Press report: ​Firul roșu care leagă traficanții români din Kosovo, cocaina din Deltă și atentatul din Arad. Vânătoarea de electronice și deșeurile care rămân după ea. România deţine 60% dintre apele minerale din Europa

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Firul roșu care leagă traficanții români din Kosovo, cocaina din Delta Dunării și atentatul din Arad Vânătoarea de electronice și deșeurile care rămân după ea Sun, sea, sand (& salsa): despre cercetarea etnografică prin dans Retrocedările din Retezat au fost ilegale Purtătorul de cuvânt al BOR, în cazul preotului Calistrat: „Diavolul e, sub masca unui ins cumsecade și hâtru, foarte agresiv și vulgar” 10 ani de management privat la TAROM: 13 directori, peste 70 de administratori, ajutor de stat și tot pe pierdere Puterea medie de cumpărare în România, cu 51% sub media europeană Lobby la Bruxelles pentru renegocierea PNRR România deţine 60% dintre apele minerale din Europa Adrian Vasilescu, BNR: A venit… seara

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

Firul roșu care leagă traficanții români din Kosovo, cocaina găsită accidental în Delta Dunării și atentatul din Arad

Ne știm interlopii, fiecare din cartierul în care trăim, iar când îi vedem pe liderii lor cot la cot cu politicieni importanți sau cu polițiști ne întrebăm cum am putea spera că vom scăpa vreodată de ei și de acest vierme care roade societatea din interior – criminalitatea organizată.

În anii 2000, traficul de persoane a explodat în Kosovo, iar majoritatea victimelor erau din România și Republica Moldova, semn că rețelele își aveau originea în România. Au trecut două decenii și suntem în continuare în topurile europene la acest capitol, dar nu luăm măsurile corecte și, paradoxal, nici măcar nu punem presiune publică pe autorități, așa cum nu mai discutăm nici despre cele aproape două tone de cocaină descoperite accidental în Delta Dunării sau despre atentatul de la Arad, scrie PressHub

Vânătoarea de electronice și deșeurile care rămân după ea

E din nou acea perioadă din an când începe vânătoarea de reduceri, care atinge punctul culminant de Black Friday. În luna noiembrie a fiecărui an, vânzările online la dispozitivele electrice și electronice cresc semnificativ. Cumpărătorii studiază piața cu atenție și sunt atrași mai ales de electronice, gadget-uri și echipamente inteligente, pentru că aici reducerile se pot traduce în sume importante.

Este acel moment al anului când mulți caută să își reînnoiască dispozitivele, la prețuri bune. Puțini se gândesc însă la câte deșeuri electronice produc prin acest obicei de consum și mai ales la cum le-ar putea recicla, pentru a reduce povara poluării.

România nu produce o cantitate atât de mare de deșeuri electronice pe cap de locuitor, ca alte state europene. Este un efect al nivelului de trai, nu al grijii prea mari pentru mediu a românilor. Nu ne permitem să cumpărăm atât de multe electronice precum cetățenii unor țări cu nivel mai bun de trai. Și mai ales, nu ne permitem să le reînnoim atât de des, scrie Panorama

Sun, sea, sand (& salsa): despre cercetarea etnografică prin dans

Nu e deloc lipsit de însemnătate faptul că una dintre primele campanii internaționale de promovare a turismului cubanez, la scurt timp după dizolvarea URSS, a fost un pictorial în Playboy. La peste trei decenii de la triumful Revoluției Cubaneze, turismul era acceptat de guvernul revoluționar drept „un rău necesar“, iar femeile cubaneze, expuse spre admirația lumii întregi.

Dar povestea nu se termină la sfîrșitul sesiunii foto pentru Playboy: fotograful s-a căsătorit cu una dintre protagonistele pictorialului și s-au întors împreună în Franța. Căsătoriile au devenit unul dintre efectele paradigmatice ale noii economii cubaneze, pentru care, de mai bine de treizeci de ani, turismul continuă să joace un rol central (Cabezas 2009). Redeschiderea țării spre turismul internațional a venit la pachet cu o serie de stereotipuri despre cubanezi, reprezentați în general ca fiind veseli, rezilienți și creativi, și gata oricînd să danseze. Imaginea dansatoarei (mulata), ale cărei șolduri se unduiesc dezlănțuit în ritm de timba, întruchipează esența spiritului cubanez, în timp ce bărbaților cubanezi le sînt atribuite hipervirilitatea și predispoziția spre flirt și seducție, scrie Antropedia

​H2: Retrocedările din Retezat au fost ilegale.

Lovitură pentru austriecele care au primit 10.000 de hectareTribunalul Hunedoara a decis, după 13 ani de la începerea procesului, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru circa 10.000 de hectare în masivul Retezat, a stabilit, joi, Tribunalul Hunedoara la capătul unui proces care a durat 13 ani.

Joi, Tribunalul Hunedoara a pronunțat sentința definitivă în „Dosarul Retezat” al retrocedărilor controversate din Retezat, scrie Adevărul

Purtătorul de cuvânt al BOR, reacție în cazul preotului Calistrat: „Diavolul e, sub masca unui ins cumsecade și hâtru, foarte agresiv și vulgar”

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a reacționat joi seară la cazul preotului Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, din Iași, care a fost filmat lovind o femeie.

În postarea sa pe Facebook, Bănescu vorbește despre „impostura morală și spirituală”, care „răbufnește uneori, inevitabil, prin gesturi și cuvinte nepotrivite sau pur și simplu printr-un act necontrolat de violență. O violență demascată brusc”. „Diavolul, cel care inspiră slava deșartă, cel care ațâță plăcerea de a fi adulat public și care ne joacă abil pe degete, inducându-ne imaginea deformată de sine și făcându-ne să credem că am fi cineva important, e, sub masca unui ins cumsecade și hâtru, foarte agresiv și vulgar”, scrie oficialul BOR, potrivit Libertatea.

10 ani de management privat la TAROM: 13 directori, peste 70 de administratori, ajutor de stat și tot pe pierdere

TAROM e prima companie de stat unde a fost adus manager privat în speranța că valul de pierderi va fi oprit. Astăzi, la zece ani distanță, TAROM nu s-a ridicat de pe pierderi, dar a bătut recorduri la numărul de directori și administratori numiți pe bandă rulantă. Și are toate șansele să mai bată un record: 20 de ani de pierderi.

Guvernul condus de Emil Boc în 2011 convenea cu FMI că 15 companii de stat au nevoie de manageri privați, care să reducă pierderile. Era soluția, spunea atunci Boc, la privatizare. “Eu nu sunt de acord că trebuie să sărim şi să privatizăm mâine Romgaz-ul, Transgaz-ul sau Hidroelectrica, pentru că eu am văzut ce s-a întâmplat cu privatizarea Petrom”, spunea atunci premierul, scrie Economica.

Puterea medie de cumpărare în România, cu 51% sub media europeană. Clujul a depășit Timișul. Situația pe țări

România are o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an. Aceasta este cu 51% sub media europeană și plasează România pe locul 31 dintre cele 42 de tări incluse într-un studiu. Față de anul precedent, decalajul dintre județele cu putere mare de cumpărare și cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit și mai mult în acest an.

În Top 10, Bucureștiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro. Aceasta înseamnă că locuitorii capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media națională și de 3,6 ori mai mare decât locuitorii județului Vaslui, județ unde se regăseste cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce privește cheltuielile și economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media națională, scrie Profit.ro

Lobby la Bruxelles pentru renegocierea PNRR. Amendamentul unor eurodeputați români a fost votat în PE

Insistența PSD de a obține renegocierea unor reforme din PNRR, după eșecul eliminării plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, s-a concretizat în depunerea unui amendament prin care s-ar putea redeschide discuțiile despre reforme. Amendamentul a fost votat joi în Parlamentul European.

Este vorba de un amendament introdus de eurodeputații Dan Nica (PSD) și Victor Negrescu (grupul socialiștilor) în comisiile de economie și buget.

Acesta elimină prevederea din textul REPowerEU care spune că noile evoluții legate de criza energetică nu pot constitui circumstanțe prin care reformele prinse în Planul Național de Rederesare și Reziliență (PNRR) să fie modificate.

Prevederea scoasă din text este următoarea: „Aceste evoluții nu pot constitui circumstanțe obiective pentru revizuirea reformelor, deoarece reformele nu sunt, în general, dependente de costuri”, scrie Europa Liberă.

Harta digitală a apelor minerale”. România deţine 60% dintre apele minerale din Europa

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, în parteneriat cu Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Covasna – ASIMCOV, au lansat joi, în staţiunea Balvanyos, „Harta digitală a apelor minerale – Balneomap”.

Platforma indică 39 de localităţi cu potenţial balnear excepţional, precum şi 200 izvoare de apă minerală, majoritatea nevalorificate, din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

Proiectul, iniţiat de Clusterul Regional Balneoturistic Transylvania, şi-a propus nu doar să inventarieze resursele balneare din regiune şi creeze o monografie digitală a acestora, ci şi să popularizeze efecte terapeutice ale apelor minerale şi să conştientizeze oamenii cu privire la beneficiile utilizării acestor resurse naturale, potrivit PressHub

Șefa Direcției de Cultură Constanța, prinsă în flagrant de procurorii DNA

Șefa Direcției de Cultură Constanța a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA, miercuri, conform surselor Info Sud-Est.

Magdalena Tiță ar fi împărțit o mită de 2.000 de lei cu inspectorul DJC Mădălina Cliante pentru a elibera un aviz pentru construirea unui imobil în Constanța, conform surselor citate.

Cele două vor fi audiate joi de procurorii DNA Constanța.Magdalena Tiță conduce Direcția Județeană pentru Cultură Constanța din 2012, scrie Info Sud-Est

SUA obligă România să termine Centrala Nucleară de la Cernavodă?

Demnitarii, tehnicienii, diverși oficiali cu funcții importante nu mai au încotro și trebuie să dea undă verde pe traseul finalizării centralei de la Cernavodă, după ce ani de zile au fost puse tot felul de piedici.România singură ar fi continuat, poate, să amâne investiția în centrala nucleară, dar nu din motive de securitate sau de preferințe pentru energii mai verzi, ci din inerție, pretextând că nu sunt destui bani în pușculița publică. Au existat până acum și alte interese, fiindcă România cumpăra gazul rusesc la cel mai mare preț din Europa printr-un intermediar, care își adăuga propriul comision, scrie DW

Adrian Vasilescu, BNR: A venit… seara

Perioada pe care o traversăm astăzi poate fi descrisă, parafrazându-i pe cei doi comici, ca o aglomerare de „crize peste crize şi deasupra alte crize”. Plus „mama tuturor crizelor”, cu care ne ameninţă profesorul Roubini. Criză care nu ar fi altceva decât o combinaţie toxică de inflaţie înrădăcinată, stagnare economică şi şomaj. Stagflaţie deci!

E drept că acum, în ultimul trimestru din 2022, criza sănătăţii publice nu mai are puterea din 2020 şi din 2021, deşi încă nu ne lasă în pace. Dar criza geopolitică e în toi, cea energetică şi mai şi, criza lanţurilor de aprovizionare la fel, iar criza pe care o numim inflaţie e atât de periculoasă încât marile bănci centrale, între care Fed şi BCE, au ajuns la concluzia că poate ar fi mai bine să lase creşterea economică „să cadă de la etajul întâi”, acum, ca să n-o vadă mai târziu căzând împinsă de inflaţie de la etajul trei sau de la etaje superioare, scrie Adrian Vasilescu în ZF

spot_imgspot_img