Press report: ​Daniel David: Vi se pare că mediul politic este unul intelectual, bine educat? Arhiepiscopia Bucureștilor recunoaște „problemele” de la biserica preotului care fura din cutia milei cu umerașul. Cum reușește să funcționeze un producător de muștar ucrainean

Daniel David: Vi se pare că mediul politic este unul intelectual, bine educat? Mie mi se pare că nu ● ​Lucian Heiuș, președintele ANAF: ”În momentul în care vom reuși să ducem la bun sfârșit modernizarea instituției, calitatea actului de control va fi mai bună” ● Arhiepiscopia Bucureștilor recunoaște „probleme ce au trebuit urgent rezolvate” la biserica preotului care fura din cutia milei cu umerașul, dar nu le numește ● Firmele lui Bădălău, “holdingul” drumurilor și construcțiilor din Sudul Capitalei, au ajuns să vândă pietriș și să închirieze utilaje ● Cum reușește să funcționeze un producător de muștar ucrainean, în ciuda crizei energetice și a problemelor legate de aprovizionare ● 19 grade Celsius – Germanii dârdâie la locul de muncă ● Conacul șefului CJ Iași, construit fără autorizații. Problemele lui Alexe ● Cât costă târgul de Crăciun din Piața Constituției și de unde vin banii ● Conducerea M. Brukenthal nu exclude posibilitatea unui act de vandalism asupra celor peste 3.000 de bunuri culturale. ”Au fost deja reconsiderate planurile de securitate” ● Cele două litere neglijate ale alfabetului românesc ● Fotbal și globalizare: experiențele naționale ale unui eveniment mondial ● Ordine și dezordine

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

Daniel David, rectorul UBB Cluj: Vi se pare că mediul politic este unul intelectual, bine educat? Mie mi se pare că nu

Trăim un moment critic pentru civilizația noastră, pentru că câștigă tot mai mult teren științele false și falșii specialiști, crede psihologul Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Profesorul universitar arată cu degetul spre mass-media, care aduce în prim plan tot felul de personaje dubioase, spre rețelele de socializare, unde oricine crede că opinia lui ține loc de adevăr, dar și spre mediul politic românesc, care nu este „unul intelectual, educat”.

Declarațiile au fost făcute de către rectorul Daniel David într-un interviu PRESShub.

​Lucian Heiuș, președintele ANAF: ”În momentul în care vom reuși să ducem la bun sfârșit modernizarea instituției, calitatea actului de control realizat de inspectorii ANAF va fi mai bună”

Președintele ANAF, Lucian Heiuș, este de părere că digitalizarea și modernizarea instituției vor crește semnificativ calitatea actelor administrative întocmite de angajații ANAF. “Cu cât ai o calitate mai bună a actului de control realizat de angajații instituției, cu atâta va scădea procentul de admitere în cadrul contestațiilor sau de admitere în favoarea contribuabilului în faza jurisdicțională”, a declarat într-un interviu pentru Justnews Lucian Heiuș, adăugând că și conformarea voluntară a contribuabilului din România, la declarare și la plată, va crește semnificativ odată cu modernizarea ANAF.

Șeful Fiscului a ținut să sublinieze că recentul său Ordin 1679, referitor la donațiile către ONG-uri, nu vizează sursele de finanțare ale acestora, ci este o facilitate suplimentară care va face ca fundațiile și asociațiile să aibă posibilitatea să primească mai mulți bani decât primeau până acum. Evidențiind faptul că pe partea de inspecție fiscală, instituția pe care o conduce se confruntă cu un deficit important de oameni, în București-Ilfov acționând doar 100-180 de inspectori fiscali, Lucian Heiuș crede că modernizarea ANAF presupune și schimbarea mentalității, a atitudinii funcționarului ANAF. În acest scop, în instituție a fost creată și se dezvoltă o structură nouă, o Școală de Fiscalitate, care are misiunea de a asigura în viitorul apropiat pregătirea profesională continuă a angajaților din ANAF,scrie JustNews.ro.

Arhiepiscopia Bucureștilor recunoaște „probleme ce au trebuit urgent rezolvate” la biserica preotului care fura din cutia milei cu umerașul, dar nu le numește

Arhiepiscopia Bucureștilor spune că preotului Viorel Olaru i s-a luat parohia și a fost pus să plătească un prejudiciu, însă a rămas preot co-slujitor, chestiuni semnalate anterior de Libertatea.

Azi, Libertatea a publicat imagini cu un preot bucureștean, Viorel Olaru de la parohia Sfântul Proroc Daniel, extrăgând bani cu umerașul din cutia milei. În plus, ziarul a arătat, prin documente, cum părintele și socrul său, Benone Popoiag, instauraseră un sistem prin care pentru chitanțe rămase în contabilitate cu 50 de lei primeau sume de 7-9 ori mai mari. Citește aici articolul integral.

Firmele lui Bădălău, “holdingul” drumurilor și construcțiilor din Sudul Capitalei, au ajuns să vândă pietriș și să închirieze utilaje.

Ani de zile, construcțiile și infrastructura rutieră din Județul Giurgiu au depins de firmele familiei Bădălau sau de cele ale apropiaților, fie că a fost vorba de lucrări de mentenanță sau de deszăpeziri. “Nava amiral” a afacerilor de familie pe bani publici a fost N.B.G. SRL, condusă azi de fiul fostului preşedintele executiv al PSD, Gabriel Bădălau.

Afacerile familiei Bădălau au început în iulie 1991, când Niculae Bădălău înregistrează la Registrul Comerțului firma N.B.G. SRL, un acronim care nu este greu de deslușit. Societatea este vârful de lance din portofoliul familiei și a crescut, mai ales, în anii 2000. După numirea în funcția de prefect al județului Giurgiu de către fostul premier Adrian Năstase, în contabilitatea familiei intră altă societate – General Building International S.R.L.

Astfel, ascensiunea politică a lui Niculae Bădălău vine la pachet cu succesul în afaceri. Firmele încep sa câstige contracte, pe banda rulantă, cu primăriile din Giurgiu și Ilfov, scrie Buletin de București.

Cum reușește să funcționeze un producător de muștar ucrainean, în ciuda crizei energetice și a problemelor legate de aprovizionare

Pe măsură ce întreruperile de curent continuă în Ucraina, producătorii locali se luptă să reziste. O fabrică din Vinnîțea este în continuare deschisă, cel puțin până în prezent. Și chiar a venit în salvarea Franței la începutul acestui an, când țara a rămas fără muștar, relatează jurnaliștii de la France24.

Când Franța a rămas fără semințe de muștar la începutul acestui an, directorul Uzinei Gastronomice Vinnîțea din Ucraina a creat rapid câteva mărci noi.

„Când a început războiul, a trebuit să încetăm să exportăm în Belarus și am reușit să înlocuim parțial asta cu exportul către distribuitori francezi”, a spus Liubov Semeniuk. „Nimeni altcineva nu avea semințe de muștar și pentru o vreme ne-am descurcat destul de bine.”, scrie RFI.

19 grade Celsius – Germanii dârdâie la locul de muncă

Guvernul federal a decis să scadă la 19 grade temperatura maximă la locul de muncă. O decizie pripită? Fiindcă deja este clar că mulţi angajatori şi angajaţi trebuie să dea căldura mai tare. Zilele acestea la Ludwigsburg s-a înregistrat dimineaţa o temperatură de numai şase grade Celsius. Iar cei care au intrat în filiala locală a băncii Kreissparkasse din orăşelul cu 90.000 de locuitori, aflat la nord de Stuttgart, nu au reuşit să se încălzească cine ştie ce. Angajaţii îşi aşteaptă acolo clienţii la o temperatură de doar 19 grade, cât s-a decis pentru locurile de muncă din Germania, scrie DW.

Conacul șefului Consiliului Județean Iași, construit fără autorizații. Problemele lui Alexe

Familia lui Costel Alexe, șefului județului Iași, are probleme cu obținerea avizelor necesare pentru a-și autoriza lucrări făcute în afara cadrului legal la Sculeni. Așa cum „Ziarul de Iași” a dezvăluit luna trecută, complexul „Arcaland” de la Sculeni, construit de familia lui Costel Alexe, a fost amenajat fără autorizație.

Între timp, firma deținută de fosta soție a președintelui Consilului Județean (CJ), a început demersurile pentru intrarea în legalitate. Dar, primele solicitări depuse la instituții de resort nu au fost soldate cu succes: documentațiile au fost respinse, scrie PressHub.

Cât costă târgul de Crăciun din Piața Constituției și de unde vin banii

Primăria Capitalei a alocat aproape 4,5 milioane de lei pentru organizarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției. Dar speră să recupereze o parte din bani din taxele pe care le percepe comercianților. Acestea încep de la 3.100 de lei și ajung la 31.500 de lei pentru o căsuță, pe durata celor 37 de zile de târg.

Trei sunt instituțiile din subordinea PMB care s-au ocupat de organizarea Târgului: ARCUB, PROEDUS și CREAT.

Iată ce buget a alocat fiecare pentru eveniment, potrivit informațiilor comunicate de PMB la solicitarea spotmedia.ro.

Conducerea M. Brukenthal nu exclude posibilitatea unui act de vandalism asupra celor peste 3.000 de bunuri culturale. ”Au fost deja reconsiderate planurile de securitate”

Tablouri de valoare inestimabilă, precum ”Floarea soarelui” de Vincent van Gogh, ori ”Cina cea de taină” de Giampietrino (reproducere după Leonardo da Vinci) – printre altele – au fost ținta unor atacuri cu scopul de a atrage atenția asupra problemelor de mediu la nivel global.

”Am observat cu toții că în ultima vreme actele de vandalism din muzee au crescut. Actele de vandalism și de protest asupra artei nu sunt noi. Protestatarii au susținut că acțiunea lor (în special a Just Stop Oil și Letzte Generation) a fost concepută ca un semnal de alarmă în fața unei catastrofe climatice.

Fără îndoială că aceste acțiuni ce au avut în vizor lucrări de artă de o mare importanță și foarte cunoscute au adus o cantitate enormă de știri și publicitate dar și notorietate pentru cei implicați în vandalism, dar de multe ori sprijinul public a rămas divizat și nu este sigur dacă va duce direct la o acțiune constructivă pentru cauza menționată”, crede dr. Alexandru Constantin Chituță, manager interimar al Muzeului Național Brukenthal, potrivit Turnul Sfatului.

Cele două litere neglijate ale alfabetului românesc

Element chintesențial al identității românești, limba română modernă utilizează în prezent un alfabet derivat din cel latin, compus din 31 de litere, dintre care 5 sunt litere latine modificate prin adăugarea semnelor diacritice: „ă”, „î”, „â”, „ș”, „ț”. Dintre acestea din urmă, ultimele două – „ș” (s cu virgulă) și „ț” (t cu virgulă) – se regăsesc exclusiv în grafia limbii române. Deși, în aparență, suportul pentru tehnoredactarea computerizată în limba română a existat încă de la începutul răspândirii calculatoarelor personale în România, probabil puțini cititori au remarcat că timp de aproape treizeci de ani, majoritatea covârșitoare a textelor românești redactate computerizat au folosit în mod eronat o literă inexistentă în limba română – litera „ş” (s cu sedilă) în loc de „ș” (s cu virgulă).

Motivul principal pentru această inadvertență a fost de-a dreptul ridicol, dacă nu chiar revoltător: sistemele software pur și simplu nu au suportat reprezentarea corectă a acestei litere iar timp de mai mulți ani, implementarea corectă a suportului a fost tergiversată de instituțiile de standardizare și de companiile dominante în industria IT, scrie Syntopic.

Necunoscuții formidabili care au făcut fabulosul București interbelic și pe care-i cunoaștem acum

Pentru cei care iubesc Bucureștiul vechi, pentru arhitecți și pentru cercetători, volumul Corpul Arhitecților din România, publicat de Editura Istoria Artei la sfârșitul anului 2022, este o revelație, o sursă prețioasă de informații. În cadrul proiectului “Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților”, istoricul de artă Oana Marinache și istoricul Alina Havreliuc au fotografiat peste 100 de dosare noi, descoperind documente importante legate de starea civilă a arhitecților din perioada interbelică: certificate de naștere, de botez sau de obținere a cetățeniei, fotografii personale, diplome de studii și recomandări din partea comanditarilor, scrie B365.ro.

Cristian Diaconescu – o cheie de citire politico-militară a ministerialei NATO de la București

Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale Alianței de la București a fost dominată de războiul din Ucraina, iar semnalele politice transmise s-au referit în primul rând la sprijinul asumat și solidar în tot spațiul euro-atlantic cu această națiune răvășită de război.

Toată lumea se întreabă ce se întâmplă în Ucraina și cum va răspunde concret Alianța în fața unei Rusii agresive și imprevizibile. Fost ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu, a explicat cum trebuie ”traduse” declarațiile politice făcute la București pentru CursDeGuvernare.

Fotbal și globalizare: experiențele naționale ale unui eveniment mondial

Cel mai bun fotbal se joacă, fără dubii, în Liga Campionilor, aceea din Europa, pentru că mai sunt și pe alte continente. Dar Campionatul Mondial (CM) suscită, la fiecare patru ani, o fervoare fără precedent. Globalizarea avansează, iar fotbalul este unul dintre instrumentele ei.

Sociologul britanic Richard Giulianotti a studiat relația dintre cele două. A constatat că „pentru diverși indivizi și grupuri sociale răspândite pe planetă, fotbalul furnizează și o cale de intrare în lume, producând o cunoaștere a societății globale și a relațiilor particulare dinăuntrul ei. […] Cultura contemporană a fotbalului este marcată de un amestec global de amintiri legate de evenimentele majore ale acestui sport. Aceste amintiri se produc ca un conglomerat de urme locale, naționale și transnaționale ale evenimentului”, scrie PressOne.

Ordine și dezordine

Am să încep acest articol cu două teorii despre comportamentul uman și îl voi continua cu o concluzie.

Prima. În anii ’70 marile orașe din Statele Unite erau prinse într-o spirală a dezordinii, criminalității și violenței, alimentată în bună măsură de alcoolism și consum de droguri. Lucrurile degeneraseră în așa măsură încât cartiere întregi din orașe au devenit de nelocuit pentru mulți oameni și au început să fie părăsite, astfel încât clădiri întregi au ajuns să fie abandonate.

Doi sociologi criminologi, James Wilson și George Kelling au făcut o observație foarte interesantă, anume că o clădire abandonată rămânea în bună stare o vreme îndelungată, până când cineva spărgea o primă fereastră. Dacă fereastra nu era prompt reparată, în scurt timp întreaga clădire era vandalizată până când ajungea o ruină lipsită de conținut și înecată în mizerie. Cumva, faptul că acea fereastră stătea spartă dădea un semnal că acea clădire nu mai interesează pe nimeni și că era disponibilă pentru orice. În urma acestei observații cei doi au investigat și documentat o întreagă teorie despre fenomen și apoi au scris în 1982 un articol foarte influent despre combaterea criminalității, pe baza ei. Au numit-o “Teoria ferestrelor sparte”, scrie Adrian Stanciu.

Baronul Nopcsa, între Kafka și Indiana Jones

Baronul transilvănean Francz Nopcsa e cel mai interesant om de care n-ai auzit: descoperitor de dinozauri pitici, călător, etnograf, fotograf, spion, candidat la tronul Albaniei.

Am auzit prima oară de Franz Nopcsa în urmă cu vreo cinci ani, în timp ce lucram la un reportaj despre Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului. Stăteam pe o bancă, cu o cafea rece în mână, într-o dimineață geroasă și luminoasă de iarnă, și îl admiram pe Magyarosaurus dacus, zis și Magy. Macheta unui dinozaur ierbivor, lungă de șapte metri și înaltă de trei metri, expusă în fața Centrului de Știință și Artă din comuna hunedoreană General Berthelot.

Cu mine era și Cristi Ciobanu, administratorul de patrimoniu al geoparcului, care îmi explica că fosilele lui Magyarosaurus dacus fuseseră descoperite la începutul secolului 20 de către un baron din satul Săcel, Franz Nopcsa (1877-1933).

„Un personaj cu totul special… un mare paleontolog, călător, poliglot, etnograf, albanolog, fotograf, spion, le-a făcut pe toate Nopcsa”, a mai adăugat Cristi, scrie Scena9.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *