nici nu există elemente care să anticipeze că războiul din Ucraina s-ar extinde şi ar putea provoca un conflict deschis NATO – Rusia, scrie Adevărul

Misiune sub acoperire pentru statul mafiot. „E greu de înțeles unde se termină structurile mafiote și unde încep instituțiile statului, pentru că se întrepătrund”. Aceasta este concluzia lui Ionel Cruț, o persoană care s-a aflat la granița dintre cele două lumi.

Cruț a fost însărcinat de statul român să se infiltreze printre traficanții de țigări, în calitate de colaborator sub acoperire. S-a infiltrat atât de bine încât nu doar că a adunat informații care au destructurat rețele de contrabandă, dar a început să adune dovezi care duceau către oameni din instituțiile statului. Așa că statul s-a întors împotriva lui și l-a inculpat chiar pentru acțiunile de contrabandă pentru care îl autorizase. A fost deconspirat și s-a văzut nevoit să fugă din țară de teama unor posibile răzbunări, scrie Recorder.

Spania și Portugalia, o nouă metodă de plafonare a prețului gazului. Derogare de la regulile pieței europene. Spania și Portugalia vor introduce un sistem de plată a gazului natural prin care își propun să scadă cu o treime facturile la energia electrică. Este posibil? Secretul metodei spaniolo-portugheze este că prețul gazului natural folosit pentru producția de energie electrică va fi plafonat. Tariful redus va fi finanțat din scăderea profiturilor companiilor energetice. Din acest punct de vedere, nu este nimic nou sub soare.

Comisia Europeană a fost de acord cu excepția iberică, în pofida faptului că se creează un precedent. De fapt, este vorba despre o excepție față de sistemul de tarifare european, obținută însă cu ajutorul unui argument solid: Peninsula Iberică este practic izolată de sistemul energetic european. Respectiv, energia electrică importată din Uniunea Europeană poate fi doar în proporție de cel mult 5% din capacitatea de producție a Spaniei și PortugalieI, scrie RFI.

Hărțuire sexuală, umilire, viol: mărturiile unor studenți la teatru. Interacțiunile de care au parte tinerii actori în școala românească de teatru și film sunt adesea alterate de sexism, misoginism, hărțuire sexuală, umilire, crearea unui climat de frică, șantaj emoțional, de instituirea unor ierarhii folosite de cei din vârf ca să-i manipuleze și domine pe ceilalți, de cultul personalității, între altele.

Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează acum la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade „prin care încercăm să oferim studenților câteva instrumente de recunoaștere și denunțare a abuzului în mediul universitar cu profil artistic”. Primul episod al campaniei poate fi deja vizionat, iar cel de-al doilea va fi disponibil de mâine, scrie Scena9.

Armand Goșu: Putin vrea o cât de mică victorie în Donbas ca să-și conserve teritoriile cucerite din Ucraina, să-și refacă forțele și să reia mai târziu ofensiva. „Cred că asistăm la o recalibrare a discursului lui Putin. Din el par să dispară termeni precum denazificare, drogați iar accentul este pus, cum corect ați sesizat, pe inevitabilitatea războiului. Adică, pe faptul că nu exista alternativă la război, că Putin a făcut doar ceea ce trebuia să facă. Iar ce a făcut ar fi fundamental corect.

N-ar trebui să fim mirați de această atitudine, ea e specifică birocrațiilor comuniste, de tip sovietic, și zonelor militarizate, cum e cea din care provine și Putin. E un tip de cultură birocratică larg răspândită. N-aș insista pe explicarea acestui fenomen, pentru că și la București cultura dominantă în guvernul României, ministere, serviciile secrete este, dacă nu aceeași, cel puțin una foarte asemănătoare.”, spune Armand Goșu în interviul acordat DW.

Croația trece la euro anul viitor. România invocă pandemia și războiul pentru a nu mai propune un termen.

Parlamentul Croației a adoptat, săptămâna trecută, legea prin care va trece la euro începând de anul viitor. Bulgaria a reconfirmat ținta, în timp ce România a renunțat să mai propună un termen de aderare, invocând ca argumente pandemia și războiul. Toate țintele de până acum au fost ratate.

Croația, ultima care a intrat în Uniunea Europeană, va deveni cea de-a 20-a țară care adoptă moneda unică. Ultima țară care a adoptat euro a fost Lituania, în urmă cu opt ani.

Legiuitorii croați care s-au opus adoptării monedei euro au argumentat că nivelurile sărăciei și inflației vor crește, însă 117 dintre cei 151 de parlamentari au adoptat legea.

Majoritatea aleșilor croați afirmă că adoptarea monedei euro va reduce ratele dobânzilor, va îmbunătăți ratingul de credit al Croației și va crea condiții pentru mai multe investiții.

Moneda euro va fi folosită în Croația începând de la 1 ianuarie 2023, iar kuna va continua să circule în paralel pentru un an. De altfel, moneda croată este puternic legată de euro, așa că economiștii nu se așteaptă la șocuri puternice, scrie Europa Liberă.

Cristian Grosu / O bizarerie: Războiul dintre state și economiile lor, sau capacul lui Putin. Acest text nu e o tentativă de a-i lua apărarea sângerosului dictator de la Kremlin în ce privește criza (da!) economică de la momentul invaziei Ucrainei încoace.

Ci e despre nesăbuința părinților popoarelor care nu au reușit să găsească o soluție la precedenta criză financiară – și nu doar că au improvizat, dar au și continuat politicile guvernamentale și economice dărâmătoare pentru economiile bazate pe producție, piață și sustenabilitatea clasei mijlocii.

Avem, desigur, o criză accentuată de prețurile la gaze, petrol și electricitate, care se propagă cu o forță neobișnuită în economii, accentuând inflația, punând presiune pe puterea de cumpărare și, deci, pe consum, dar, mai ales, punând în dificultate companiile producătoare.

Această criză provenită din energie – la care se adaugă o alta – sperăm, conjuncturală – a prețurilor cerealelor, sunt catalizate de război, de sancțiunile legitime impuse Rusiei și de dispariția lanțurilor sau chiar surselor de aprovizionare energetică, scrie Curs de guvernare.

Numărul elevilor români pierduți este dublu și al celor performanți e la jumătate față de media UE. Dragoș Iliescu, specialist în evaluare: „Analfabetismul funcțional nu trece de la sine”

Doar unu din zece copii înțelege ce citește, arată Raportul național de literație. 42% dintre elevii României însă nu pot să identifice personaje sau să extragă idei dintr-un text. Testările realizate de platforma BRIO au arătat că elevii din județele bogate nu au rezultate mai bune decât cei din zone vulnerabile. Dragoș Iliescu, specialist în măsurare psihologică și profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a explicat pentru Școala 9 ce înseamnă un copil literat, adică alfabetizat funcțional, ce cauzează aceste rezultate și ce soluții existăm scrie scoala9.ro.

Mica doză de cultură generală. Vom lăsa în urmă nebunia sectelor și ne vom întoarce la mituri istorice, că de la astea plecasem de fapt. Și, cum unul dintre cititorii noștri a menționat la un moment dat, acum vreo două zile, faimoasa cruciadă a copiilor, am zis că e musai să ne oprim puțin asupra ei și să vedem cum a stat treaba. Nu de alta, dar vă spunem din startul începutului că e vorba de un alt mit istoric, iar cruciada asta n-a avut loc niciodată.

Varianta care s-a răspândit precum curentul electric prin apă spune așa: în anul 1212, fiul unui păstor de pe lângă Köln, Nicolas pe numele său, ar fi fost contactat direct de Divinitate și i s-ar fi transmis că trebuie să adune câți mai mulți copii și să plece spre Ierusalim căci, acolo, la vederea lor, musulmanii își vor da seama că au greșit direcția și se vor converti creștini. Asta era prin primăvară. Câteva luni mai târziu, prin iunie, un alt puștan, de vreo 12 ani, tot păstor, ar fi fost înștiințat cu o veste similară, dar printr-o scrisoare, scrie Mica doză de cultură generală.

Rachiul, cel mai înfocat inamic al românilor la începutul secolului XX. Consumul de rachiu era necazul cel mai mare de pe lume, un rău care veștejise neamul românesc. Dependența de rachiu era considerată ca fiind principala sursă (și explicație) a sărăciei poporului. Potrivit datelor recent publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la finalul lui 2021 România ocupa locul zece în Europa la consumul de alcool pur (prevalența spirtoaselor sau a băuturilor tari, cu o concentraţie alcoolică de minimum 15%, fiind cauza posibilă a acestui loc fruntaș).

O altă statistică, întocmită de Eurostat, arată că ocupăm locul doi în Europa la consumul intens de alcool (definit ca fiind ingerarea a peste 60 g de etanol pur într-un singur episod de consum – adică aproape o sticlă de vin sau patru beri).

Preocuparea publică legată de excesele alcoolice ale românilor nu este deloc recentă. Subiectul stârnea interes și îngrijorare și în urmă cu mai bine de o sută de ani. Studiile de specialitate, inclusiv ale Academiei Române, nu vizau doar alcoolul, ci și tutunul, ambele considerate în epocă otrăvuri ale inteligenței (alături de morfină, hașiș și opiu), scrie Dela0.

Rusia va produce alternative pentru Coca-Cola, Fanta şi Sprite. Cu cât au crescut preţurile produselor originale

În locul mărcilor Coca-Cola, Fanta şi Sprite, ruşii vor putea alege dintre CoolCola, Fancy şi Street, a anunţat, luni, producătorul rus de băuturi Ochakovo, informează News.ro. Cele trei mărci internaţionale de sucuri au lipsit în mare parte de pe rafturile magazinelor ruseşti de când Compania Coca-Cola şi-a suspendat activitatea în Rusia în martie. Totuşi, produsele Coca-Cola încă se găsesc în număr redus în magazine, dar preţurile au crescut exponenţial, cu aproximativ 200% de la suspendarea activităţii companiei pe teritoriul rus, scrie Adevărul

Ionuț Dumitru : Trebuie să facem o ajustare de 5-6 la sută din PIB și doar colectarea nu ne ajută. Deficitul bugetar foarte mare va impune ajustări și doar colectarea nu va aduce bugetului banii necesari pentru reducerea lui, spune la RFI economistul șef al Reffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Pachetul de măsuri pentru a reduce impactul creșterii facturilor la energie și gaze dar și programul Sprijin pentru România pun și mai multă presiune și va fi nevoie ca guvernul să umble la sistemul fiscal. Totuși, Ionuț Dumitru crede că ar fi suficientă dublarea unei mai bune colectări cu eliminarea scutirilor fiscale. Ionuț Dumitru mai spune la RFI că impozitarea progresivă nu ar aduce mai multe venituri la buget, cum s-a întâmplat și în alte perioade în care s-a aplicat acest sistem de taxare a veniturilor, scrie RFI

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *