Business report: ​Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? De ce ucrainenii îi numesc pe ruși „orci”. Alimentele viitorului: banana falsă și fructe de Pandanus. Noul tip de birocrație creat de ANAF. Discuţii în culise pentru majorări de taxe sau impozite noi

Bogdan Chirițoiu, despre prețul benzinei, RCA și speculă: “Fiat justitia, pereat mundus nu a fost niciodată dictonul meu favorit” ● Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? ● Ciudățeniile României, prin ochii unui german ● De ce ucrainenii îi numesc pe ruși „orci” ● Alimentele viitorului: banana falsă și fructe de Pandanus ● Au devenit profesorii mai exigenți cu elevii, după școala online, sau copiii au mai multe lacune? ● Mica doză de cultură generală ● Otilia Nuțu, Expert Forum: România merge iar pe contrasens față de UE ● Discuţii în culise pentru majorări de taxe sau impozite noi. Ce face Guvernul şi ce a făcut BNR? ● Conduita BNR trebuie recalibrata ● Dan Schwartz : ”ANAF a reușit să creeze un nou tip de birocrație” ● Șeful DNA susține că dosarul Tel Drum e în etapa de redactare a unei soluții: „Sper (să fie finalizat) în mandatul meu!” ● Primăria Capitalei, management falimentar la Arena Națională ● PIB-ul generat de cultură în România este mai mare decât cel generat de industria turismului ● Ce îi determină pe o parte din IT-iștii români din străinătate să revină acasă

Business reportFoto: Profimedia Images

Bogdan Chirițoiu (Consiliul Concurenței), despre scumpirile la benzină, RCA și speculă: “Fiat justitia, pereat mundus nu a fost niciodată dictonul meu favorit”. Avem prețuri mici față de restul UE. Să vedem și partea plină a paharului. Mereu totul e dezastru și suntem victime, sunt comploturi, speculanți, afirmă Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, Bogdan Chirițoiu a arătat că scumpirile din România, inclusiv cele la energie, carburanți și RCA, nu au avut la origine, din investigațiile de până acum, înțelegeri neconcurențiale ale companiilor.

Președintele Consiliului Concurenței a vorbit despre marile investigații ale instituției, firme românești vs firme străine, dar și despre viitoarea OUG a speculei, fără a putea preciza însă „ce înseamnă preț nejustificat de mare”.

Bogdan Chirițoiu a criticat mecanismul de plafonare a prețului la energie și a lăsat să se înțeleagă că actuala formulă ar putea fi modificată înainte să expire, în aprilie anul viitor.

„Am înțeles de la guvern că trebuie să-și facă niște calcule. Avem OUG, trebuie să vedem efectiv impactul ei, să vedem cât încasăm din suprataxare, cât ne costa subvențiile. Atunci vom ști exact”, spune Chirițoiu pentru Spotmedia.

Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile?

Nu poate fi găsit astăzi nici măcar un criteriu concret care să justifice, în retrospectivă, încrederea și speranțele investite în Klaus Iohannis. E indiscutabil astăzi faptul că președintele Klaus Iohannis nu a fost răul cel mai mic în comparație cu soluțiile Victor Ponta sau Viorica Dăncilă. Cel mult, a simulat (cu succes) că ar fi răul cel mai mic.Cei doi ani și jumătate pe care Klaus Iohannis îi mai are de petrecut la Palatul Cotroceni par o eternitate, un timp imposibil, de netolerat.

După mai bine de șapte ani cu fostul primar al Sibiului la vârful statului român, rezultatul președinției Iohannis este o mare farsă făcută cetățenilor, o înscenare politică de proporții, parcă menită să arate remarcabila impostură la care poate ajunge un personaj neremarcabil ghidat de orgoliu și însetat de ceremonial, scrie Dela0.

Ciudățeniile României, prin ochii unui german. De la „cine v-a lucrat aici?”, la legenda micilor „otrăvitori” .Ingo Tegge, manager cultural german, stabilit în România, a grupat cele mai ciudate, surprinzătoare și amuzante experiențe în scurte povești pe care le publică, periodic, pe social media: de la celebra expresie a meseriașilor, „Cine v-a lucrat aici?” la PET-urile de 2 litri umplute cu palincă.

Ingo Tegge locuiește în România, la Cluj, din 2016, când a devenit director al Centrului Cultural German – Goethe. S-a căsătorit în 2018 cu o româncă, iar povestioarele lui, însoțite de desene grafice, reunite sub genericul „Lucruri pe care le-am învățat despre România”, dau o altă perspectivă diferențelor culturale dintre țări. A ales, în loc să vorbească despre România în limbajul pliantelor de prezentare de țară, să incite curiozitatea turiștilor germani și străini prin povești care l-au intrigat sau amuzat chiar pe el însuși. Totodată, le oferă românilor o oglindă în care se pot recunoaște relativ ușor, întrucât descrie situații de care se izbesc mulți dintre ei, pe un ton destins, care invită mai degrabă la auto-ironie. „Există întotdeauna riscul să fii prea critic, dar nu asta mi-am propus, ci să prezint mai degrabă lucruri interesante, anecdotice, care să îi facă inclusiv pe străini interesați de România”, a spus Ingo Tegge pentru Europa Liberă.

De ce ucrainenii îi numesc pe ruși „orci”. Guvernatorul regiunii Lugansk din Ucraina i-a acuzat pe „orcii” ruși că au distrus un pod între Sievierodonețk și Lisichansk, pe fondul luptelor aprige din zonă.

Serhiy Gaidai este cel mai recent oficial ucrainean care a comparat trupele ruse cu ”orci”, monștrii celebri din cartea lui J.R.R. Tolkien, Stăpânul Inelelor, scrie BBC.

În roman, orcii sunt văzuți ca „brutali, agresivi și haotici”, spune Ostap Slyvynsky, profesor asociat la Universitatea din Liov, specializat în literatura din centrul-est-european.

Unii ucraineni chiar numesc Rusia însăși „Mordor” – făcând aluzie la un pământ întunecat din cartea lui Tolkien, scrie Spotmedia

Alimentele viitorului: banana falsă și fructe de Pandanus. Până în 2050, micul dejun al oamenilor ar putea conține banane false sau fructele copacului Pandanus. Oamenii de știință britanici au întocmit o listă de plante puțin cunoscute care ar putea deveni hrana noastră în următorii ani. Războiul din Ucraina a scos în evidență pericolele pe care le implică dependența de câteva recolte comercializate la nivel mondial.

Având în vedere că 90% din calorii provin din doar 15 culturi, experții de la Grădinile Botanice Regale din Kew, Londra, caută ingrediente pentru a ne asigura o alimentație sigură pentru viitor, conform BBC.

Schimbările climatice sporesc riscul unor “șocuri alimentare” grave, în cazul în care recoltele se prăbușesc și prețurile alimentelor de bază cresc rapid în întreaga lume, scrie RFI.

Au devenit profesorii mai exigenți cu elevii, după școala online, sau copiii au mai multe lacune? „Până anul trecut, copilul meu era de nota 10, acum primește numai note de 7”. Cei mai mulți elevi se simt extenuați și spun că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, arată studii recente. Părinții reclamă o exigență crescută a profesorilor după ce elevii s-au întors fizic la școală. Expertul în educație Ovidiu Pânișoară și psihologul Mircea Dragu explică pentru Școala 9 că stresul indus de pandemie i-a afectat pe elevi și pe profesori deopotrivă. Important este, spun specialiștii, ca aceștia să nu se situeze pe poziții opuse, ci să se ajute reciproc, scrie Școala9.ro

Povestea Palatului Cotroceni, „casa” domnitorilor, regilor și a președinților români. În Cartierul Cotroceni se află unele dintre cele mai frumoase străzi și case din întregul București. Tot aici se află și Palatul Cotroceni, una dintre cele mai impunătoare din zonă și totodată una dintre cele mai importante clădiri din istoria țării. De-a lungul istoriei, aici au stat mai mulți domnitori români și familia regală a României, pentru ca în prezent aici să se afle sediul președintelui României. Cu un trecut memorabil în spate, este necesar să vă prezentăm povestea Palatului Cotroceni, scrie b365.ro

Mica doză de cultură generală. Azi avem un mit care nu prea o să vă placă, dar dacă tot am ajuns ieri la partea cu sportivi, o să îl dăm și pe ăsta. O să-l menționăm rapid, până nu începeți să aruncați cu verze, roșii sau ouă după noi. El se referă la prima notă de 10 (primele, că a luat mai multe), obținută de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice din 1976. Astfel, ea este recunoscută ca prima sportivă din lumea asta care a reușit să obțină un 10 perfect. Dar e fals.

Nadia, oricât de dragă ne este, nu a obținut prima notă de 10 de la Olimpiadă. În fapt, au fost 23 de alte note de 10 înaintea ei. Primul atlet care a avut onoarea asta s-a numit Albert Séguin, era francez, și a obținut nota maximă la săritura în înălțime la cal, probă care azi nu mai există (foto 2). Asta era în 1924. Tot la JO de atunci, Séguin a mai luat un 10 la cățărarea pe funie, o altă probă dispărută. Nu doar el a luat nota asta, ci alți 21 de concurenți, de unde nici nu mai trebuie să ne mire că s-a scos așa probă olimpică, unde prost să fii să nu iei nota 10, scrie Mica doză de cultură generală.

Otilia Nuțu, Expert Forum: România merge iar pe contrasens față de UE. România merge din nou pe contrasens în raport cu Uniunea Europeană în ceea ce privește politicile energetice, în condițiile în care Executivul de la Bruxelles are în vedere reducerea masivă a consumului de gaze naturale pe continent, inclusiv pentru eliminarea dependenței de importurile din Rusia, în timp ce autoritățile de la București au în vedere extinderea masivă a rețelelor de distribuție de gaze în întreaga țară, deci sporirea consumului, a declarat specialista în energie Otilia Nuțu (Expert Forum) la emisiunea Ora de Profit.ro.

Discuţii în culise pentru majorări de taxe sau impozite noi. Ce face Guvernul şi ce a făcut BNR? BNR a majorat dobânda-cheie de 6 ori, la 3,75%, să tempereze inflaţia. Este rândul Guvernului să acţioneze prin măsuri fiscale pentru corectarea deficitelor? Explozia inflaţiei, care a urcat la 13,8% în aprilie, a determinat BNR să majoreze de şase ori dobânda-cheie din toamna lui 2021 şi până acum, mărind treptat cadenţa în lupta cu creşterea preţurilor de consum, de la 0,25 puncte procentuale (pp), la 0,5 pp, şi apoi la 0,75 pp, dobânda urcând la 3,75%.

BNR sugerează că dacă ar interveni mai puternic, prin creşterea mai mare a dobânzilor, efectul ar fi „nu doar ineficace, ci chiar contraproductiv, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice“.

Pe de altă parte, în plan fiscal nu au fost luate până acum măsuri mai consistente legate de ajustarea deficitului bugetar, care a ajuns anul trecut la 6,7% din PIB şi în 2022 ar urma să fie de 5,8% din PIB.

Iar întrebarea care apare este dacă nu este rândul Ministerului Finanţelor/Guvernului să acţioneze prin măsuri fiscale pentru reducerea deficitelor şi domolirea cererii şi a inflaţiei, prin îmbunătăţirea colectării taxelor şi/sau prin majorarea unor taxe care să antreneze creşterea încasărilor bugetare, dar şi reducerea cererii, scrie ZF.

Conduita BNR trebuie recalibrata. Mi se pare ingrijorator faptul ca, in Romania, mai mult decat in alte tari europene, decidentii par sa priveasca inflatia inalta cu o anumita detasare: nu e generata de consum, e pe parte de oferta, adica energie, gaze, produse agricole, e ceva temporar si lucrurile isi vor reveni in timp, ca urmare sa nu ne agitam excesiv. In acest rationament, pare sa se ignore un fenomen care, daca privim cu atentie in jur si in unele date macroeconomice, incepe sa fie din ce in ce mai prezent. Este vorba de psihologia inflationista. Adica de acele schimbari persistente de comportament al populatiei, care duc la mentinerea inflatiei pe termen mediu, chiar si dupa ce cauza originara a disparut. O astfel de schimbare de comportament presupune, de exemplu, declansarea unei spirale salarii-preturi, plecand de la puterea substantiala de negociere a salariatilor, care nu mai au incredere in curmarea rapida a inflatiei. Dar, poate un proces si mai problematic este bucla de feedback pozitiv, de amplificare a presiunilor inflationiste, prin devansarea cheltuielilor populatiei de teama preturilor viitoare mai mari, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Firmele de curierat, la raport! Dan Schwartz : ”ANAF a reușit să creeze un nou tip de birocrație”. Firmele de curierat și servicii poștale ar urma să raporteze ANAF detalii referitoare la persoanele care au plătit ramburs (la livrare) pentru produsele comandate online, conform unui proiect de ordonanță adoptat ieri. Potrivit ANAF, ”scopul acestei modificari legislative este atât prevenirea și combaterea evaziunii fiscale din domeniul comerțului on-line, cât și protejarea intereselor cumpărătorilor”, se arată într-un comunicat. Ce urmărește însă ANAF?

Consultantul fiscal Dan Schwartz, managing partner RSM România, spune că e greu de ghicit de ce s-a luat această măsură când marea evaziune vine în principal din neplata TVA sau din tranporturile de marfă fără acte care pătrund în România. La fel, e greu de înțeles de ce ar face ANAF un efort imens de a procesa zecii de mii de date privind persoanele care fac plăți ramburs, care reprezintă de obicei sume mici. Chiar dacă există o potențială portiță spre evaziune în transferul sumelor încasate la livrare în sistem de ramburs de către firmele de curierat la comercianții care au vândut on line produsele, era mai simplu să se găsească o modalitate de a preveni acest lucru în loc să se creeze și mai multă birocrație, spune Dan Schwartz, care avertizează că activitatea curierilor riscă să fie încărcată acum și cu sarcina completării datelor cerute de ANAF, scrie RFI.

Ce presupune impozitarea progresivă, ce spun experții, și cât de oportună este acum? „În 32 de ani, colectarea veniturilor la buget nu a depăşit niciodată 31% din PIB. Şi cred că nu întâmplător. Nu vreau să mă pronunţ asupra necesităţii şi utilităţii introducerii impozitării progresive acum, dar sunt de părere că majorarea veniturilor la buget poate fi realizată uşor doar prin eliminarea puzderiei de exceptări de ipozite pe veniturile diverselor categorii. Dacă vor o cale bună de majorare a veniturilor bugetare, aceasta se poate realiza doar colectând corect şi eliminând excepţiile”, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, potrivit Economica.net

Șeful DNA susține că dosarul Tel Drum e în etapa de redactare a unei soluții: „Sper (să fie finalizat) în mandatul meu!” Există un mare interes public cu privire la stadiul în care se mai află dosarul Tel Drum, aflat în instrumentarea procurorilor DNA, de vreme ce vorbim despre deturnare de fonduri europene care ar fi fost susținute de Liviu Dragnea, la vremea aceea, președintele Consiliului Județean Teleorman. Dosarul, deschis în urmă cu 5 ani, a rămas în lucru și chiar și șeful DNA, Crin Bologa, declară că nu știe când va fi dată exact o soluție în dosar, dar speră că acesta va fi finalizat în mandatul său.

Declarațiile pe această temă au fost făcute de Crin Bologa în emisiunea jurnalistului Sebastian Zachmann, Bologa declarându-se chiar nemulțumit de amânările repetate în soluționarea dosarului. Vestea bună, însă, ar fi aceea că procurorul de caz s-ar afla în etapa de redactare a unei soluții, scrie Investigatoria.ro

Primăria Capitalei, management falimentar la Arena Națională și la clubul sportiv pe care îl finanțează. „Arena Națională aduce bani la bugetul municipalității. De la începutul anului și până acum, Primăria Capitalei a încasat 3,2 milioane de lei pentru contractele de închiriere semnate”, anunțat primarul Nicușor Dan, pe Facebook, pe 19 mai 2022. „E nevoie ca bunurile municipalității să aducă bani și dezvoltare pentru București”, concluzionează edilul în aceeași postare. Cât de relevante sunt însă veniturile cu care se laudă Primăria Generală? Ce înseamnă 3,2 milioane de lei aduși așadar la buget într-o jumătate de an, comparat cu banii pe care PMB îi alocă stadionului în sine sau clubului sportiv (CSM București), pe care îl finanțează din bani publici?

PMB transmite public că cea mai mare sumă provine de la închirierea stadionului pentru organizarea unui festival de muzică, dar că au fost obținute venituri și din meciurile de fotbal sau alte evenimente.

În jur de 1,5 milioane de lei vin de la Saga Festival, pentru concertele care vor avea loc la stadion între 3 și 5 iunie.

De altfel, Primăria Generală a revizuit recent tarifele pentru închirierea stadionului și a bunurilor publice de acolo, pentru că, a justificat Nicușor Dan, nimeni nu a făcut vreun proces real de inventariere după 2011, când a fost reconstruită Arena, scrie PressOne.

Dobânzile la credite vor continua să crească, spune Adrian Vasilescu (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, va continua să crească și până la finalul anului, spune Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României (BNR).

„Sigur că vor crește, pentru că dacă ne uităm numai la când a început războiul, din 24 februarie și până vineri, când avem ultima rată calculată, nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR să nu crească. Zi de zi, fără nicio excepție. Va crește în continuare tot așa”, a spus Vasilescu, la Antena 3, întrebat ce se va întâmpla cu dobânzile la credite, până la finalul acestui an.

Totodată, Vasilescu consideră că soluția mutării de la ROBOR la indicele IRCC nu e una perfectă.

„Trebuie să te gândești foarte bine când faci un asemenea gest dacă îl faci numai pentru că poți să îl faci sau îl faci pentru că ești strâns cu ușa. Riscurile sunt foarte mari – în primul rând, dacă ne uităm pe tabelul de vineri al creșterii ROBOR-ului vom vedea că de la ratele peste noapte care sunt de 3,84, mergem în continuare la rata pe 3 luni cu creștere la 5,71 și la rata pe 12 luni cu 6,11 – asta arată că dobânzile sunt în creștere. Și în România, și în China, spune Vasilescu, citat de Economedia.

Fostul șef al Poliției Locale Oradea, tratat cu indulgență de judecători: Fosta soție, pe care a încercat s-o omoare, „manifestă o tendinţă de exagerare”. Curtea de Apel Oradea a pronunţat verdictul final în cazul fostului şef al Poliţiei locale Oradea, Paul Kövér, cel care anul trecut a încercat să-şi ucidă fosta soţie, pe care a înjunghiat-o, în mod repetat, doar pentru că a refuzat să-l reprimească în viaţa ei. După ce Tribunalul Bihor l-a condamnat pe bărbat a 8 ani şi 8 luni de detenţie, judecătorii Curţii i-au găsit justificări criminalului şi i-au redus substantial pedeapsa.

BIHOREANUL a prezentat pe larg şocanta poveste a incidentului generat de decizia femeii de a divorţa, pe 14 decembrie 2020, după doar 4 ani de căsnicie, din cauza geloziei exagerate a poliţistului local. Până atunci, după cum a dezvăluit tot BIHOREANUL, poliţia a intervenit în mai multe rânduri, ca să-l calmeze, ultima dată pe 20 ianuarie 2020, când bărbatul a şi fost evacuat, iar pe numele lui a fost emis şi un ordin de protecţie provizoriu, scrie Bihoreanul.

PIB-ul generat de cultură în România este mai mare decât cel generat de industria turismului. Cultura este o investiție care aduce inclusiv beneficii economice unui oraș. Dezvoltarea culturală nu poate avea loc fără o strategie care să fie însușită de toți factorii implicați – administrație publică, organizații independente, industrii creative și antreprenori. Fără dialog, negociere și compromis, nu se poate construi, oricât de dificil este să aduni la un loc toți acești actori.

Aceasta a fost concluzia principală a dezbaterii „Viitorul Culturii”, care a avut loc duminică, 22 mai 2022, la Palatul Culturii din Iași, cu participarea Corinei Șuteu, fost ministru al Culturii și expert în politici publice, a mai multor antreprenori și reprezentanți ai mediului cultural, dezbatere moderată de Ștefan Teșianu, manager cultural, antreprenor și co-fondator al organizațiilor Centrul Cultural Clujean, Fapte și Nord, potrivit Presshub.

Ce îi determină pe o parte din IT-iștii români din străinătate să revină acasă. Salariile mari, dorul de casă și costurile mai mici de trai din România sunt doar câteva dintre motivele pentru care o parte dintre IT-iștii români din străinătate au decis să revină în țară de la izbucnirea pandemiei. Cei mai mulți o fac pentru a fi mai aproape de familie, pentru a-și crește copiii aici sau, în unele situații, pentru a pune umărul la dezvoltarea unor proiecte foarte complexe ale companiilor tech cu prezență în România.

Este și cazul lui Cătălin, absolvent al Universității Politehnica din București, care a făcut primii pași în programare când era student. După ce și-a finalizat masteratul în cadrul aceleiași universități, a ajuns să se intersecteze cu piața de IT din Anglia. S-a angajat într-o companie englezească în 2014, când a primit o ofertă de nerefuzat, scrie Panorama.

Déjà vu: comoara eoliană de la Marea Neagră așteaptă legislația de investiții. Capacitatea e de 4 ori mai mare decât toată puterea instalată a României în acest moment. România ar putea produce de 4 ori mai multă electricitate decât produce în acest moment prin toate capacitățile instalate, dacă și-ar valorifica potențialul eolian din Marea Neagră. Parcurile eoliene se vând din faza de proiect, dar investițiile sunt blocate de întârzierea legii.

Americanii de la Global Infrastructure Partners (GIP) cumpără două proiecte de parcuri eoliene din platforma continentală românească a Mării Negre, la pachet cu toate afacerile offshore-wind ale filialei de resort a companiei germane WPD.

În schimb, proiectul legii pentru exploatarea energiei eoliene offshore zace din iunie 2021 în Camera Deputaților, unde își mai așteaptă avizul de la două comisii, potrivit Cursdeguvernare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *