Business report Salariații din UE ar putea căpăta dreptul de a fi inaccesibili în afara programului de lucru. ​Complicata problemă a veniturilor bugetare. Cât de online sunt de fapt creditele online? 60.000.000 lei, sporuri la agenții de stat – Finante & Banci

Complicata problemă a veniturilor bugetare ● Cantitate sau calitate? ● 60.000.000 lei, sporuri la agenții de stat care veghează ca salariile să fie echitabile în România ● Cât de online sunt de fapt creditele online? Din 10 bănci care dau asemenea credite, doar cinci oferă împrumuturi pentru orice client ● Salariații din UE ar putea căpăta dreptul de a fi inaccesibili în afara programului de lucru ● Vameși și polițiști au sprijinit infractori care au adus în România 585.620 de parfumuri contrafăcute ● Nu a fost un an rău. Numărul românilor cu depozite de peste 100.000 de euro a crescut în 2020 la peste 47.300 ● Polonia plătește a 13-a și a 14-a pensie, dar nu crește pensiile. Poate fi un model pentru România? ● PNRR România – prima dezbatere publică pe draftul de la care sperăm demarajul ● Trei probleme pe care le-a dezvăluit pandemia în societatea românească

Complicata problemă a veniturilor bugetare. Ce află cineva care urmărește discursurile referitoare la veniturile și cheltuielilor bugetare? Pe de o parte află că se colectează prost de peste 30 de ani. Numai la TVA s-ar putea colecta mai bice cu 3 puncte procentuale. La fel și la alte impozite, inclusiv la impozite directe. Cred că în total, s-ar putea colecta mai bine cu aproximativ 5-6 puncte procentuale dacă s-ar face o serei de reforme, cu digitalizarea ca soluție de bază, plus o extindere a bazei de impozitare prin eliminarea exceptărilor. Unde sunt banii care nu sunt colectați? Evident, sunt acolo unde nu le este locul. Pe partea de cheltuieli se știe că de 30 de ani discutăm de risipă. În plus, în perioada 2016-2019 am aplicat starategiea greșită intitulată pompos wage-led growth. În fine, aproape mereu am redus relativ cheltuielile de investiții publice pentru a face loc unor cheltuieli care rigidizează politica fiscală (adică nu mai ai ce face cu politica fiscală pentru că la acele cheltuieli nu se mai poate umbla). Unde se duc banii risipiți? Evident, acolo unde nu trebuie, scrie Lucian Croitoru pe project-e.ro

Cantitate sau calitate? Acum ceva vreme, pe când locuiam în Franța, am fost contactat de un potențial client pentru un proiect de schimbare culturală. Clientul era o firmă din Rusia care cumpărase mai multe companii din Europa de Est care aveau culturi diferite între ele și diferite de cultura companiei mamă, iar asta le crea probleme. Am stabilit o întâlnire pe Skype (ce vremuri!), am ascultat situația descrisă de ei și am discutat despre ce cred eu că ar fi de făcut. Apoi am sintetizat totul într-o propunere scrisă. După ceva vreme am primit un mail politicos prin care eram înștiințat că nu au ales proiectul meu ci pe al altcuiva. Am mulțumit pentru răspuns și am uitat subiectul.

Vreo doi ani mai târziu, pe când mă întorsesem în București, m-a căutat din nou cineva din partea clientului cu o propunere să ne întâlnim, de această dată față în față. Mi-au zis că cel pe care-l angajaseră nu dăduse rezultatele așteptate, că problema e tot acolo, doar că acum mai mare și să reluăm discuția. Le-am spus că o reiau cu plăcere, dar aș vrea să știu de ce nu m-au ales prima oară, pentru că eu tot ăla sunt, ce nu a mers atunci nu va merge nici acum. Mi-au spus că celor mai mulți din întâlnire le-a plăcut demersul meu, dar m-a respins CEO-ul pentru că “am părut prea relaxat, nu-mi era foame, nu doream cu ardoare proiectul”. Omul avea dreptate. Nu eram și încă nu sunt disperat după niciun proiect. Ce nu înțelegea el e că asta ar fi trebuit să-l bucure, nu să-l sperie. Am declinat invitația la o nouă conversație, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

60.000.000 lei, sporuri la agenții de stat care veghează ca salariile să fie echitabile în România. Sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă în valoare de zeci de milioane sunt plătite la instituții aflate în subordinea Ministerului Muncii. Sporurile au crescut de sute de ori de la un an la altul. La baza acordării acestora stau criterii și documente netransparente. La Inspecția Muncii s-au plătit sporuri pentru condiții vătămătoare în valoare de 36 milioane de lei, din care majoritatea în ultimii doi ani. În 2017, sporurile erau de numai 37 mii de lei, în 2018 s-au păstrat la un nivel decent de 90 mii lei, pentru ca să ajungă la 18 milioane de lei în fiecare din anii 2019 și 2020, scrie Newsweek.

Cât de online sunt de fapt creditele online? Din 10 bănci care dau credite de acest gen, doar cinci oferă împrumuturi pentru orice client. Cât de online sunt de fapt creditele online? Din 10 bănci care dau credite de acest gen, doar cinci oferă împrumuturi pentru orice client. La ora actuală, zece bănci susțin că oferă credite de nevoi personale online, credite accesate de pe mobil şi pentru care primeşti aprobarea tot pe mobil, eventual chiar și banii direct în contul curent recent deschis. În realitate însă, nu toate băncile acordă aceste credite instant și clienților noi, ci doar celor care le sunt deja clienți, iar în unele cazuri viramentul efectiv al banilor are loc după o vizită la bancă. Deci creditul 100% online se regăsește doar la cinci bănci din România, scrie economica.net

Salariații din UE ar putea căpăta dreptul de a fi inaccesibili în afara programului de lucru (proiect de directivă europeană). Autoritățile europene lucrează la un proiect de directivă prin care angajatorii vor fi obligați să respecte un nou drept al salariaților – cel de a fi inaccesibili în afara orelor de lucru. Cu alte cuvinte, salariații nu vor trebui să răspundă la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncă înainte sau după program. Măsura, care ar urma să se aplice în toate statele membre ale Uniunii Europene, este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță.
Concret, Parlamentul European a inițiat recent un proiect de directivă privind dreptul salariaților la deconectare, care va fi definitivat în curând de Comisia Europeană. La fel ca oricare altă directivă europeană, după ce va fi oficializată, aceasta va trebui transpusă în legislația națională de către toate statele membre UE, scrie avocatnet.ro.

Vameși și polițiști au sprijinit un grup infracțional organizat să aducă în România 585.620 de parfumuri contrafăcute. Grupurile infracționale organizate n-ar putea funcționa eficient fără sprijinul autorităților. O arată toate datele specialiștilor din domeniu, dar și cazurile concrete descoperite de procurori de-a lungul timpului. De data aceasta, DIICOT a destructurat un grup infracțional organizat, sprijinit de polițiști și vameși din Constanța. Totul, după 57 percheziții domiciliare desfășurate pe raza județelor Cluj, Constanța, Bacău, Vrancea, Ilfov și a municipiului București, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de contrabandă, luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, punerea în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare în formă continuată şi folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă, scrie Investigatoria.ro

Optimism la cote maxime: pentru directorii generali criza pandemică a trecut. 76% dintre ei cred că economia își va reveni în 2021. Valul trei al pandemiei pare să nu se vadă şi de la nivelul celor care conduc diferite companii. Sau poate că aceştia consideră că această pandemie nu mai are cum să ne surprindă cu nimic şi putem să o băgăm sub control în totalitate cu ajutorul vaccinurilor. Cu toţii sperăm să aibă dreptate iar noile tulpini să nu producă schimbări semnificative în evoluţia crizei sanitare. La un an de la declanșarea pandemiei COVID-19, directorii generali manifestă un nivel record de optimism în ceea ce privește redresarea economiei globale, 76% dintre aceștia estimând îmbunătățirea evoluției Produsului Intern Brut (PIB) global în 2021, reiese din cea de-a 24-a ediție a raportului PwC CEO Survey, scrie FinEco24News.

Nu a fost un an rău. Numărul românilor cu depozite de peste 100.000 de euro a crescut brusc în anul pandemic 2020 la peste 47.300. Un număr de 47.338 de persoa­ne fizice aveau la sfârşitul anului 2020 depo­zite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 49,3 mld. lei (circa 10,2 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita a 100.000 de euro. Comparativ cu situaţia de la sfârşitul anului 2019 se observă că numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu 7.458, iar valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 6,8 mld. lei, respectiv cu 16%, scrie Ziarul Financiar.

Agenţiile de turism vor ca România să adopte modelul Greciei de redeschidere a turismului. Potrivit ANAT şi în România se pot crea protocoale specializate pentru fiecare activitate şi pot fi instruiţi mii de angajaţi, sub responsabilitatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în cooperare cu alte ministere şi instituţii de stat şi cu reprezentanţii sectorului privat, transmite Agerpres. “România ar trebui să urmeze exemplul Greciei, prin acţiuni concrete, prin predictibilitate, dar şi prin promovare, care trebuie începută în forţă de pe acum, pentru a avea asigurat un viitor bun pentru turismul de incoming. Doar astfel putem crea premisele relansării turismului.”, afirmă Dumitru Luca, preşedintele ANAT. Conform acestuia, turismul reprezintă o industrie de interes naţional, iar incoming-ul înseamnă export de servicii, scrie Adevarul.ro

Polonia plătește a 13-a și a 14-a pensie, dar nu crește pensiile. Poate fi un model pentru România? Presa a numit acest supliment financiar a 14-a pensie. Este o denumire folosită și de politicienii polonezi. Cuantumul extra pensiei va fi de 270 euro pentru aproximativ 7,1 milioane de pensionari. Tot un supliment de pensie, mai mic, se mai adaugă pentru pensiile ce depășesc 630 euro, iar aproximativ 500.000 de polonezi, care au au pensii mari, nu vor primi niciun bonus.Care este mecanismul acestui supliment la pensie? În primul rând, bonusul se aplică în funcție de cuantumul pensiei. Cu cât crește nivelul pensiei, cu atât bonusul este mai mic ajungându-se ca pensiile mari să fie exceptate. În al doilea rând, se plătește o dată pe an, respectiv în luna noiembrie, de aici și denumirea de a 14-a pensie. Costul bugetar total ajunge la 2,5 miliarde euro. Ceea ce înseamnă, totuși, o diferență față de România, care dacă ar fi aplicat o creștere cu 40% a punctului de pensie ar fi avut cheltuieli de aproximativ 8 miliarde euro, scrie RFI.
PNRR România – prima dezbatere publică pe draftul de la care sperăm demarajul. Sunt banii pe care se bat statele UE pentru finanțarea nu doar a ieșirii din criza provocată de pandemia Covid, ci și ca sursă pentru combustia trecerii la noua paradigmă economică mondială. România are și ea, firește, lista ei – plutind, din păcate, pe viforul lipsei unui plan de țară: vom putea, cu un calendar de investiții și reforme avecvate la milimetru, să rămânem în cărțile economiei viitorului? În cuprinsul articolului, ideile, soluțiile și prioritățile – desenate de miniștri, experți și oameni din business, privind abordarea României, la conferința „Strategia economiei românești în deceniul care va schimba lumea: Planul de reziliență” , de joi, 11 martie, potrivit cursdeguvernare.ro.
Trei probleme pe care le-a dezvăluit pandemia în societatea românească. Acum un an, în 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara oficial că epidemia de coronavirus este pandemie. La nivel global, numărul infecțiilor depășește acum 118 milioane, iar cel al deceselor 2,6 milioane. În România au fost confirmate peste 840 de mii de îmbolnăviri și 21.156 de morți. Dincolo însă de cifrele seci se ascund infinit de multe drame individuale și colective; pandemia a fost și este o hârtie de turnesol pentru societate în ansamblul ei. Au ieșit la iveală disfuncționalități majore în capacitatea statelor de a gestiona o astfel de catastrofă medicală, cinismul unor politicieni dar și abnegația corpului medical, confuzia valorilor, echilibrul fragil dintre bine și rău.
România nu face notă discordantă în acest peisaj, și, ca peste tot în lume, marile probleme ale statului și societății în ansamblul ei au căpătat un contur mai pregnant. Ce ne-a aratat pandemia?, se întreabă Europa Liberă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *