Sondajele din Suedia au sugerat mult timp un avans al taberei de stânga, deși cursa a devenit mai strânsă în ultimele săptămâni, înaintea scrutinului parlamentar de duminică, 13 septembrie.
„Încă mai există un pic de suspans. Dar toate sondajele indică de mult timp un avans foarte mare și, de obicei, este dificil să recuperezi un decalaj atât de mare”, a declarat pentru AFP politologul Jan Teorell de la Universitatea din Stockholm.
Totuși, peisajul politic fragmentat al Suediei înseamnă că obținerea unei majorități parlamentare și formarea unui guvern viabil reprezintă două provocări distincte.
Cel mai recent sondaj Novus/TV4 a plasat cele patru partide de opoziție – Social-Democrații conduși de Magdalena Andersson, Partidul de Centru, Partidul Verde și Partidul de Stânga – la un total de 50,3% din voturi.
Cele trei partide de guvernare – Moderații, Creștin-Democrații și Liberalii – împreună cu Partidul Democraților Suedezi de extremă dreaptă, care le susține din Parlament, au înregistrat 47,7%.
Ce vrea dreapta, ce promite stânga
Diferența de 2,6 puncte procentuale care rezultă este considerabil mai mică decât avantajul opoziției înregistrat de Novus și SVT/Verian cu două săptămâni mai devreme – respectiv 6,9 și 10 puncte -, ceea ce sugerează o cursă electorală din ce în ce mai strânsă.
Partidul Liberal rămâne vulnerabilitatea electorală a guvernului. Scorul său se situează la limita de 4% necesară accesului în legislativ.
Partidele de dreapta „au ajuns la putere în mare măsură datorită unui program care promitea reducerea criminalității și a prețurilor la energie. Iar criminalitatea și prețurile la benzină au scăzut, așa că aceste probleme nu mai ocupă primele locuri pe agenda alegătorilor”, a spus Teorell.
Stânga s-a angajat să majoreze impozitele aplicate băncilor și veniturilor mari pentru a investi în sistemul de sănătate și în școli, precum și pentru a ajuta gospodăriile aflate în dificultate să facă față creșterii costurilor, pe fondul inegalității economice tot mai accentuate.
Lidera opoziției, Magdalena Andersson, a declarat pentru AFP că alegerile sunt „despre ce fel de țară ar trebui să fie Suedia”.
Alegătorii au avut de ales între „o Suedie care seamănă mai mult cu Suedia, unde oamenii au un loc de muncă și unde ne putem îmbunătăți bunăstarea” și „o țară complet diferită, cu un guvern dominat de Democrații Suedezi, un partid de extremă dreapta fondat de neonaziști”.
Extrema dreaptă este tot mai dominantă și vrea să intre oficial în guvern
Coaliția partidelor de guvernământ intră în alegeri cu ceva mai multă coeziune. În temeiul unui acord între patru partide negociat după alegerile din 2022 – așa-numitul „acord de la Tidö” –
Democrații Suedezi oferă sprijin parlamentar guvernului minoritar tripartit al lui Kristersson din afara cabinetului.
De data aceasta, extrema dreaptă, al doilea partid ca mărime, cu aproximativ 20% din voturi, speră să intre în guvern pentru prima dată.
Partidul le-a promis suedezilor cele mai mici prețuri la benzină și cel mai redus nivel al migrației din Europa, precum și o reformă a sistemului de îngrijire stomatologică.
Iar premierul Kristersson a promis extremei drepte posturi în cabinet, inclusiv portofoliul migrației, în cazul în care va fi reales.
Liderul Partidului Democraților Suedezi, Jimmie Akesson, a spus că partidul său ar trebui să dețină mai multe portofolii cheie, dar nu aspiră la funcția lui Kristersson — deocamdată.
Dilemele opoziției
În schimb, opoziția nu are un plan de guvernare unitar.
Partidul de Centru o susține pe Andersson pentru funcția de prim-ministru, deschizând calea către o cooperare între blocurile tradiționale din Suedia.
Însă partidul exclude formarea unui guvern care să includă Partidul de Stânga și se opune acordării unei influențe decisive asupra domeniilor-cheie de politică fie Partidului de Stânga, fie Partidului Democraților Suedezi.
La rândul său, Partidul de Stânga a declarat că va vota împotriva oricărui guvern în care nu este reprezentat.
Economia crește peste media UE, inflația a scăzut, dar mulți suedezi rămân pesimiști
Acum două săptămâni, guvernul și-a revizuit în creștere previziunile privind creșterea PIB-ului și a afirmat că politicile sale menite să stimuleze gospodăriile și companiile vor face ca economia suedeză să depășească ritmul de creștere al rivalilor europeni în următorii patru ani.
Guvernul a declarat că creșterea PIB-ului va fi de 2,5%, în creștere față de 2,3% estimat în iunie. De asemenea, se preconizează o creștere de 2,5% în 2027.
Se preconizează că UE va înregistra o creștere de aproximativ 1,1 % în acest an.
La fel ca multe alte țări, Suedia se confruntă cu o criză a costului vieții care a urmat pandemiei de COVID.
Guvernul a redus impozitele pe combustibil și TVA-ul pe produse alimentare și a majorat creditele fiscale pentru persoanele angajate, promițând și alte măsuri pentru stimularea puterii de cumpărare a gospodăriilor – precum locuri gratuite la grădiniță și mai multe credite fiscale pentru persoanele angajate – în cazul în care va câștiga alegerile.
Însă, în ciuda încetinirii inflației sub 1%, a creșterii economice mai puternice și a îmbunătățirii pieței muncii, gospodăriile rămân pesimiste – în special cele cu venituri mai mici, a observat Reuters.
O dezbatere polarizantă
Campania electorală din 2026 s-a concentrat în principal pe problemele interne, potrivit unei analize a Atlantic Council, un think-tank cu sediul la Washington.
Conform celui mai recent sondaj SVT/Verian, sănătatea este principala preocupare, fiind menționată de 64% dintre alegători ca una dintre cele mai importante probleme.
Școlile și îngrijirea persoanelor vârstnice ocupă, de asemenea, locuri fruntașe, subliniind importanța centrală a sistemului de asistență socială.
Ordinea publică, una dintre prioritățile alegerilor din 2022, care au adus dreapta la putere, rămâne relevantă, dar a pierdut din importanță de atunci, în timp ce politica energetică, care a dominat o mare parte a campaniei anterioare, a coborât pe locul nouă.
Cu toate acestea, criminalitatea și migrația rămân elemente centrale în campania partidelor de dreapta aflate la guvernare.
De la preluarea mandatului în 2022, guvernul a promovat reforme menite să reducă imigrația, să sporească repatrierea și să îmbunătățească integrarea celor care locuiesc deja în Suedia.
Și social-democrații susțin, de asemenea, continuarea unei politici restrictive în materie de migrație, încercând să contracareze avantajul electoral al dreptei pe aceste teme. În același timp, aceștia pun în prim-plan sănătatea, școlile, ocuparea forței de muncă și finanțele gospodăriilor, agenda lor socială fiind susținută de creșterea impozitelor.
Într-un context mai larg, observă analiza Atlantic Council, dezbaterea polarizată și adesea pesimistă din Suedia contrastează cu imaginea mai favorabilă a țării în străinătate, presa internațională evidențiind recent adaptabilitatea economică a țării, datoria publică redusă și condițiile favorabile pentru investiții și inovare.
Politica externă: dezacorduri punctuale, dar și o poziție comună pe chestiunile majore
În ceea ce privește politica externă, principalul dezacord se referă la reacția Suediei față de războiul din Gaza și la conflictul mai larg dintre Israel și Palestina.
Un guvern de stânga ar putea adopta o poziție mai deschis critică față de Israel și ar putea pleda pentru un sprijin mai puternic acordat Palestinei. Suedia a devenit prima țară din UE care a recunoscut Palestina sub guvernul condus de social-democrați în 2014, iar o mare majoritate a alegătorilor de stânga are astăzi o opinie negativă despre Israel.
Politica de apărare și securitate, în schimb, are șanse mai mici să decidă rezultatul alegerilor tocmai pentru că partidele sunt, în mare măsură, de acord cu privire la direcția strategică a Suediei. Dezacordurile rămase se referă mai degrabă la punerea în aplicare și la poziția Suediei în cadrul NATO decât la faptul dacă țara ar trebui să rămână în alianță sau să continue să sprijine Ucraina.
Aderarea la NATO, creșterea cheltuielilor pentru apărare și sprijinul acordat Ucrainei se bazează pe o largă susținere politică și publică. În luna mai, 67,9% dintre suedezi aveau o părere pozitivă despre aderarea la NATO, comparativ cu 21% care o priveau negativ, cifre care au rămas, în mare măsură, neschimbate față de anul precedent.
Ucraina ar trebui să se aștepte, de asemenea, la continuitate. De când Rusia a lansat invazia pe scară largă în 2022, Suedia a acordat aproximativ 16,3 miliarde de dolari sub formă de asistență militară și civilă, inclusiv 13,4 miliarde de dolari sub formă de sprijin militar.
Temeri de securitate
Cu puțin peste o săptămână înainte de alegeri, organizația Expo, specializată în monitorizarea extremismului, a dezvăluit că un funcționar public din cadrul Partidului Democraților Suedezi, membru al parlamentului, a difuzat timp de ani de zile propagandă pro-rusă.
Premierul Kristersson, afectat de scandaluri pe durata mandatului său, a reacționat vehement.
„Ne aflăm în mijlocul unui război european”, a declarat el pentru cotidianul Aftonbladet.
„Nu se poate ca în parlament să lucreze persoane care răspândesc narațiuni pro-ruse”, a adăugat șeful executivului.
De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Suedia a aderat la NATO și se reînarmează masiv, consolidându-și totodată pregătirea civilă.
Suedia a acuzat Moscova de atacuri cibernetice, dezinformare și operațiuni de spionaj, precum și de incidente cu drone și avioane de vânătoare deasupra Mării Baltice.
Aproape toată lumea e de acord cu restricțiile impuse migrației
Migrația este una dintre temele pentru care alegerile ar putea avea cele mai clare consecințe politice.
Guvernul, puternic influențat de Partidul Democraților Suedezi, califică agenda sa privind migrația drept o „schimbare de paradigmă”, după o perioadă în care Suedia a primit mulți migranți.
De la preluarea mandatului în 2022, acesta a introdus reforme pentru a alinia legile suedeze privind azilul la cerințele minime ale UE, pentru a înăspri normele privind reunificarea familiei și migrația forței de muncă și pentru a consolida aplicarea deciziilor de returnare.
Unele măsuri s-au dovedit controversate.
În iunie, parlamentul a aprobat cu o majoritate strânsă noi obligații de raportare pentru mai multe agenții de stat cu privire la persoanele despre care se consideră că nu au dreptul de a rămâne în Suedia.
Guvernul a fost, de asemenea, criticat pentru așa-numitele „expulzări ale adolescenților” – tineri expulzați după ce au împlinit vârsta de optsprezece ani, deoarece nu mai îndeplineau condițiile pentru a obține dreptul de ședere pe baza legăturilor familiale sau pentru un permis independent.
Social-democrații au adoptat, de asemenea, o poziție semnificativ mai restrictivă de la criza migrației din 2015.
Programul lor actual prevede o politică restrictivă aliniată la cerințele minime ale UE, așteptări mai ridicate în ceea ce privește limba și angajarea, precum și returnări mai eficiente pentru solicitanții de azil respinși.
Prin urmare, nici un guvern condus de social-democrați nu intenționează să întoarcă Suedia la politica sa de migrație dinainte de 2015.
Există unele diferențe. Partidul de Centru susține o abordare mai liberală în ceea ce privește azilul și migrația forței de muncă, în timp ce Partidul de Stânga și Verzii susțin acordarea permiselor de ședere permanentă ca opțiune implicită, alături de drepturi mai puternice la reîntregirea familiei.
Un nou guvern ar putea, prin urmare, să anuleze unele reforme privind șederea permanentă, reîntregirea familiei și migrația forței de muncă. Cu toate acestea, tendința generală a Suediei către o politică de migrație mai restrictivă va continua probabil, cred analiștii.
