Press report: ​Nimeni nu verifică cum se cheltuiesc banii pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Pasajul Unirii nu a fost autorizat de ISU pentru că legea nu impune. STS își mută antenele din Băneasa după dorința mogulului imobiliar Cohn. Apartamente în loc de parcare la Iași

STS își mută antenele din Băneasa după dorința mogulului imobiliar Cohn, prins că vrea să ridice blocuri de 9 etaje, într-o zonă de 5 etaje Cine primeşte şi cine nu curentul ieftin în industria alimentară? Autorităţile dau din umeri, companiile sunt în blocajNimeni nu verifică cum se cheltuiesc banii pentru găzduirea refugiaților ucraineni în România. Pasajul Unirii nu a fost autorizat de ISU pentru că legea nu impune. Sistemele de securitate la incendiu- stabilite de proiectanți Apartamente în loc de parcare, într-o afacere revoltătoare, la Iași Kovesi promite o anchetă 100% independentă pe achiziţia de vaccinuri, indiferent cât de sus ar ajunge în UE ​Cum a scăpat șefa Judecătoriei Beiuș de un dosar greu, cu o miză de 250 milioane de euro Mircea Toma, CNA: Cred că banii de la partide merg la televiziuni. O discuție cu Gabor Maté despre adicții, traumă și motivele pentru care românii ar trebui să aibă mai multă grijă de sănătatea lor mintală

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

STS își mută antenele din Băneasa după dorința mogulului imobiliar Cohn, prins că vrea să ridice blocuri de 9 etaje, într-o zonă de 5 etaje

MApN a făcut același lucru în Dolj. Întâi a dat în judecată o companie și a cerut anularea autorizației de construcție, dar apoi s-a oferit să „relocheze un radar NATO”, ca să nu deranjeze afacerea imobiliară.

Descoperită de Libertatea, afacerea imobiliară a STS din Băneasa e trasă la indigo cu cea a MApN din Dolj.

Inițial, serviciul secret a spus în instanță că proiectul a două blocuri de 30 de metri, la 900 de metri de Aeroportul Băneasa, este o „amenințare la adresa siguranței naționale”, pentru că le perturbă antenele. Chiar șeful STS, generalul Bălan, a anunțat instanța că „nu poate fi identificată o altă soluție tehnică”. La ultimul termen de judecată, răsturnare de situație: STS a anunțat tribunalul că solicită întreruperea procesului și că-și va amplasa antenele astfel încât să nu deranjeze blocurile pe care vrea să le ridice Vladimir Cohn. „Într-un mod în care să permită tuturor desfășurarea activităților”, scrie Libertatea.

Compania Blue Air pretinde ca i s-a cerut bani si ceasuri, șpagă pentru a nu fi amendată de ANPC

Transportatorul aerian cu capital privat romanesc Blue Air devoaleaza cu argumente tentativa de abuz in serviciu a ANPC si-i asigura pe ,,controlori” ca nu e dispusa nici sa dea ceasuri, nici procente din suma de amenda -ca sa ,,scape de amenda”- nici sa accepte “procese verbale “facute pe genunchi, fara responsabilitate si baza factuala si fara respectarea cifrelor si datelor oficiale. Blue Air asigura pe toti angajatii si calatorii ca in ciuda incompetentei crase a ANPC – va continua sa se dezvolte si sa aduca la destinatie in conditii de siguranta pe toti pasagerii sai”, scrie compania aeriană pe site.

Ca urmare a faptului că reprezentanții Blue Air nu au înțeles să acheseze, în absolut niciun mod, la propuneri mai mult sau mai puțin voalate, venite din partea Președintelui ANPC dl. Horia Constantinescu care ne comunica faptul că, cităm „ …. pot fi evitate costurile amenzii, dar trebuie să gasim soluții pentru un minim de 10-20% din sumă care să acopere stresul comisarilor din ANPC care sunt terorizați de plângeri față de Blue Air” sau cele venite din partea Directorului General ANPC, dl. Paul Silviu Anghel, care ne indica în discuțiile oficiale avute ce fel de ceasuri scumpe îi plac, aceștia au coordonat și condus aceste abuzuri împotriva Blue Air, ignorând absolut toate motivele de fapt care au condus la scăderea cifrei de afaceri a acestei societăți, potrivit Newsweek.

Cine primeşte şi cine nu curentul ieftin în industria alimentară? Autorităţile dau din umeri, companiile sunt în blocaj: Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta

ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista clară a CAEN-urilor companiilor care primesc energia la un preţ plafonat, dar nu a primit vreun răspuns până la închiderea ediţiei. ANRE spune că răspunsul este la Ministerul Economiei, Ministerul Economiei spune că rezolvarea dilemei e la Ministerul Energiei, Ministerul Energiei tace. În această ceaţă legislativă stă acum industria alimentară, un business de 12 mld. euro, cu 12.700 de firme şi 150.000 de salariaţi. Mai departe, aproape nimeni din economia României nu ştie acum cât va costa energia pentru 2023.

„Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta. Se com­pen­sează 85% din media energiei consumate anul trecut. Am înţeles că va fi plafonat preţul la noi, dar încă nu am primit facturile. Nu ştiu cum se va aplica legea“, spune Mircea Todoran, acţionar, Mirdatod Prod, care deţine brandul Telemea de Ibăneşti.

Potrivit OUG 119/2022 prin care se aplică măsuri de protecţie pentru clienţii finali de energie şi gaze valabile până în martie 2023, este asigurat un nivel de „maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclusă, pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 346/2004, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal“. Ordonanţa ale cărei prevederi se aplică de la 1 septembrie nu specifică în mod clar CAEN-urile de companii din industria alimentară care beneficiază de plafonare, lăsând loc la interpretări. Aceste companii sunt incluse în diviziunea CAEN 10 din care fac parte 12.700 de firme cu 150.000 de angajaţi., scrie ZF

Nimeni nu verifică cum se cheltuiesc banii pentru găzduirea refugiaților ucraineni în România

Reporter 24 a obţinut informaţii din toate judeţele Olteniei cu privire la găzduirea refugiaţilor, sumele decontate şi, mai ales, dacă cineva verifică în ce condiţii sunt cazaţi oamenii.

În ceea ce priveşte acest ultim aspect, există confirmarea că nimeni nu verifică unde sunt adăpostiţi oamenii şi că nici nu există o obligaţie legală în acest sens.

Publicaţia a stat de vorbă şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor din regiune, care se plâng de o reticenţă în ceea priveşte integrarea refugiaţilor, în special a copiilor.

Există foarte puține date despre refugiații care au ajuns în județele din regiunea Oltenia (Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți) de la izbucnirea conflictului armat din Ucraina. Reporter 24 a încercat să afle câți cetățeni ucraineni au tranzitat regiunea, unde au fost găzduiți, în ce condiții și pentru ce perioadă şi, de asemenea, când și unde au plecat. Totodată, am vrut să vedem câţi bani au fost decontaţi de guvern prin programul 50/20, scrie PressHub

Pasajul Unirii nu a fost autorizat de ISU pentru că legea nu impune. Sistemele de securitate la incendiu au fost stabilite de proiectanți

Pasajul Unirii nu a avut nevoie de autorizare ISU după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Construcția nu se regăsește în lista celor care se spun autorizării și avizării, conform ISU. Specialiștii spun că, în astfel de cazuri, rămâne în sarcina proiectanților să prevadă măsuri de securitate la incendiu.

Pe 4 septembrie 2022, Primăria Sector 4 anunța că Pasajul Unirii se redeschide după lucrări de punere în siguranță și reabilitare.

În comunicatul prin care anunța acest lucru, se face referire și la sistemul de ventilație montat, care ar fi de ultimă generație. Și cu două regimuri de funcționare – de trafic și de incendiu. Primăria anunța că pasajul este cel mai sigur tunel din țară și cel mai tehnologizat.

Urmare a unei investiții de 12 milioane de euro, Pasajul rutier Unirii, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, a devenit cel mai sigur tunel rutier, din punct de vedere al infrastructurii din România, dar și cel mai tehnologizat din țară. (….), scrie Buletin de București

Apartamente în loc de parcare, într-o afacere revoltătoare, la Iași

Blocul administrat de Anca Popovici, în numele unui basarabean, trebuia să aibă 8 locuri de parcare la subsol, dar s-au amenjat trei apartamente și un spațiu comercial. Profitul net la subsol – minim 250.000 de euro, printr-o edificare falsă. În recepție, „Echipa de Șoc” a Primăriei a ignorat că suprafața edificată a crescut de la 915 mp la 1.220 mp. Parcările s-au mutat pe 200 mp luați de la Primărie, dar nici aici nu erau locuri suficiente. Grangurii din Primărie au dat terenul „pe șest”, ca „folosință agricolă”, ca să evite licitația. Acesta e marele semnal de alarmă.

Toată afacerea este penală: cineva a luat șpagă. Pe străzile din Smârdan parchează 500 de mașini care n-au locuri, pentru că Mihai Chirica și Gabriel. Harabagiu au semnat orice, mizele financiare fiind uriașe. După experiențele anterioare, probabil această afacere va fi anchetată de DNA în 2030, scrie ReporterIS

Inflația și războiul. De unde poate veni soluția pentru România

După doi ani de pandemie și de mari presiuni pe lanțurile globale de aprovizionare, începerea războiului din Ucraina a adăugat un nou strat de complicații resimțite cel mai dur de economiile europene. Lună după lună, această reașezare dramatică a relațiilor comerciale a accentuat inflația și a dus-o la nivelurile îngrijorătoare pe care le vedem acum.

Rusia este un furnizor de hidrocarburi important pe piața globală, și, până la declanșarea războiului în Ucraina, era cel mai important pentru Uniunea Europeană. În contextul crimelor de război ale armatei Rusiei în Ucraina, presiunea publică asupra guvernelor și a autorităților Uniunii Europene de a renunța la importul de hidrocarburi din Rusia, pentru a nu mai finanța în acest mod războiul Rusiei în Ucraina, este extrem de puternică.

Acest război se suprapune și cu un focus sporit asupra luării în considerare, în deciziile de afaceri și de investiții, a factorilor ESG, adică Enviromental (factorii cu impact asupra mediului), Social (factorii cu impact asupra societății) și Governance (modul în care companiile sunt conduse). E un focus care se resimte inclusiv la nivel de reglementări, scrie Panorama

Kovesi promite o anchetă 100% independentă pe achiziţia de vaccinuri, indiferent cât de sus ar ajunge în UE

Laura Codruţa Kovesi a vorbit în exclusivitate pentru SpotMedia.ro despre ancheta la nivel european privind achiziţia de vaccinuri antiCovid.

Şefa Parchetului European a precizat că există o singură investigaţie la EPPO şi, deşi nu a confirmat, nici nu a infirmat că este vorba despre o anchetă deschisă la Bruxelles.”Am primit sute de plângeri de la cetățeni din diferite state. Nu este un dosar pe care l-am deschis săptămâna trecută, dar noi trebuie să găsim un punct comun între legislațiile din cele 22 de state membre. Politica noastră de comunicare este să nu discutăm despre dosare concrete până în anumite momente ale investigației, când putem să facem publice anumite lucruri”, a declarat Kovesi pentru SpotMedia.ro

​Cum a scăpat șefa Judecătoriei Beiuș de un dosar greu, cu o miză de 250 milioane de euro

În martie anul acesta autoritățile fiscale declanșează executarea silită a fraților Micula și a 8 firme ale lor pentru recuperarea sumei de 1.294.189.574 lei. Suma are legătură cu marele litigiu soluționat de Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID) de la Washington și în urma căruia, în 2019, Ministerul Finanţelor plătise fraților Micula peste 900 milioane de lei.

La Judecătoria Beiuș, executarea silită este contestată de avocații fraților Micula, care obțin, în schimbul unei cauțiuni, suspendarea provizorie a executării silite. Urmează procesul propriu-zis de judecare a contestației la executare silită, ce primește termen pe 6 octombrie din partea magistratului căruia i se repartizase dosarul, președintele Judecătoriei Beiuș. Numai că, începând cu 1 octombrie, magistratul a ieșit la pensie. Decizia de pensionare o luase cu circa 2 luni înainte de termenul din 6 octombrie. Dosarul, cu o miză de un sfert de miliard de euro, a primit ulterior termen pe 8 decembrie și va ajunge la judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă, scrie JustNews.ro

Confiscarea extinsă a averilor ilicite, o piatră de moară pentru ANAF

De-a lungul anilor, zeci de miliarde de euro nu au fost recuperate de organele fiscale din taxe și impozite, dar mai ales din prejudiciile aduse statului de infractorii condamnați definitiv.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuș, a declarat recent că direcția care se ocupă de recuperarea prejudiciilor din dosarele penale are în lucru aproximativ 40.000 de dosare.

Pe de altă parte, șeful ANAF nu a pierdut ocazia să-și laude instituția, anunțând că șase terenuri din București și două autoturisme aparținând Elenei Udrea, care execută o pedeapsă de 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute“, vor fi scoase la licitație, prețul de pornire fiind de aproximativ 4 milioane de lei. Prejudiciul stabilit de instanță este însă dublu, restul banilor pe care ANAF ar trebui să-i recupereze nefiind de găsit în bunuri sau în conturi bancare. S-a vorbit tot timpul că pupila lui Traian Băsescu, fosta soție a lui Dorin Cocoș, stă pe milioane de euro. Unde și cum s-au volatilizat banii Elenei Udrea nu se știe, scrie DW

Cum ar trebui majorate veniturile pensionarilor. Coșea: Nu le crești pensia, le dai bani din altă parte

Economistul a subliniat că, în ultimele două luni, a scăzut puterea de cumpărare cu 30%. “Dacă vrei să ridici pensiile, în aşa fel încât să oferi celor în cauză un avantaj, pleci de la două principii: ori mergi pe Legea pensiilor şi atunci dai ceea ce înseamnă, de fapt, o plată socială, pentru că nu ridici pensiile – de fapt nu ridici pensiile până la nivelul inflaţiei sau al puterii de cumpărare scăzută, ci dai ceva. Cât? 10%. De ce 10%? Domnul Ciolacu (preşedintele PSD, Marcel Ciolacu n.r) a făcut un calcul corect, dar, în baza unei anecdote care circulă în Statele Unite ale Americii. Un economist e celebru prin faptul că răspunde repede, corect, dar nu serveşte la nimic. Din ce spunea domnul Ciolacu, nu serveşte la nimic.

Dânsul a spus: dăm 5% ca să fie până la 10 şi mai dăm şi nu ştiu cât, ca să facem legea cu 40%. Nu mai e valabil asta, pentru că, dacă vrei să faci ceva, trebuie să protejezi populaţia de căderea puterii de cumpărare – şi atunci pleci de la alt calcul, şi anume: Care este indicele inflaţiei care poate să fie comparat cu o cădere a puterii de cumpărare? Este inflaţia care se referă nu la tot coşul de calcul a inflaţiei ci doar la produsele care intră consumul curent al populaţiei şi la consumul curent al populaţiei, care înseamnă produse alimentare de bază. Vezi că inflaţia a crescut cu 26% până la 30% – şi atunci ar trebui, dacă vrei într-adevăr să măreşti pensiile până la nivelul la care să-i protejezi pe pensionari, trebuie să ridici la asemenea grad. Ceea ce e imposibil, nu se poate”, a explicat Coşea, potrivit Adevărul.

Mircea Toma, CNA: Cred că banii de la partide merg la televiziuni. CNA cere Curții de Conturi verificarea contractelor

Mircea Toma spune în interviul pentru Europa Liberă că CNA va sesiza Curtea de Conturi pentru a începe verificarea contractelor pe care PSD și PNL le au pentru promovare în presă. CNA, AEP și Curtea de Conturi se vor întâlni în perioada următoare pentru a lua o decizie comună.

„Curtea de Conturi e o instituție specializată, care are și dreptul prin lege să ceară contractele respective. Curtea de Conturi trebuie să răspundă într-un fel acestei solicitări. Eu sper să răspundă pozitiv”, spune Mircea Toma.

„Noi îi vom sesiza să facă asta și punem toată informația pe masă – ce au ei, ce avem noi, ca obligație, și le adresăm cererea pentru a ne satisface nouă obligația legală. Legea audiovizualului mă obligă să asigur transparența finanțării televiziunilor și radiourilor. Cerem toate contractele și din dreapta și din stânga, și de la partide și de la potențialii beneficiari. Toți membrii CNA au fost de acord să facem acest pas”, susține Mircea Toma în Europa Liberă

Joseph Stiglitz: Războaiele nu se câștigă cu măsuri economice valabile pe timp de pace

Guvernele occidentale au răspuns războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina politic și diplomatic, însă nu au făcut ceea ce este necesar din punct de vedere economic, scrie Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Economie, într-o opinie publicată de Project Syndicate.

”Războaiele provoacă inevitabil lipsuri și generează câștiguri extraordinare pentru unii în detrimentul altora. Din punct de vedere istoric, profitorii de război au fost de obicei executați. Dar astăzi, printre ei se numără mulți producători și comercianți de energie care, în loc să fie duși la spânzurătoare, ar trebui să fie supuși unui impozit pe profit excepțional”, argumentează economistul.

El avertizează că deși o astfel de măsură a fost propusă în UE, aceasta ar putea fi implementată prea târziu și într-un mod prea îngust încât să fie eficientă., potrivit Curs de Guvernare

O discuție cu Gabor Maté despre adicții, traumă și motivele pentru care românii ar trebui să aibă mai multă grijă de sănătatea lor mintală

E 15 octombrie și în cafeneaua Verona o mulțime așteaptă nerăbdătoare sosirea lui Gabor Maté, medicul canadian de origine maghiară autor a patru bestselleruri traduse în 30 de limbi.

Maté este deja popular în România. E cunoscut pentru munca lui de 12 ani cu oameni ai străzii și dependenți de droguri din Vancouver. În urma acestei perioade, Maté a dezvoltat o teorie ce se bucură de o popularitate crescândă: că rădăcina oricărei adicții nu este genetică, ci se trage din dezvoltarea timpurie a copilului, din traumă și/sau lipsă afectivă.

Această teorie se completează cu o abordare holistică asupra sănătății, înțel

easă din perspectiva dezvoltării primare, a stresului, a reprimării emoțiilor. Maté este unul dintre (deocamdată) puținii oameni de știință care vorbesc de compasiune în procesul de vindecare medicală, scrie PressOne

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *