Business report: O cină cu Jeff Bezos. ​​Scepticismul de la A la Zeneca. România a ratat șansa să fie unul din principalii parteneri ai Regatului Unit. Băncile forțează creșterea costurilor de împrumut ale statului – Finante & Banci

​Scepticismul de la A la Zeneca ●O cină cu Jeff Bezos. Cristian Movilă: Arta posibilului ● Generalul Ștefan Dănilă: „România a ratat șansa să fie unul din principalii parteneri ai Regatului Unit” ● Ce mai cumpără în pandemie cei mai de succes investitori ai lumii ● Regulile RCA, schimbări majore pe neașteptate. Firmele de asigurare impun discret referință pe tarifele din service. COTAR: Lobbyștii din asigurări au cooptat politicieni. Ieșim în stradă! ● Avertisment? Băncile forțează creșterea costurilor de împrumut ale statului Cum arată ”V”-urile UE la startul lui 2021: România – pe locul 5 ca revenire economică.

Scepticismul de la A la Zeneca . Un val de suspiciuni a lovit din plin unul dintre cele mai la îndemână vaccinuri disponibile în Europa. Știrea că o femeie a murit, în Austria, la 10 zile după ce s-a vaccinat cu AstraZeneca, a pus trombozele depistate de medici în directă legătură cu un alt caz – al unui bărbat internat pentru complicații pulmonare și imunizat cu o doză din același lot. Rând pe rând, Germania, Franța, Italia și alte 12 state europene au oprit vaccinarea cu serul Oxford până la un verdict al Agenției Europene pentru Medicamente. Iar decizia a venit abia o săptămână mai târziu. Între timp, refrenul precauției extreme a guvernelor a adunat costuri greu de cuantificat. În România, vaccinarea a mers mai departe, dar neîncrederea a prins rădăcini adânci. După retrageri și reocupări, peste 10.000 de locuri în centrele AstraZeneca stau încă libere. Listele de așteptare sunt lungi, însă cozile s-au făcut la alte vaccinuri. Plătite deja, peste 1 milion de doze noi AstraZeneca sunt așteptate până la final de aprilie și nu e încă cert câți doritori vor avea. Cât de justificată e panica din jurul acestui vaccin? Ce e de analizat înainte de a decide dacă poate fi sărit rapelul? Ne mai ajută vaccinarea în acest al treilea val al pandemiei? se întreabă cei de la Recorder.ro

O cină cu Jeff Bezos. Cristian Movilă: Arta posibilului. Cristian este acel gen de om care nu se lasă inclus într-o pătrățică sau într-o definiție. A fotografiat, pentru nume mari precum New York Times, National Geogrrafic, Time, Paris Match sau Esquire, viața reală din zone de război, conflict, dezastre. A călătorit din Orientul Mijlociu, în Europa de Est și Statele Unite. A adus în România expoziția de fotografie de presă World Press Photo. A creat, în 2015, Festivalul Unfinished, un concept curajos care pune împreună artiști, oameni de business, filozofi, bancheri, antreprenori, designeri și oameni din tehnologie, într-un dialog al cărui scop este să ne scoată din lumile cunoscute în care ne petrecem majoritatea vieții. Părea o utopie când l-a prezentat prima oară. Anul trecut, a avut 4.000 de participanți din 64 de țări. În primăvara și vara anului 2020, a petrecut ore nesfârșite în spitalele românești pentru a documenta, împreună cu Capucine Gros partenera lui de viață și de business, realitatea nefiltrată a pandemiei. ”Don’t Take Them for Granted” a devenit una dintre cele mai emoționante mărturii ale luptei cu coronavirusul., scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Generalul Ștefan Dănilă: „România a ratat șansa să fie unul din principalii parteneri ai Regatului Unit” . Noua strategie de securitate și politică externă a Marii Britanii poate fi citită drept o „declarație de independență” care vrea să ateste rolul Regatului Unit de lider în politica globală, arată generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române între 2011-2015.
Deși relația cu multe state europene este atent conturată în documentul de 114 pagini, România nu este menționată în revizuirea strategiei publicată de guvernul condus de Boris Johnson.
În interviul acordat Europa Liberă, generalul Dănilă arată că statul român a ratat oportunitatea de a fi unul din principalii parteneri ai pofliticilor britanice, deși avea ca element comun cu Marea Britanie catalogarea Rusiei drept o amenințare în regiune, scrie Europa Liberă.

Ce mai cumpără în pandemie cei mai de succes investitori ai lumii. Investitorii tind să fie persoane cu păreri și convingeri puternice când vine vorba despre o anume investiție. Totuși, aceștia urmăresc un obiectiv comun, și anume, obținerea profitului. Pentru cei care sunt la început de drum poate părea dificil de creat o strategie bazată pe un set solid de reguli. În acest context, aceștia ar putea căuta ”inspirație” în deciziile luate de ”jucătorii consacrați din piață”. Printre aceste nume se regăsește și unul dintre cei mai de succes investitori din istorie. Când Warren Buffett vorbește, lumea ascultă* spune Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB. Warren Buffett este unul dintre cei mai de succes investitori din toate timpurile și a ocupat a patra poziție în topul celor mai bogați oameni din lume. După ce a câștigat peste 1 miliard de dolari în 10 săptămâni pe urma unei investiții în Chevron, Buffett a devenit una dintre cele șase persoane care au atins o avere netă de 12 cifre, depășind pragul de 100 de miliarde de dolari. Este CEO al Berkshire Hathaway, o companie de holding pe care o conduce împreună cu partenerul său de investiții, Charles Munger. Pe de altă parte, ARK Invest a venit în centrul atenției pe Wall Street în ultimii ani, surclasând piața largă în termeni de performanță și consolidându-și locul printre marii jucători din lumea investițiilor. Cathie Wood este fondatorul și CEO-ul acestei case de investiții, multe voci făcând paralele între ea și Warren Buffett. Cathie Wood și-a făcut un nume destul de important în ultimii doi ani și se poate lăuda cu rezultate de neegalat pentru cele cinci fonduri emblematice tranzacționate la bursă (ETF-uri), întrucât fiecare a generat randamente de peste 100% în 2020, scrie FinEco24News.

Regulile RCA, schimbări majore pe neașteptate. Firmele de asigurare impun discret referință pe tarifele din service. COTAR: Lobbyștii din asigurări au cooptat politicieni. Ieșim în stradă! Schimbare majoră și neașteptată pe piața asigurărilor RCA. La pachet cu introducerea clauzei de decontare directă, obligatoriu, în toate contractele RCA (mișcare făcută deja publică printr-un proiect de OUG), se va introduce și un tarif de referință pentru prețurile practicate de service-uri la ora de manoperă. Propunerea a venit dinspre Guvern, sub formă de observație la OUG conceput pentru a introduce decontarea directă obligatorie și fost însușită și de Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF). COTAR, cea mai vocală asociație a transportatorilor, care are în componență și peste 1.500 de service-uri, aduce acuzații grave considerând că referința pentru tarifele din service reprezintă un prim pas către plafonarea prețurilor și, drept consecință, introducerea coplății pentru daunele din RCA. COTAR amenință că va ieși în stradă, dacă va fi nevoie, scrie Economica.net.

Avertisment? Băncile forțează creșterea costurilor de împrumut ale statului. Ieri, băncile comerciale românești nu au cumpărat niciun titlu de stat scos la licitație de Ministerul Finanțelor. Sau altfel spus, Finanțele au refuzat să ofere randamentele cerute de bănci. Statul a vrut să vândă titluri de stat în valoare de 400 milioane de lei, băncile au depus oferte pentru doar 161 milioane lei, dar Ministerul Finanțelor a refuzat întreaga ofertă. Nu este nici prima și nici ultima oară când Finanțele și băncile comerciale nu se înțeleg asupra unei licitații la titluri de stat. Dar, contextul este mai special. Respectiv, există o temere tot mai pronunțată la nivelul economiei mondiale că va urma o creștere a inflației. Bancherii știu lucrul acesta. Drept urmare, băncile cer randamente mai mari pentru titlurile de stat pe care le cumpără. După cum se spune printre specialiștii în piața de capital, investitorii cumpără titluri uitându-se spre viitor și nu către trecut. Adică, anticipează ce va urma și nu țin cont de ce a fost, scrie RFI.ro
Cum arată ”V”-urile UE la startul lui 2021: România – pe locul 5 ca revenire economică. România pornește de pe locul 5 între statele membre UE la startul anului 2021, în ceea ce privește perspectivele de revenire econimică la situația antepandemie. Cu o scădere de doar -1,8% între T4 2019 și T4 2020, ne-am intercalat ( excepție notabilă) în grupul țărilor nordice, condus de Luxemburg (+1,4% !), Irlanda (-0,2%) și Lituania (-1,0%).
Important – să vedem cum au evoluat îndeosebi statele care sunt principalii parteneri comerciali ai României:
La polul opus se regăsesc șase state din sudul continentului, situate încă la o scădere de peste șase procente a PIB-ului trimestrial după ajustarea cu sezonalitatea, pentru a elimina influențele conjuncturale pe parcursul unui an de zile și a permite comparabilitatea corectă între state. Spania (-9,1%) deschide topul celor mai slabe evoluții în pandemie, urmată de Grecia (-7,9%), Croația (-7,1%) și, notabil, al doilea partener comercial al țării noastre, Italia (-6,6%), scrie cursdeguvernare.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *