NEWS 2.0

Democrația din România se află sub asediu. O știe toată lumea, dar există o spirală a tăcerii, în care nimeni nu spune lucrurilor pe nume. De ce? Pentru că s-a creat un climat al fricii în fața partidului unic PSD-PNL care face tot ce îi stă în putință să rămână la putere. Merge într-atât de departe încât asistăm la un atac direct față de opoziția democratică și asupra sănătății bugetare a întregii țări.

Dezbatere organizată de Renew Europe și europarlamentarul Vlad Botoș, alături de USR: ”O paradigmă liberală pentru modernizarea României”Foto: Renew Europe

”În ultimii zece ani se vede deja o închidere a jocului politic. Coaliția PSD și PNL și-a propus deschis să guverneze mulți ani de acum încolo” a declarat coordonatorul departamentului de politici publice al USR, Cristian Ghinea, la o dezbatere organizată de Renew Europe și europarlamentarul Vlad Botoș, alături de USR: ”O paradigmă liberală pentru modernizarea României”.

Acest lucru este posibil din cauza unei politizări exacerbate a unor instituții cheie pentru menținerea unei democrații funcționale. În acest context, Cristian Ghinea a lansat în cadrul evenimentului un draft de raport, cu titlul: ”10 ani mai târziu. Starea democrației în România: o viitoare problemă pe agenda UE?” Astfel, fostul ministru USR a prezentat mai multe cazuri în care instituțiile statului recurg la justiție selectivă: ”Orice fel de instrument poate fi folosit de bună credință sau în mod malefic. Actuala guvernare le folosește în mod malefic”. Cel mai recent caz, apărut chiar după realizarea raportului, este dosarul deschis de DNA lui Vlad Voiculescu. Încă unul dintr-o serie lungă din ultimii ani. Semnele justiției selective sunt din ce în ce mai evidente.

Europarlamentarul Vlad Botoș a avertizat asupra posibilelor consecințe pentru țările ce periclitează mecanismele democratice și de stat de drept. “Nerespectarea statului de drept atrage consecințe care sunt simțite de guvernele care sunt tentate să alunece pe panta iliberalismului.” Atât Ungaria, cât și Polonia au fost sancționate prin sistarea fondurilor europene. Grupul Renew Europe este un susținător puternic al statului de drept. Legea trebuie să fie prioritară în fața intereselor legate de putere sau bani, iar independența justiției și separarea puterilor în stat trebuie garantate.

Statul de drept înseamnă ca lupta anticorupție să fie una credibilă, bazată pe fapte, nu pe teorii conspiraționiste. Anticorupția conspiraționistă și justiția selectivă politic sunt opusul statului de drept și asta ar trebui să atragă intervenția UE, au concluzionat participanții.

Un alt exemplu dintr-un stat membru al Uniunii Europene a fost prezentat de europarlamentarul Renew Europe, Georgios Kyrtsos. El însuși victimă a hărțuirilor politice – a avut telefonul interceptat ilegal de către guvernul grec – Krystos a făcut legătura între abuzuri și faliment economic: ”Corupția nu are de-a face doar cu cele mai mari interese ascunse ale unor oameni puternici. Poți avea corupție la scară mică, zilnică, cu un cost economic și social agregat astronomic. Dacă angajezi în administrația publică sau în sectorul de stat oameni care nu au competențele profesionale necesare și care, din întâmplare, sunt apropiați de partidele aflate la putere, creezi probleme organizaționale și daune economice majore.” România riscă să ajungă și ea într-un astfel de faliment. Totodată, acesta a subliniat că mai multe state din Europa se confruntă cu probleme de democrație, nu doar Ungaria sau Polonia, care au ieșit cel mai mult în evidență în acest sens.

Cei doi decani ai Facultăților de Științe Politice din București, despre statul de drept și democrația din România:

”România a fost stat de drept și nu mai este stat de drept,” a subliniat Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București: ”Există 10 impasuri majore care ne arată faptul că dacă am fost primiți în Uniunea Europeană întrucât eram un stat de drept, astăzi nu mai suntem stat de drept și dacă astăzi am negocia, nu am mai fi primiți.” În cadrul intervenției sale acesta a motivat afirmația: alternanța la guvernare este o amintire, legislativul nu controlează executivul, Curtea Constituțională nu cenzurează legislativul, presa este controlată de guvern și mai multe instituții ale statului nu funcționează sau funcționează deficitar – sunt doar câteva exemple. ”Suntem de 10 ani încoace în curs de de-democratizare,” a adăugat Cristian Preda.

Mai mult, acesta a prezentat cifre clare care denotă erodarea echilibrului de puteri în România: ”Din 2021 până astăzi Guvernele Ciucă și Ciolacu au adoptat nu mai puțin de 430 de ordonanțe de urgență, adică una la 2 zile.” Materialul prezentat de Cristian Preda poate fi consultat în întregime aici.

În continuare, Cristian Pîrvulescu a explicat la rândul său de ce starea democrației în Europa este acum într-un moment dificil. Iar în cazul României, PSD și PNL au creat un sistem care să-i ajute să rămână la putere.

De asemenea, Cătălin Drulă, președintele USR, a pus accentul asupra problemelor grave cu care se confruntă România din punct de vedere al degradării statului de drept: ”Am fost înlăturați de la guvernare pentru că am stat acolo pentru acele valori pentru care s-a luptat și la Revoluție în România: pentru libertate, pentru dreptate, pentru adevăr. Am văzut unele dintre problemele care vin chiar de atunci. Militarizarea. Ce caută SRI în ministere? Ce caută un colonel SRI să se ocupe de fonduri europene? Este o spirală a tăcerii în România. Un climat al fricii.”

Ce ar trebui să facem? Cristian Ghinea a susținut că, pentru a merge mai departe, este momentul ca această discuție să ajungă la Bruxelles. Cum să spunem noi Uniunii Europene că instituțiile care veghează statul de drept, care au fost o condiție pentru aderarea României la proiectul european, au început să o ia pe arătură? Ei bine, acesta a subliniat în continuare că România poate ajunge mai rău ca Ungaria. Este un sistem mai complex, cu mai mulți actori implicați, spre deosebire de vecinii noștri unde puterea este personificată într-o singură persoană – Viktor Orban. Iar legile securității naționale, care au fost scrise de SRI în mod evident, ”sunt o dovadă clară că România este sub un asalt de tipul celui al regimului siloviki”, a declarat Cristian Ghinea.

Siloviki este termenul rusesc echivalent securiștilor din România și desemnează tipul de regim în care serviciile secrete controlează și acaparează instituțiile civile, presa și mediul de afaceri, impunând un tip de democrație controlată. Imaginați-vă regimul Putin. Este România în pericol de a avea un regilm de tip siloviki, cu o democrație mimată?

Raportul ”10 ani mai târziu. Starea democrației în România: o viitoare problemă pe agenda UE?”, scris de Cristian Ghinea și Maria Ionescu pentru grupul Renew Europe, trece în revistă deficiențele structurale ale regimului democratic din România și modul în care ele au fost agravate în ultimii doi ani, când înțelegerea dintre Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Eduard Hellvig a dus la o intruziune fără precedent a serviciilor secrete în viața publică, la o denaturare a rolului DNA și ANI și la o tentativă de a închide jocul politic. Detalii din acest raport în curând aici pe Hotnews și pe Comunitatea Liberală.

Zece țări din nordul Europei care sunt membre ale Forței Expediționare Comune (JEF) au decis marți să activeze o „clauză de apărare” care prevede desfășurarea de resurse militare suplimentare pentru a proteja infrastructurile subacvatice din Marea Baltică, în urma mai multor incidente, potrivit AFP.

Explozie la gazoductul BalticconnectorFoto: Mihkel Maripuu / Imago Stock and Photo / Profimedia Images

„Aceasta include capacități maritime și aeriene care vor fi desfășurate în inima regiunii JEF, constituind o contribuție militară la protecția infrastructurilor subacvatice cruciale”, au precizat miniștrii apărării din cele zece țări într-o declarație în urma unei reuniuni.

„Este pentru prima dată când o clauză de apărare a fost activată de JEF”, au precizat ei, indicând că aceste activități vor începe „la începutul lunii decembrie”.

JEF este o coaliție de 10 țări condusă de Marea Britanie și din care fac parte Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia și Suedia, asociate în jurul unor probleme operaționale de apărare în nordul Europei.

Trimiterea unui semnal către Rusia

„Vorbim despre supraveghere maritimă, iar aproximativ douăzeci de nave de război vor fi desfășurate în Marea Baltică și, de asemenea, în zone din Atlanticul de Nord pentru a ține cont de situația de securitate și pentru a asigura o mai bună protecție a infrastructurilor subacvatice cruciale”, a explicat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, la postul public de televiziune SVT.

El a subliniat că este vorba de a face față „unei situații de securitate foarte grave în lume și, în special, în vecinătatea noastră”.

„Trebuie să fim capabili să desfășurăm acest tip de operațiune pentru a ne apăra infrastructurile vitale, dar și pentru a trimite un semnal Rusiei”, a adăugat el.

Țările JEF au convenit în octombrie să consolideze securitatea în Marea Baltică după ce un gazoduct submarin finlandez a trebuit să fie închis din cauza unei scurgeri provocate de o intervenție „externă”.

Poliția finlandeză a stabilit în cele din urmă că avaria ar fi fost provocată de ancora, găsită la fața locului, a unei nave comerciale chinezești care a părăsit ulterior zona.

Cu toate acestea, acest incident a dat naștere la speculații în urma exploziilor din septembrie 2022 care au spart cele două gazoducte submarine Nord Stream care transportau gaz rusesc către Europa de Vest, în plină confruntare cu Moscova din cauza războiului din Ucraina.

Raffaele Imperiale, supranumit şi “naşul Van Gogh”, un fost traficant de droguri care acum doreşte să depună mărturie împotriva mafiei, a predat autorităţilor italiene o insulă artificială pe care o deţine în largul coastelor Dubaiului, în speranţa că îşi demonstrează astfel disponibilitatea de a coopera şi va primi o reducere a pedepsei, relatează The Guardian, citat de news.ro

Raffaele Imperiale, arestat in DubaiFoto: IOS / Zuma Press / Profimedia Images

Anunţul a fost făcut luni, în timpul procesului de la Napoli unde sunt judecaţi 20 de inculpaţi, printre care şi Raffaele Imperiale, supranumit “naşul Van Gogh”. El este un cunoscut traficant internaţional de droguri care a lucrat pentru Camorra, mafia napoletană. Imperiale, fugar timp de cinci ani, a fost arestat în Dubai în august 2021 şi extrădat în Italia în martie 2022.

Potrivit anchetatorilor, Imperiale a cumpărat insula, denumită Taiwan, în timpul cât s-a ascuns. Valoarea acesteia este estimată la 60-80 de milioane de euro şi face parte dintr-un arhipelag artificial construit în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite, numit “The World” (Lumea) şi având forma unei hărţi a globului pământesc.

Imperiale, care riscă o pedeapsă de 14 ani şi 10 luni de închisoare, încearcă să îşi demonstreze disponibilitatea de a coopera cu autorităţile în speranţa de a primi o pedeapsă redusă. “Este clar că Imperiale doreşte reduceri de pedeapsă”, a declarat procurorul Maurizio De Marco. “Evaluăm validitatea declaraţiilor sale, dar nu pare să existe niciun dubiu cu privire la autenticitatea lor”, a spus procurorul.

UN SUPERCARTEL AL DROGURILOR

Imperiale şi-a început cariera infracţională într-o cafenea din Amsterdam, unde vindea canabis, şi se crede că a fost liderul unui supercartel al drogurilor, alături de cel care a fost cel mai căutat criminal din Olanda, Ridouan Taghi, de irlandezul Daniel Kinahan, reputat şef de bandă, şi de bosniacul Edin Gačanin, traficant de droguri.

Daniel Kinahan, tatăl său, Christopher, şi fratele său, Christopher Jr, sunt încă în libertate, în ciuda unei recompense de 5 milioane de dolari piusă pe capul lor.

Autorităţile italiene consideră că gruparea lui Imperiale este unul dintre cele mai mari 50 de carteluri de droguri din lume, cu un monopol virtual asupra cocainei peruane.

DE UNDE PORECLA DE “NAŞUL VAN GOGH”

Imperiale, care se bucura de un stil de viaţă somptuos în Dubai şi cheltuia 400.000 de euro pe lună pentru a-l întreţine, şi-a câştigat porecla de “naşul Van Gogh”, deoarece deţinea două tablouri preţioase ale artistului, care fuseseră furate.

Tot pentru a-şi demonstra disponibilitatea de a coopera, Imperiale a predat tablourile autorităţilor judiciare. Plaja de la Scheveningen pe timp de furtună (1882) şi Congregaţia care părăseşte biserica reformată din Nuenen (1884) au fost recuperate şi returnate Muzeului Van Gogh din Amsterdam.

Tablourile fuseseră furate la 7 decembrie 2002 şi au rămas dispărute timp de peste 13 ani, până când, în urma informaţiilor furnizate de Imperiale, au fost găsite în apropiere de Napoli, în ianuarie 2016. În cele din urmă au fost returnate Muzeului Van Gogh şi au fost din nou expuse în martie 2017.

​​În cea de-a cincea zi a armistițiului încheiat între Israel și Hamas au fost eliberați alți 12 ostatici de către Hamas- 10 cetățeni israelieni și doi thailandezi . În schimbul eliberării lor au fost lăsați să iasă din captivitate 30 de palestinieni. Un purtător de cuvânt al guvernului israelian a semnalat că rămâne deschis pentru prelungirea actualului armistițiu. Potrivit Al Jazeera, părți ale orașului Jenin, din Cisiordania, au fost închise în această noapte, trupele israeliene făcând razii, susținute de peste 50 de vehicule blindate. Au avut loc ciocniri între trupele israeliene și luptătorii palestinieni, cel puțin opt persoane fiind rănite.

Armistitiul permite eliberarea ostaticilorFoto: Kenzo TRIBOUILLARD / AFP / Profimedia

Urmărește LIVE războiul Israel-Hamas – toate informațiile din ziua a 54-a pe HotNews.ro:

06:01 Fostul premier al Israelului cere înlăturarea lui Netanyahu și formarea unui nou guvern de unitate națională. Fostul premier israelian Ehud Barak a cerut înlăturarea lui Benjamin Netanyahu din funcția de prim-ministru, considerându-l „inapt să conducă” într-un articol de opinie publicat în ziarul Haaretz.

Barak, care a fost ministru de externe și general militar, a spus că Netanyahu „nu poate gestiona” complexitatea situației actuale din țară și „trebuie să plece înainte ca consecințele faptelor sale să devină ireversibile”.

Barak a cerut formarea unui guvern de unitate națională „fără Netanyahu și extrema dreaptă”.

05:00 Biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu a primit o listă cu numele israelienilor răpiți pe care Hamas urmează să îi elibereze miercuri, acesta fiind al șaselea grup de ostatici care urmează să fie eliberat ca parte armistițiului temporar . Un comunicat al Prim-ministrului spune că familiile celor de pe listă au fost informate, fără a oferi alte detalii.

01:52Hamas și Israelul ar putea să elibereze mai mulți ostatici și prizonieri miercuri

Miercuri va fi ultima zi a unui armistițiu prelungit de șase zile în conflictul din Fâșia Gaza, în timp ce atenția se concentra asupra posibilității ca mediatorul Qatar să negocieze o nouă prelungire, potrivit Reuters.

01:11 Miniștrii de externe din G7 susțin prelungirea pauzei în luptele din Gaza

Miniștrii de externe ai țărilor din Grupul celor Șapte susțin prelungirea în continuare a pauzei în luptele din Gaza pentru a spori asistența și a facilita eliberarea tuturor ostaticilor, au afirmat aceștia într-o declarație comună, porivit Reuters.

„Trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura sprijin umanitar pentru civili, inclusiv alimente, apă, combustibil și medicamente. Susținem prelungirea în continuare a acestei pauze și a viitoarelor pauze, după cum este necesar, pentru a permite creșterea asistenței și pentru a facilita eliberarea tuturor ostaticilor”, se adaugă în declarația comună.

Agenția de știri Bloomberg corectează un articol care sugera că președintele ales al Argentinei, Javier Milei, se convertește la iudaism, citând un consilier care a spus doar că Milei intenționează să facă acest lucru, citează Times of Israel.

Javier Milei, președintele ArgentineiFoto: Luciano Gonzalez Torres / Xinhua News / Profimedia

Milei, un înflăcărat libertarian de dreapta, care a câștigat alegerile din 19 noiembrie cu o majoritate covârșitoare, caută să devină evreu, potrivit articolului publicat marți.

Articolul citează indirect un purtător de cuvânt neidentificat al lui Milei, care a spus acest lucru.

Milei nu face însă niciun secret din afecțiunea sa pentru Israel și iudaism, inclusiv într-un discurs din 2021 în care a declarat reporterilor: „Mă gândesc să mă convertesc la iudaism și aspir să devin primul președinte evreu din istoria Argentinei”.

Despre Milei, care are mai mulți consilieri evrei, prieteni și mentori evrei, nu se știe în prezent că se află într-un proces formal de convertire.

Cu toate acestea, prima sa oprire la sosirea la New York în această săptămână a fost la mormântul regretatului rabin Chabad Menachem Mendel Schneerson.

Curtea Supremă din Texas a dezbătut marți necesitatea ca instanțele din acest stat conservator din sudul SUA să clarifice „excepțiile medicale” de la interzicerea avortului, așa cum au cerut o organizație de femei și medici, potrivit AFP.

Protest impotriva legii anti-avort din TexasFoto: AFP / Getty Images / Profimedia

De când Curtea Supremă federală a redat statelor libertatea de a legifera în materie de avort, în iunie 2022, anulând aproape o jumătate de secol de jurisprudență, aproximativ douăzeci dintre ele au interzis avortul sau l-au restricționat sever.

Texasul interzice orice întrerupere voluntară a sarcinii (avort), inclusiv în caz de incest sau viol. Singurele excepții sunt cazurile în care există un risc de deces sau de handicap grav pentru mamă.

Medicii riscă o pedeapsă de până la 99 de ani de închisoare, o amendă de 100.000 de dolari și revocarea licenței medicale dacă efectuează un avort în afara acestui cadru.

Într-o decizie pronunțată în luna august, un judecător de fond a recunoscut că reclamantele, în număr de aproximativ douăzeci în prezent, au fost „întârziate sau li s-a refuzat accesul la avort din cauza incertitudinii generalizate în ceea ce privește marja de manevră a medicilor”.

Ea a dispus ca medicii să nu poată fi urmăriți în justiție după ce și-au exercitat „judecata de bună credință” și că ar trebui să li se permită să stabilească ce constituie o urgență medicală susceptibilă de a pune în pericol „viața și/sau sănătatea (inclusiv fertilitatea) unei femei”.

„Medicii sunt îngroziți” în a lua decizii

„Instanța de fond și-a depășit prerogativele constituționale prin rescrierea și extinderea condițiilor de urgență medicală” prevăzute de lege, a acuzat marți la Curtea Supremă din Texas, Beth Klusmann, o reprezentantă a Procuraturii statului Texas, care a făcut apel.

Decizia, care a fost imediat suspendată din cauza recursului, „elimină efectiv acest criteriu, astfel încât nu va exista niciodată o circumstanță în care o femeie nu poate obține un avort”, le-a spus ea judecătorilor, toți republicani.

„Ceea ce dă naștere acestei nevoi de clarificare este că, așa cum recunoașteți chiar dumneavoastră, unele dintre aceste femei ar fi trebuit să fie autorizate să avorteze, dar medicul lor le-a spus ‘nu, nu este clar pentru mine’”, a obiectat unul dintre judecători, Jeff Boyd.

În acest caz, reclamantele se pot întoarce împotriva medicului lor și îl pot da în judecată, a argumentat reprezentantul procurorului general, fără a părea să convingă majoritatea Curții.

„Problema este că medicii sunt îngroziți de ideea de a invoca aceste excepții” și de a se expune astfel la urmărirea penală din partea autorităților texane, a argumentat Molly Duane, avocata Centrului pentru dreptul la reproducere, care a inițiat acțiunea în justiție.

„Deși, din punct de vedere tehnic, există o excepție medicală la interdicție, nimeni nu știe ce înseamnă aceasta. Iar statul refuză să ne spună”, a deplâns ea.

Preşedintele rus Vladimir Putin a atacat din nou Occidentul, într-un discurs emfatic înainte de campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Rusia, relatează Sky News.

Vladimir PutinFoto: Mikhail Metzel / AP / Profimedia

El a acuzat Statele Unite și alte națiuni occidentale că încearcă să „dezmembreze și să prăduiască” Rusia și a susținut că armata sa luptă „pentru libertatea nu doar a Rusiei, ci a întregii lumi”.

Este de așteptat ca Putin – cel mai longeviv conducător rus de la Iosif Stalin încoace – să anunțe că va candida din nou la alegerile prezidențiale din martie.

„Apărăm securitatea și bunăstarea poporului nostru, dreptul suprem, istoric, de a fi Rusia – o mare putere, independentă, o țară-civilizație”, a declarat Vladimir Putin în fața participanților la o reuniune organizată de Biserica Ortodoxă Rusă.

El a criticat ceea ce a sugerat a fi „rusofobia” Vestului și a acuzat că aceste națiuni occidentale caută să „semene vrajbă”.

Putin a promis totodată că va bloca „orice interferență externă, provocări cu scopul de a provoca conflicte interetnice sau interreligioase ca acțiuni agresive împotriva țării noastre”.

Liderul de la Kremlin a insistat în repetate rânduri că Moscova nu este vinovată de conflict și a acuzat că de fapt Occidentul este cel care a „provocat” războiul din Ucraina, notează Sky News.

____

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus marţi seara compatrioţilor că au fost reanalizate tacticile de apărare a ţării şi că a trasat sarcini clare celor responsabili, inclusiv pentru producţia autohtonă a unor arme cu rază lungă de acţiune, în condiţiile în care contraofensiva ucraineană din vară şi din toamnă nu a dat rezultatele scontate, iar în estul ţării atacurile Rusiei par să se fi intensificat odată cu apropierea iernii.

Volodimir ZelenskiFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Zelenski a spus – în discursul video pe care îl transmite în fiecare seară – că a avut loc în cursul zilei „o şedinţă specială, lungă şi detaliată” a Consiliului Naţional de Securitate, iar primul subiect discutat a fost nevoia de fortificare şi de consolidare a liniilor de apărare ucrainene. „Trebuie să existe o activitate relevantă completă în comunităţi. Totul este absolut detaliat – ţara noastră va avea cu siguranţă suficiente mine şi beton. Avem nevoie de mai multă viteză şi eficienţă, iar toţi cei responsabili de acest lucru au sarcini clare”, a declarat Volodimir Zelenski, potrivit News.ro.

El a spus că a existat de asemenea o analiză importantă a atacurilor recente împotriva Ucrainei în care Moscova a folosit rachete, dar mai ales drone. „Am analizat tacticile apărării noastre aeriene. Există o nevoie clară de a dezvolta şi de a ne consolida grupurile noastre de tragere mobile, precum şi toate sistemele cele mai eficiente de apărare aeriană”, a punctat preşedintele ucrainean.

El a spus că a fost analizată şi activitatea sistemelor Patriot şi NASAMS, furnizate de partenerii occidentali, iar concluzia a fost că sunt foarte eficiente, iar comandantul Forţelor Aeriene şi alţi comandanţi relevanţi, precum şi Ministerul Apărării „au instrucţiunile necesare”.

Volodimir Zelenski: „Pregătim echipamente bune cu rază lungă de acţiune pentru a-i face pe ocupanţi să simtă forţa ucraineană”

Pe de altă parte, aceste sisteme occidentale sunt cu rază scurtă şi medie de acţiune, iar Zelenski a subliniat că este nevoie de sisteme cu rază lungă de acţiune. Cum SUA şi alţi parteneri occidentali sunt reticenţi în a furniza astfel de arme, Zelenski a dezvăluit că Ucraina şi le va construi singură. „Astăzi am avut, de asemenea, o întâlnire separată cu ministrul pentru industrii strategice al Ucrainei şi pot spune că a fost optimistă. Pregătim, printre altele, echipamente bune cu rază lungă de acţiune pentru a-i face pe ocupanţi să simtă forţa ucraineană”, a anunţat liderul de la Kiev.

În ceea ce priveşte situaţia de pe front, preşedintele a spus că la şedinţa Consiliului de Securitate o „atenţie deosebită” a fost acordată zonei Doneţk – Avdiivka, Mariinka şi zona Bahmut, acolo unde au loc cele mai grele şi mai intense lupte. „În sectorul Kupiansk, aş dori să subliniez menţinerea poziţiilor noastre”, a spus Zelenski. „Am discutat de asemenea despre acţiunile noastre în zonele sudice”, a adăugat el.

Zelenski a mai anunţat în finalul mesajului său de marţi seară că a promulgat legea privind bugetul de stat pentru anul viitor.

„Evident, principala sa prioritate este apărarea împotriva agresiunii ruseşti. Dar, în acelaşi timp, ţinem cont de nevoile sociale ale poporului nostru şi îndeplinim pe deplin obligaţiile sociale ale statului nostru. Într-o perioadă de război la scară largă, este extrem de important ca fiecare cetăţean care are nevoie de sprijinul statului să îl primească. La fel, toţi cei care creează locuri de muncă acum, care îşi păstrează afacerile şi chiar le dezvoltă, toţi cei care se află în Ucraina şi cu Ucraina, care muncesc cinstit şi îi sprijină pe ceilalţi, sprijină atât apărarea noastră, cât şi progresul nostru către obiectivele ucrainene”, a spus Zelenski, într-o nouă pledoarie pentru menţinerea solidarităţii şi patriotismului, ce vine în condiţiile în care se vorbeşte, după 21 luni de război, de o epuizare a forţelor armate ucrainene şi de oboseală în general la nivelul societăţii.

____

Frustrarea era în creştere marţi în rândul miniştrilor de externe ai NATO în legătură cu blocarea de către Turcia a aderării Suediei, la o reuniune a Alianţei Nord-Atlantice care ar fi trebuit să marcheze intrarea oficială a Suediei, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.

Consens la summitul NATO: Erdogan renunță la opoziția sa față de aderarea Suediei și Finlandei Foto: Bernat Armangue / AP – The Associated Press / Profimedia Images

„Am sperat în aderarea deplină a Suediei la NATO până la această întâlnire. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la sosirea sa la reuniunea de două zile de la Bruxelles.

Suedia, împreună cu Finlanda, au decis să solicite aderarea la NATO, după o lungă perioadă de nealiniere militară, ca răspuns la invazia rusă pe scară largă din Ucraina din februarie 2022.

În octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a semnalat disponibilitatea de a pune capăt opoziţiei faţă de acceptarea Suediei în rândurile aliaţilor, dar parlamentul de la Ankara încă nu a ratificat aderarea Stockholmului. În timp ce Helsinki s-a alăturat oficial alianţei militare în aprilie, Stockholm încă aşteaptă să devină membru oficial – în ciuda îndeplinirii cerinţelor Ankarei, după cum a subliniat Stoltenberg.

În plus, Ungaria trebuie de asemenea să-şi dea în mod oficial acordul privind calitatea de membru a Suediei.

„Turcia şi Ungaria să ratifice această aderare fără noi întârzieri”

Ministrul francez de externe Catherine Colonna a afirmat că este în joc credibilitatea NATO, prin întârzierea aderării Suediei de către Turcia şi Ungaria.

„Ne aşteptăm ca Turcia şi Ungaria să ratifice această aderare fără noi întârzieri”, a spus Colonna.

„De acest lucru depind puterea şi credibilitatea alianţei noastre. Nu mai trebuie să pierdem nicio zi”, a insistat şefa diplomaţiei franceze.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a remarcat la rândul ei că ratificarea „este mai mult decât întârziată” şi a subliniat importanţa unităţii în cadrul alianţei militare occidentale.

Suedia, optimisă că parlamentul Turciei va ratifica în curând

„Suntem atât de dezamăgiţi că Suedia, până în ziua de azi, nu a devenit membră”, a spus ministrul finlandez de externe Elina Valtonen, adăugând că ţara sa speră ca acest lucru să „se întâmple foarte, foarte curând”.

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a indicat că urmează să se întâlnească cu omologul său turc Hakan Fidan, în particular, la Bruxelles.

Este de la sine înţeles că ar fi fost binevenită participarea Suediei la reuniunea miniştrilor de externe în calitate de membru cu drepturi depline al NATO, a adăugat Billstrom.

Acesta şi-a exprimat optimismul că ţara sa se va alătura alianţei, apreciind că parlamentul turc va finaliza în curând „afacerea ratificării aderării Suediei la NATO”.

Cu toate acestea, el s-a abţinut să facă speculaţii cu privire la momentul când Suedia se va alătura efectiv Alianţei.

Ce subiecte sunt pe agenda reuniunii miniştrilor NATO

Jens Stoltenberg a declarat deja luni că se aşteaptă ca la reuniunea de marţi şi miercuri a miniştrilor de externe ai NATO să i se trimită Turciei un mesaj foarte clar privind finalizarea procesului de ratificare.

Pe lângă aderarea la NATO, miniştrii de externe urmează să discute diferite probleme de securitate, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi tensiunile sporite dintre Serbia şi Kosovo.

Miercuri, este de aşteptat ca ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba să se alăture omologilor săi din NATO, care urmează să sublinieze continuarea sprijinului pentru această ţară devastată de război.

Membrii NATO urmează, de asemenea, să facă schimb de opinii cu privire la relaţiile cu China şi conflictul din Orientul Mijlociu.

Borussia Dortmund și Atletico Madrid au obținut calificarea în faza optimilor de finală ale Ligii Campionilor. Nemții au câștigat în deplasare cu AC Milan, scor 3-1, în timp ce formația antrenată de Diego Simeone s-a impus la Rotterdam, cu Feyenoord, scor 2-1.

Jucătorii echipei Borussia DortmundFoto: Bernd Thissen / DPA / Profimedia

Borussia Dortmund și Atletico Madrid vor juca în optimile UEFA Champions League

Borussia Dortmund a făcut un meci fantastic pe San Siro, în disputa cu AC Milan și a obținut biletele pentru optimile Ligii Campionilor.

Nemții începuseră rău partida, asta după ce Istvan Kovacs a acordat lovitură de la 11 metri pentru italieni.

Olivier Giroud a executat modest, iar Kobel a respins mingea șutată de vârful francez.

La faza imediat următoare, centralul din Carei a acordat penalty și pentru Borussia Dortmund, însă de această dată, s-a înscris. Marco Reus a fost cel care a punctat de la 11 metri, în minutul 10.

Până la pauză, Milanul a restabilit egalitatea, prin Chukwueze, care a finalizat superb o acțiune personală (min 37).

În a doua repriză, nemții au fost mult mai preciși la finalizare, iar Bynoe-Gittens a dus scorul la 2-1 în minutul 59.

Intrat pe teren în locul lui Malen, Karim Adeyemi a majorat avantajul Borussiei Dortmund (min 69).

Champions League, clasament Grupa F

1. Borussia Dortmund 10p

2. Paris Saint Germain 7p

3. Newcastle United 5p

4. AC Milan 5p.

În aceeași seară, Atletico Madrid s-a calificat și ea în faza optimilor.

Formația antrenată de Diego Simeone nu a avut mari emoții în deplasarea de la Rotterdam și a deschis scorul în minutul 14, după un autogol al lui Geertruida.

Pentru a risipi emoțiile, madrilenii au făcut 2-0 în minutul 57, grație golului înscris de fundașul Mario Hermoso.

Mats Wieffer a redus din diferență, în minutul 77, însă tot spaniolii au stabilit scorul final, după un autogol înscris de Santiago Gimenez (min 81).

Champions League, clasament Grupa E

1. Atletico Madrid 11p

2. Lazio 10p

3. Feyenoord Rotterdam 6p

4. Celtic Glasgow 1p.

Champions League, rezultatele zilei de marți

Lazio – Celtic Glasgow 2-0

Șahtior Donețk – Royal Antwerp 1-0

AC Milan – Borussia Dortmund 1-3

FC Barcelona – FC Porto 2-1

Feyenoord Rotterdam – Atletico Madrid 1-3

Manchester City – RB Leipzig 3-2

Paris Saint Germain – Newcastle United 1-1

Young Boys Berna – Steaua Roșie Belgrad 2-0

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat, marți, la Bruxelles, că, în contextul alegerilor europene din anul 2024, singurul lucru care o îngrijorează este atunci când o sigură țară UE blochează o decizie europeană, așa cum este cea legată de aderarea României la spațiul Schengen, căria i s-a opus Austria.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului EuropeanFoto: Ludovic MARIN / AFP / Profimedia

Întrebată de HotNews cum vede alegerile europene din anul 2024 în condițiile în care în mai multe țări UE, precum Ungaria lui Vicktor Orban, se observă o anumită ascensiune a partidelor și a liderilor eursceptici, Metsola a explicat că este important ca liderii europeni să combată discursul antieuropean, explicând deciziile dificile luate la nivelul Uniunii.

„Alegerile europene depind de modul în care noi vom reuși să ne asigurăm că tot mai mulți oameni vor vota și aceasta nu este o sarcină ușoară. Aceste alegeri vor fi primele în care vom vedea, în 4 țări UE, că vor putea vota și alegători începând cu vârsta de 16 ani, dar și în care este mai simplu să lansezi un discurs populist în alb și negru decât un discurs constructiv european, de centru. Eu am convingerea că, dacă combați acest discurs și explici de ce sunt luate deciziile și de ce Europa continuă să fie o poveste de succes, atunci în țările din toate statele membre, chiar și cele pe care le-ai menționat, vom avea oameni care vor ieși la vot pentru europarlamentarii lor, 720 de reprezentanți aici, care vor avea rolul de a continua să ia decizii foarte dificile din perspectivă legislativă și politică, în următorii 5 ani”, a spus președinta Parlamentului European, chestionată de HotNews, într-o conferință.

„Nu este și nu a fost niciodată simplu. Dar singurul lucru care mă îngrijorează este atunci când o singură țară blochează o decizie, cum am văzut cu aderarea României și Bulgariei la zona Schengen, atunci aceasta transmite automat un mesaj către acele țări că există clase diferite de cetățeni, că există discriminare, că nu există acces echitabil. Și cu asta ne vom lupta, pe măsură ce ne apropiem de alegeri” – a completat Metsola (Malta/PPE).

Președinta Parlamentului European a mai spus că este de datoria liderilor UE să comunice și să le explice foarte clar cetățenilor deciziile luate de UE.

„Din experiența mea cu alegerile europene, este de datoria noastră să comunicăm deciziile luate, să le explicăm și să spunem foarte clar de ce au fost luate aceste decizii. Ultimii 4 ani și jumătate din acest mandat nu au fost ușori, dar dacă te uiți înapoi poți vedea că am ieșit mai uniți și mai puternici din aceste provocări care păreau de netrecut, dacă te uiți la modul în care am reușit să ieșim mai puternici din pandemie, iar apoi, odată cu invazia rusă asupra Ucrainei, cum ne-am deconectat de la gazul rusesc, cum am reușit să continuăm calea investițiilor în energie regenerabilă, la ambiția noastră de a deveni cel mai avansat continent în combaterea schimbărilor climatice până în 2050”, a mai afirmat Metsola, răspunzînd unei întrebări adresate de reporterul HotNews.

Reamintim că Parlamentul European a cerut Consiliului UE să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen din anul 2023. Extinderea Schengen este însă blocată de Austria, ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a declarat recent pentru StartupCafe, că Viena se opune în continuare extinderii zonei Schengen, pe care o consideră nefincțională în condițiile unui flux de migranți din afara UE.