? Un studiu confirma existenta unui zacamant de 65,3 tone de aur si 375 tone de argint la Certej.
Muntele de la Certej, de langa Deva, are un zacamant care contine 65,3 tone de aur (2,1 milioane uncii), evaluat intre 1,3 miliarde dolari si 1,99 miliarde dolari.
Compania European Goldfields Ltd., actionarul majoritar al companiei miniere romane SC Deva Gold SA, a confirmat existenta unui zacamant aurifer din care se pot extrage 2,1 milioane uncii aur si 12 milioane uncii (375,6 tone)de argint la Certej.
Potrivit rezultatelor unui studiu de fezabilitate publicat ieri de compania European Goldfields, daca va intra in exploatare, zacamantul de la Certej va produce anual 712.000 uncii de aur si 720.000 uncii de argint. Studiul estimeaza ca zacamantul ar necesita 11 ani de exploatare. Compania a estimat ca un pret de 650 dolari pe uncia de aur ar asigura o rentabilitate de 20% exploatarii de la Certej. La aceasta cotatie de rentabilitate zacamantul ar valora 1,3 miliarde dolari. Totusi, in acest moment cotatia aurului pe pietele internationale este de 948,50 dolari/uncie, care da o valoare de aproape doua miliarde dolari. Zacamantul de argint, estimat la 12 milioane de uncii, are, la cotatia actuala de 17.88 dolari/uncie, o valoare de piata de 214,6 milioane dolari.
Compania European Goldfields, listata pe bursa din Toronto, a estimat investitia necesara exploatarii zacamantului la 136,5 milioane euro. „E un zacamant de mici dimensiuni, as spune la limita rentabilitatii, mai ales in conditiile in care toate costurile urca”, ne-a declarat Nicolae Stanca, directorul Deva Gold.
Stanca spune ca in exploatare se estimeaza ca se vor obtine doua grame de aur la fiecare metru cub de pamant, roca sau nisip extras, randament inferior exploatarilor considerate optime, care dau intre sase si opt grame la tona.
n plus, investitiile in exploatare ar trebui sa tina seama si de preturile in crestere ale combustibililor, energiei si materialelor de constructie.
De asemenea, alocarea sumelor depinde de obtinerea tuturor avizelor necesare productiei, inclusiv a celui de mediu, a adaugat Stanca. „Avem o tehnologie de prelucrare a materialului care nu este poluanta, pentru obtinerea produsului final utilizam cilindri inchisi, nu expunem mediul la cianuri”, sustine Stanca.
Costurile sunt marite si datorita faptului ca tot echipamentul de la Deva a fost vandut la fier vechi. „Concluziile studiului de fezabilitate arata ca Certej este o componenta-cheie a portofoliului nostru, care va contribui semnificativ la obtinerea unei productii de aur de nivel mediu”, a declarat David Reading, seful executiv al European Goldfields. Compania a mai anuntat ca in acest moment este interesata sa achizitioneze teren pentru constructia proiectului.
Desi este unul dintre putinele state europene care are o rezerva de aur neexploatata, Romania nu a mai extras nici o uncie din metalul galben in ultimii doi ani din lipsa finantarilor, ne-a declarat Pompiliu Crai, directorul general al Minvest Deva, compania care are 20% din Deva Gold. „Din 2006 nu am mai avut subventii pentru productie, desi, la cotatiile actuale ale aurului, poate ar fi fost rentabil fara subventii”, spune Crai. Romania a pierdut astfel oportunitatea valorificarii unui moment extrem de bun pentru piata aurului. In ultimii ani cotatiile aurului au urcat ametitor, dupa ce crizele financiare au consolidat reputatia de plasament de refugiu al metalului pretios.
