Press report: ​Baronul dializei. Aventurile prof. univ. dr. Rafila în Cuba. Mafia robineţilor chinezești din România. Cine controlează televiziunile. Nu doar gaz: dependența Germaniei de materiile prime

Baronul dializei: Milioane de lei mutate din fondul public în firma proprie Mafia robineţilor chinezești din România Aventurile prof. univ. dr. Rafila în Cuba De ce vorbim rar și pițigăiat cu bebelușii Cine controlează televiziunile. Ramona Sorescu, de la comunicare pentru PSD la CNA Revoltă în Delta Dunării față de propunerea de majorare a taxelor de acces Concluzia judecătorilor: sintagma “limba cailor” nu are conotații ce pot leza demnitatea unui reprezentant al UDMR Nu doar gaz: dependența Germaniei de materiile prime Șef din Compania de Drumuri, arestat preventiv după un flagrant Vanghelie și Tudorache, urmăriți penal pentru achiziții în pandemie Brutalitatea șomajului generațional în RomâniaEducația pe persoană fizică Cercetarea românească, prea săracă pentru a fi performantă

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

Baronul dializei: afacerea familiei Covic a crescut de 5 ori în 4 luni. Milioane de lei mutate din fondul public în firma proprie

Dr. Covic centrează, tot el dă cu capul: centrul de dializă din Rediu a ajuns la 100.000 de euro decont lunar doar din mai până în august

Doctorul învârte Spitalul Parhon cu cheița: în doar patru luni, 57 de pacienți au ales să se mute la Verde Clinic, deschisă în 2022

Concurența a primit 1-2 clienți lunar sau niciunul

Verde Clinic este administrată de sora doctorului Adrian Covic, iar fiica lui are 20% din acțiuni

Confiscarea unui program național decontat de stat are o miză imensă: piața dializei din județul Iași valorează 1 milion de euro/lună

Din patru centre private de dializă, familia Covic controlează trei

Modul în care pacienții sunt transferați de la spitalul de stat la afacerea de familie a doctorului încalcă principiile concurențiale și statul de drept, scrie ReporterIS

Mafia robineţilor chinezești din România. Directorii arestaţi au contestat decizia instanței

În seara zilei de 21 octombrie 2022, după ample descinderi ale procurorilor DIICOT Neamţ la domicilii şi sedii de firme sau puncte de lucru din 25 de localităţi din România, magistraţii au dispus ca 14 persoane să fie arestate, trei fiind plasate după gratii, iar restul în locuinţele deţinute.

Cu aceste măsuri nu au fost de acord zece dintre drectorii care sunt cercetaţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, falsificarea de instrumente de autentificare străine şi concurenţă neloială. După arestarea în speța ce are ca obiect mafia robineților, ei au contestat decizia Tribunalului Neamţ, adresându-se Curţii de Apel Bacău.

Percheziţiile au avut loc pe data de 19 octombrie 2022, fiind descoperite înscrisuri ce vizează activitatea a peste 110 firme şi puncte de lucru ale acestora, circa 44.000 de produse industriale, 10 ştampile falsificate, 30 de laptop-uri şi 35 de terminale mobile, 35 de unităţi de stocare a informaţiilor, scrie Adevărul.

Aventurile prof. univ. dr. Rafila în Cuba

Alexandru Rafila este ministrul Sănătății din România, dar recentele sale volte diplomatico-sanitare îl califică mai degrabă pentru poziția de negociator-șef însărcinat cu buna cooperare cu insulele din Caraibe.

În octombrie 2021, declarându-se îngrozit după încă un incendiu produs într-un spital românesc, președintele Klaus Iohannis consemna oficial falimentul sistemului sanitar național în misiunea de a-și salva cetățenii – ori măcar de a nu-i condamna la moarte pe aceia veniți la spital să se vindece.

După declarația făcută în Germania, președintele urca pe scenă la Aachen spre a-și primi medalia în contul Premiului Carol cel Mare, care îi fusese acordat pentru importante merite europene.

În octombrie 2022, ministrul român al Sănătății, Alexandru Rafila, profită de o bună oportunitate pentru dezvoltarea relației bilaterale cu cele 11 state din Regiunea Caraibilor și merge o săptămână la Havana pentru a explora oportunități de semnare a unor acorduri bilaterale cu acestea. Suplimentar, ministrul mai participă la o conferință pe teme de sănătate și își pune semnătura pe un acord de cooperare cu ministerul omolog din Cuba, scrie Dela0.ro

De ce vorbim rar și pițigăiat cu bebelușii. Studiu în 36 de țări

Felul cum oamenii mari vorbesc cu bebelușii are aceleași caracteristici în 36 de limbi, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din York și Universitatea Aarhus, scrie Science Daily. „Limba bebelușilor” sau „discursul direcționat către copii”, cum mai este cunoscut, se referă la modul în care îngrijitorii vorbesc cu copiii mici și include, în general, un discurs acut, cu ritm lent și animat. Acesta a fost studiat timp de decenii pentru a înțelege de ce oamenii comunică în acest mod cu sugarii.

Echipa de cercetători a vrut să știe dacă limbajul de adresare către bebeluși are o calitate universală în diferite limbi. Totodată, au vrut să știe dacă acest lucru se schimbă pe măsură ce copilul crește și începe să stăpânească mai bine limbajul și vorbirea.

Folosind o metodă meta-analitică, au examinat toate studiile anterioare care au investigat proprietățile sonore ale limbajului și și-au pus întrebarea în ce mod ajută acesta dezvoltarea limbajului la copil. Ei au descoperit că anumite caracteristici cum ar fi cât de înalte sunt sunetele și cât de melodioase și ratele de articulare au aceleași proprietăți în majoritatea limbilor din lume. Au aflat că îngrijitorii vocalizează diferit sunetele de la o limbă la alta, scrie Școala9

Cine controlează televiziunile. Ramona Sorescu, de la comunicare pentru PSD la CNA

Articolul acesta trebuia să fie despre cariera Ramonei Elena Sorescu, membră a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Investigația Recorder în finanțarea presei de către partidele politice ne-a convins însă că trebuie să vorbim și despre măreața realizare a coaliției PSDNL și cum CNA este, de fapt, o parte a problemei.

Sorin Cîmpeanu ori și-a însușit munca altora, ori este atacat datorită legilor educației. Nicolae Ciucă e ori premier-plagiator și se folosește de procuratură pentru a bloca analiza CNADTCU, ori e băiat deștept. Poți alege în care lume vrei să crezi, cu ajutorul telecomenzii TV. Chiar dacă în viața de zi cu zi inflația și războiul de peste graniță ne aduc mari greutăți, o parte a presei insistă să transmită știri-bombă și interviuri-eveniment din Universul PSDNL, unde partidele de la putere se întrec în măsuri pentru popor.

Am ajuns aici după ani în care partidele au pompat bani de la buget în contracte dubioase cu presa. Investigația Recorder din septembrie 2022 a arătat cum se clădește o fereastră către o realitate paralelă: bani publici, o lipsă totală de scrupule și, spunem noi, oameni ai partidelor bine înfipți în posturi-cheie, scrie PressHub.

Revoltă în Delta Dunării față de propunerea de majorare a taxelor de acces în rezervație

Localnicii și agenții economici care asigură transportul turiștilor cu ambarcațiunile amenință cu blocarea Dunării dacă Ministerul Mediului aprobă propunerea Administrației Rezervația Biosferei Delta Dunării de a majora semnificativ taxele de acces în rezervație.

Tarifele de acces în Delta Dunării sunt neschimbate din 2009. Pe masa ministrului Mediului se află acum o propunere a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării de majorare și cu peste 600% a unora dintre aceste taxe. ”Este inadmisibil”, se revoltă președintele Patronatului din Delta Dunării, Daniel Ilușcă.

„ Cei care asigură aproximativ 90% din transferul fiecărui turist în Delta Dunării, trebuie să plătim niște taxe de cam 500 de lei pe săptămână. Culmea că acest zvon s-a împrăștiat ca o furtună în toată Delta și toți au început să mă întrebe, cum e posibil așa ceva? Păi noi ieșim cu bărcile la Tulcea și blocăm Dunărea”, spune Daniel Ilușcă, citat de EuropaFM

​h2: Concluzia judecătorilor: sintagma “limba cailor” nu are conotații ce pot leza demnitatea unui reprezentant al UDMR

Fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, a câștigat definitiv un proces, care a ajuns până la instanța supremă, cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Tanczos Barna, actualul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor.

Gheorghe Funar a fost acuzat de discriminare de către CNCD și amendat cu 2.000 de lei pentru că i-a solicitat, la o emisiunea televizată, reprezentantului UDMR, Tanczos Barna, “să nu mai folosească nici un cuvânt în limba cailor”. Judecătorii au argumentat că, dacă în situația unei alte minorități etnice asocierea cu o pasăre are evident puternice conotații jignitoare, în cazul animalului invocat în această sintagmă (calul), care beneficiază de o apreciere pozitivă în conștiința colectivă, nu se pot identifica motivele pentru care utilizarea sintagmei „limba cailor” ar fi de natură să promoveze intoleranța etnică., scrie JustNews.ro

Circuitul apei prin guvernările României

Accesul românilor la apă a fost una dintre condițiile impuse României pentru a adera la Uniunea Europeană. Au trecut 15 ani de atunci și un sfert din populația României, adică milioane de oameni, nu are nici azi apă curentă. Iar cei care au se feresc să o bea. De ce?

Acum 17 ani, un prieten de-ai mei – jurnalist pe atunci – realiza un reportaj despre accesul locuitorilor din mediul rural la apă. Era perioada în care România se pregătea pentru aderarea la Uniunea Europeană și, printre problemele pe care țara trebuia să le rezolve, se număra și lipsa accesului la apă curentă.

Cei mai mulți dintre sătenii României, jumătate din populație, făceau rost pe atunci de prețioasa resursă cărând-o cu gălețile sau cu căruțele ticsite de butoaie de plastic. Nu uit nici astăzi butoaiele copilăriei mele, din anii ’90, prinse uneori la gât cu folie de nailon. N-aveai ce face, capacele se mai spărgeau sau, după mai multe folosiri, pur și simplu nu mai puteau fi etanșate, scrie Europa Liberă

Nu doar gaz: dependența Germaniei de materiile prime

Economia Germaniei a trăit bine grație gazului ieftin din Rusia. Întreruperea livrărilor întoarce privirile spre alte materii prime – în special din China.

La un congres al Asociației Federale a Industriei Germane (Bundesverband der Deutschen Industrie – BDI), cei aproximativ 400 de participanți au fost întrebați în ce măsură se tem ca în cinci ani să asiste la o încetare a exporturilor de materii prime minerale critice din China. Dintre aceștia, 73% au spus că mult sau foarte mult.

Economia germană este în stare de alertă. De la invazia rusă a Ucrainei, au devenit evidente consecințele dependenței de importuri și ale lipsei de diversificare a gazelor naturale. Prețurile resurselor energetice au explodat iar pe termen scurt și mediu nu vor reveni la acel nivel indus de decenii de gazul rusesc ieftin, scrie DW

Șef din Compania de Drumuri, arestat preventiv după ce a fost prins de DNA în flagrant. Este acuzat că lua mită pentru a ajuta o firmă cu contracte de deszăpezire

Florea Dascălu, director al Direcției de Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi din cadrul CNAIR, a fost reținut duminică, 23 octombrie, după ce a fost prins de procurorii DNA Timișoara cu mită de 10.000 de lei. Suma reprezenta a treia tranșă dintr-o înțelegere cu un om de afaceri, a informat publicația locală Opinia Timișoarei. Duminică seară, Dascălu a fost arestat preventiv.

UPDATE ora 20.45: După mai bine de două ore de audieri, judecătorii de la Tribunalul Timiş au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a directorului Direcției de Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi din CNAIR, a informat news.ro. Florea Dascălu este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă în formă continuată, anunță Libertatea.

Vanghelie și Tudorache, urmăriți penal pentru achiziții în pandemie. DNA estimează “foloase necuvenite” de aproape 14 milioane de euro

56 de persoane fizice și juridice sunt urmărite penal pentru achiziții supraevaluate în pandemie. Între acestea, foștii edili se la sectoarele 1 și 5, actualul deputat Daniel Tudorache și Marian Vanghelie.

Procurorii au calculat că grupul infracțional din care au făcut parte cei doi, împreună și cu alți directori de instituții publice, au obținut foloase necuvenite de 68 de milioane de lei. Asta înseamnă 13.8 milioane de euro.

Dosarul de cercetare penală în acest caz a fost deschis în 2020 când, în luna noiembrie, procurorii au deschins la mai multe adrese, inclusiv la sediile primăriilor de la sectoarele 1 și 5, scrie Buletin de București

Brutalitatea șomajului generațional în România – problemă structurală a societății

Marea problemă a României nu este șomajul: avem o rată generală mică – fapt care araă tnsionarea pieței muncii și lipsa forței de muncă:

Marea problemă a României este diferența brutală dintre șomajul general – printre cele mai mici din statele UE – și șomajul în rândul tinerilor, unde suntem pe podiumul negativ: România se clasează pe locul al doilea la nivel european (după Portugalia) din perspectiva diferenței dintre șomajul în rândul tinerilor și șomajul general, cel dintâi fiind de 2,3 ori mai mare decât cel din urmă.

Șomajul în rândul tinerilor din România a consemnat în 2021 a doua cea mai mare creștere din UE, indicând o decuplare tot mai pronunțată între nevoile de pe piața muncii și pregătirea oferită de sistemul educațional. Datele din ultimul deceniu confirmă tendința, în condițiile în care România a făcut printre cele mai puține progrese la nivel european în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața forței de muncă, scrie Cursdeguvernare.ro

Cum întreține statul neîncrederea în importanța conservării naturii. Studiu de caz: Beliș

De 11 ani, statul român nu reușește să dezvolte un mecanism funcțional și transparent de acordare a compensațiilor datorate prin lege proprietarilor care au terenuri în zone protejate.

Acest lucru întreține o tensiune permanentă în rândul proprietarilor, care nu văd niciun beneficiu din a face parte dintr-o rezervație.

Până în 2030, România ar trebui să introducă sub umbrele de protecție 30% din teritoriul său.

Lipsa coerenței din mecanismul de compensare îngreunează decizia de a crește suprafața protejată, iar autoritățile locale votează împotriva inițiativelor de mediu sau chiar vor să iasă din parcurile naturale, scrie PressOne

Cum să privești stresul pentru a-l înțelege și a-l folosi

Conversația cu Coralia a plecat de la o problemă de viață foarte reală și concretă: toate statisticile arată că nivelul nostru de stres e la maxime istorice. Precum peștii care nu știu că sunt înconjurați de apă, navigăm zilnic prin această realitate incertă care ne influențează calitatea vieții, deciziile, relațiile. Am întrebat-o pe Coralia cum poate fi interpretat și gestionat acest stres.

Între îndemnul complet nerealist al adepților psihologiei pozitive exagerate – ”orice lucru rău poate fi un fapt pozitiv” – la ideea că trebuie cu orice preț să ne ferim de stres, trebuie să existe o știință care chiar să funcționeze.

Am vorbit despre ce e, de fapt, stresul. Despre rolul determinant al mindsetului și al credințelor, dar și despre strategii și mecanisme pentru a-l folosi în favoarea noastră. Am vorbit despre stres bun și stres rău și despre legătura între stres și emoție, scrie Andreea Roșca pe blogul personal

Educația pe persoană fizică

În acest an s-au împlinit 35 de ani de când am terminat facultatea. Sunt absolvent al Politehnicii din București, facultatea de Mecanică. Cu ocazia acestei aniversări m-am regăsit cu câțiva dintre colegi, cu unii doar online, cu alții la o masă pe o terasă, prilej cu care am aflat ce s-a mai întâmplat prin viețile noastre în toții anii ăștia. Cu ocazia asta am descoperit că pentru toți carierele s-au împărțit în trei categorii mari. Au fost unii care au făcut cariere de succes în inginerie. Aceștia au fost cei mai puțini. Unii au reușit doar după ce au plecat din România, unde industria s-a prăbușit fix în anii maturității lor profesionale.

Cei care au reușit în România au reușit cu multă muncă, cu formări repetate, cu doctorate în specialitățile pe care și le-au ales. Alții, printre care mă număr, au abandonat ingineria pentru alte zări, fie antreprenoriat, fie finanțe, fie formări noi în profesii noi. În fine, alții au încercat cu tenacitate să reziste în inginerie dar au eșuat. Aceștia au fost cei mai mulți. Au eșuat pentru că s-au agățat prea mult timp de un model de evoluție profesională care, în anii formării mele profesionale, era văzut ca modelul și contractul social standard: faci o facultate, te angajezi, apoi înveți ce înveți la locul de muncă și progresezi încet în carieră pe măsură ce capeți experiență, apoi ieși la pensie. Uneori din același loc. Acest model de carieră e mort și îngropat, scrie Adrian Stanciu.

Cercetarea românească, prea săracă pentru a fi performantă

Când am intrat eu la facultate, la finele anilor 90, am prins încă practicile instituționale instituite înainte de 1989 în materie de acces la literatura de specialitate publicată în străinătate. Așa-numita Bibliotecă mică a Facultății de Filosofie, un fond de carte străină plasat într-o sală relativ mică și prea puțin ospitalieră, dar cu un aer romantic, era încă nefolosită de majoritatea studenților.

Pentru cei mai mulți dintre ei, acel spațiu era rezervat profesorilor, celor care aveau girul de a accesa o literatură necontrolată de cenzura comunistă. Așa era promovat și de bibliotecarii din acea perioadă, care mențineau un program redus la respectiva sală de lectură și care, adeseori, încurajau studenții să rămână în Sala mare, laolaltă cu „populația generală”, scrie PressHub

Chiar ne trebuie atât de des mașina în oraș sau e o problemă de mentalitate?

La mai bine de două luni de la „Revoluția parcărilor”, Bucureștiul nu a scăpat nici de traficul sufocant, iar noile locuri de parcare cu plată nu se bat pe clienți. Cum era de așteptat, șoferii „s-au descurcat cumva”. De schimbat, nu pare că s-a schimbat fundamental ceva, ba chiar sunt semne că orele de vârf se unesc, în calupuri care acoperă aproape toată ziua. Una dintre posibilele explicații e că, în obsesia pentru cantitate – numărul de locuri – și constrângeri – noile tarife -, nu am mers să căutăm sursa problemei. Ea, după cum vom vedea, nu e neapărat legată de problema infrastructurii, ci într-o mare măsură și de mentalități.

În încercarea de a descifra complicata problemă a parcărilor bucureștene și a relației dintre bucureștean și mașină, este crucial ca ea să fie mai întâi încadrată în contextul mai larg al mobilității urbane, scrie Panorama

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *