NEWS 2.0

Președintele Joe Biden a invocat luni o măsură din perioada Războiului Rece pentru a stimula investițiile în producția americană de medicamente și materiale medicale pe care le-a considerat importante pentru apărarea națională, potrivit Reuters.

Joe Biden Foto: Jacek Boczarski / AFP / Profimedia

Biden s-a lăudat luni cu eforturile administrației sale de a îmbunătăți lanțurile de aprovizionare afectate de pandemia COVID și de a contribui la ținerea sub control a inflației, dar a recunoscut că mai sunt multe de făcut.

„Știm că prețurile sunt încă prea mari pentru prea multe lucruri, că vremurile sunt încă prea grele pentru prea multe familii”, a spus Biden. „Dar am făcut progrese”.

Biden a invocat Legea producției de apărare din timpul Războiului Rece pentru a stimula investițiile în producția americană de medicamente și consumabile medicale.

Anunțul face parte dintr-o serie de 30 de măsuri pe care administrația le-a anunțat pentru a ajuta lanțurile de aprovizionare industrială și pentru a contracara inflația istoric ridicată.

Biden a autorizat Departamentul de Sănătate și Servicii Umane să folosească puterile prevăzute de această lege pentru a permite investiții în „medicamente esențiale”, a precizat Casa Albă.

Domeniile de investiții includ, de asemenea, „contramăsuri medicale”, care includ consumabile care diagnostichează, previn sau tratează boli legate de atacuri chimice, biologice, radiologice sau nucleare.

De asemenea, guvernul federal își va îmbunătăți capacitatea de a monitoriza lanțurile de aprovizionare prin schimbul de date între agenții. Departamentul Comerțului, de exemplu, a dezvoltat noi instrumente pentru a evalua riscurile la nivelul lanțului de aprovizionare și va colabora cu Departamentul Energiei în ceea ce privește aprovizionarea cu resurse de energie regenerabilă.

Biden, care candidează pentru a fi reales în 2024, este nerăbdător să le arate americanilor că se ocupă de inflație și abordează preocupările generale legate de economia americană. Deși prețurile de consum au scăzut față de vârfurile de anul trecut, sondajele arată că inflația rămâne o provocare politică pentru Biden în perspectiva alegerilor.

Un bărbat în vârstă de 40 de ani a fost inculpat luni în Vermont (nord-est) pentru tentativă de omor după ce a împușcat și rănit trei studenți, posibil vizați din cauza originii lor palestiniene, pe fondul creșterii numărului de acte rasiste în Statele Unite de la începutul războiului din Gaza, potrivit AFP.

Mașina politie SUAFoto: Kyle Mazza / Zuma Press / Profimedia

Atacul a stârnit indignare, iar președintele Joe Biden s-a declarat „îngrozit”, potrivit purtătorului său de cuvânt.

Procurorul general Merrick Garland a declarat că „o anchetă este în curs de desfășurare, inclusiv dacă este vorba de o crimă motivată de ură”.

Suspectul, identificat ca fiind Jason Eaton, în vârstă de 48 de ani, a fost arestat duminică seară după o percheziție la domiciliul său, în apropierea locului unde au avut loc evenimentele în seara precedentă, a precizat poliția din Burlington.

El este suspectat că a tras patru focuri de armă asupra celor trei studenți de 20 de ani din acest oraș din nordul Vermont, rănindu-i pe toți trei.

„Unul dintre ei a suferit răni care l-ar putea urmări pentru tot restul vieții”, a declarat șeful poliției Jon Murad în cadrul unei conferințe de presă. Ceilalți doi au fost descriși duminică ca fiind în „stare stabilă”.

Cei trei studenți, care își petreceau Ziua Recunoștinței în Burlington, în apropiere de granița canadiană, mergeau pe stradă și discutau în engleză și arabă când suspectul a apărut în fața lor, fără să vorbească, și a deschis focul înainte de a fugi, a explicat Murad. Două dintre victime purtau un keffiyeh, eșarfa tradițională palestiniană pe cap.

Potrivit autorităților, două dintre victime erau cetățeni americani, iar cea de-a treia era rezident legal în Statele Unite.

Suspectul a fost reținut fără cauțiune, potrivit presei americane.

„Act plin de ură”…

„Deși nu avem încă dovezi care să ne permită să spunem că este vorba de o crimă motivată de ură, este foarte clar că avem de-a face cu așa ceva”, a declarat procurorul districtului Chittenden County, Sarah George.

În Statele Unite, o crimă motivată de ură este un act împotriva unei persoane vizate din cauza anumitor caracteristici ale identității sale, cum ar fi etnia, religia, naționalitatea, orientarea sexuală sau handicapul.

Într-o declarație emisă duminică, familiile celor trei victime au cerut autorităților să trateze cazul ca atare.

Comitetul arabo-american împotriva discriminării a declarat că are „motive să creadă că aceast atac armat a avut loc pentru că victimele sunt arabi”.

„Faptul că li s-a întâmplat așa ceva arată nivelul de tensiune și de ură care există în anumite părți” din Statele Unite, a subliniat Rich Price, unchiul uneia dintre victime.

Radi Tamimi, unchiul unei alte victime, a declarat că nepotul său a crescut în Cisiordania ocupată.

„Întotdeauna am crezut că aducerea lui aici ar fi fost decizia corectă” pentru siguranța sa, a spus el. „Într-un fel, ne simțim trădați”.

În Statele Unite, contextul războiului dintre Israel și mișcarea islamistă Hamas în Fâșia Gaza începând cu 7 octombrie a dat naștere la tensiuni puternice și la o creștere a actelor antisemite și islamofobe.

La începutul lunii octombrie, un băiat american de origine palestiniană în vârstă de șase ani a fost înjunghiat în apropiere de Chicago de un bărbat în vârstă de 70 de ani, acuzat de crimă rasistă, un act direct legat de războiul în curs de desfășurare din Gaza, potrivit poliției.

În California, un profesor este judecat pentru omor prin imprudență după moartea unui evreu la un miting de la începutul lunii noiembrie, care s-a transformat într-o altercație între pro-palestinieni și pro-israelieni.

„Am observat cu toții o creștere foarte clară a numărului și a frecvenței amenințărilor împotriva comunităților evreiești, musulmane și arabe din întreaga țară începând cu 7 octombrie”, a remarcat luni ministrul justiției.

„Există o teamă de înțeles în aceste comunități”, a adăugat el.

Merrick Garland a declarat că Departamentul de Justiție „monitorizează îndeaproape impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra organizațiilor teroriste și a extremiștilor violenți din Statele Unite și din străinătate”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni seară că vremea rea care s-a abătut asupra Ucrainei a făcut mai multe victime, cel mai grav bilanţ înregistrându-se în regiunea Odesa, unde cinci persoane au murit şi 19 au fost rănite, transmite News.ro. De asemenea, aproape 1.500 de localităţi din 17 regiuni au rămas fără energie electrică, în timp ce ciclonul se deplasează acum spre nordul ţării.

Volodimir ZelenskiFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

„În fiecare comunitate, este important să se facă tot posibilul pentru a preveni ca oamenii să-şi piardă viaţa din cauza vremii. Din păcate, există și decese. Cel mai mare număr este în regiunea Odesa – cinci persoane. Condoleanţele mele se îndreaptă către familiile şi prietenii lor. Cel puţin 19 persoane au fost rănite”, a anunţat Volodimir Zelenski în mesajul adresat naţiunii luni seară.

Zelenski a spus că epicentrul ciclonului se deplasează acum spre regiunile nordice, iar autorităţile, cu ajutorul voluntarilor, sunt pregătite să ajute.

„Aş dori să le mulţumesc voluntarilor care sprijină oamenii din comunităţi. Este foarte important să avem grijă de cei care locuiesc singuri şi de cei în vârstă”, a menţionat Zelenski, evidenţiind totodată eforturile Serviciului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei, ale Gărzii Naţionale şi ale Poliţiei Naţionale, care oferă asistenţă 24 de ore din 24, a asigurat preşedintele.

Multe drumuri au fost blocate şi şoferii au rămas înzăpeziţi, de multe ori fiind salvaţi şi cu ajutorul voluntarilor.

De asemenea, a spus Zelenski, inginerii energeticieni lucrează peste tot pentru a restabili alimentarea cu energie „cât mai curând posibil”, în condiţiile în care 1.500 de localităţi din 17 regiuni au rămas fără energie electrică.

„Sediile operaţionale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional, vor continua să funcţioneze până când situaţia va reveni la normal”, a promis Zelenski.

„M-am adresat Organizaţiei Maritime Internaţionale. I-am informat ce au făcut ucrainenii pentru a restabili culoarele maritime în Marea Neagră”

Pe plan diplomatic, el a anunţat că a discutat telefonic, luni, cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, şi cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cu liderul de facto al Arabiei Saudite, Zelenski a spus că a discutat „despre situaţia din Orientul Mijlociu, despre evenimentele actuale şi despre perspective”, dar şi despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi despre „activitatea comună pentru implementarea deplină a formulei de pace. Arabia Saudită a fost de mare ajutor în acest domeniu şi îi sunt recunoscător pentru aceasta”, a menţionat Zelenski.

Cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Zelenski a vorbit despre pregătirea deciziei de a începe negocierile de aderare cu Ucraina şi despre continuarea sprijinului UE pentru anul viitor, două decizii care riscă să nu întrunească unanimitatea necesară din partea liderilor UE.

„Tot astăzi, m-am adresat participanţilor la sesiunea Organizaţiei Maritime Internaţionale, una dintre cele mai respectabile instituţii din lume care se ocupă de securitate – securitatea navigaţiei. I-am informat cu privire la succesele Ucrainei în Marea Neagră – ce au făcut ucrainenii pentru a restabili culoarele maritime normale în Marea Neagră. Le-am mulţumit pentru sprijinul acordat eforturilor noastre şi am cerut ca Rusia să răspundă în mod corect şi binemeritat pentru agresiunea şi teroarea sa, pentru încălcarea tuturor libertăţilor fundamentale şi a regulilor care stau la baza ordinii internaţionale”, şi-a informat Zelenski compatrioţii.

El i-a asigurat că în fiecare zi Kievul lucrează cu partenerii pentru noi pachete de sprijin în domeniul apărării.

În condiţiile în care presa a relatat că armata ucraineană se confruntă cu dificultăţi de recrutare, Zelenski a anunţat că de când a început războiului şi până în prezent, 64.258 de militari din toate forţele de apărare şi securitate ale Ucrainei au primit decoraţii de stat.

„Vitejie masivă, rezistenţă masivă, determinare masivă pentru a se asigura că Ucraina obţine avantajul în acest război. Le mulţumesc tuturor celor care luptă pentru Ucraina şi ucraineni! Le mulţumesc tuturor comandanţilor cărora le pasă de vieţile soldaţilor! Le mulţumesc tuturor celor care se concentrează să facă ţara noastră mai puternică – întreaga noastră ţară. Nu puteţi câştiga această bătălie singuri – doar împreună, toţi cei cărora le pasă unii de alţii şi de Ucraina”, a încheiat preşedintele Volodimir Zelenski, într-o aparentă aluzie că ar putea urma noi schimbări la conducerea armatei, după ce a demis deja mai mulţi comandanţi.

____

Miliardarul american Elon Musk a convenit ca serviciul său de acces la internet prin satelit Starlink să fie disponibil în Fâşia Gaza numai dacă va primi permisiunea din partea autorităţilor israeliene, potrivit ministrului israelian al comunicaţiilor Shlomo Karhi, transmit luni agențiile de presă DPA şi AFP, citate de Agerpres.

Elon Musk și serviciul său de acces la internet prin satelit StarlinkFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

„Ca rezultat al acestui acord semnificativ, unităţile satelit ale Starlink vor putea fi operate în Israel cu aprobarea Ministerului israelian al Comunicaţiilor, inclusiv în Fâşia Gaza”, a scris Karhi într-o postare pe platforma X (fosta Twitter, fondată de Musk).

La sfârșitul lunii octombrie, Elon Musk a dat asigurări că serviciul său de acces la internet prin satelit Starlink va susţine conectivitatea în Fâşia Gaza pentru „organizaţiile umanitare recunoscute internaţional”, în timp ce în acest teritoriu bombardat intens de armata israeliană telecomunicaţiile şi internetul sunt oprite. ONG-urile şi agenţiile ONU au anunţat anterior că pierduseră orice contact cu echipele lor aflate în Fâşia Gaza.

În urma ofertei lui Elon Musk de la finalul lunii octombrie, Israelul a anunţat că va împiedica prin toate mijloacele necesare reluarea comunicaţiilor în Fâşia Gaza de către Starlink, argumentând că mişcarea islamistă palestiniană Hamas ar putea folosi sistemul în scopuri teroriste.

Platforma X a fost criticată pentru modul în care a gestionat conţinutul legat de atacul comis în 7 octombrie de mişcarea islamistă palestiniană Hamas contra Israelului. De asemenea, Musk a fost acuzat de antisemitism după ce i-a criticat pe miliardarul american de origine maghiară George Soros şi organizaţia evreiască Liga Anti-Defăimare (ADL, cu sediul la New York).

Musk a declarat luni că el este „pentru exprimare liberă, dar împotriva antisemitismului de orice fel”.

Elon Musk se află în Israel. Netanyahu l-a dus la Kfar Aza, unul dintre kibbutz-urile cele mai afectate de atacul terorist al Hamas

Pe de altă parte, Elon Musk a vizitat, alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, unul dintre kibbutz-urile din sudul Israelului atacate în 7 octombrie de comandouri ale Hamas.

„Trebuie să demilitarizăm Gaza după distrugerea Hamas şi să deradicalizăm” teritoriul palestinian, i-a explicat premierul Netanyahu lui Elon Musk, la finalul vizitei în kibbutz-ul Kfar Aza.

Cabinetul premierului israelian a publicat imagini care îi arată pe cei doi mergând printre ruinele din kibbutz.

În timpul vizitei sale în Israel, Elon Musk are prevăzută o întâlnire şi cu preşedintele Isaac Herzog, la care vor fi prezenţi reprezentanţi ai familiilor ostaticilor israelieni duşi în Fâşia Gaza de Hamas, potrivit biroului de presă al preşedinţiei israeliene.

Atacul terorist fără precedent comis de Hamas pe 7 octombrie s-a soldat cu aproximativ 1.200 de morţi în Israel, în principal civili. Drept represalii, armata israeliană a lansat o ofensivă asupra poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza, 15.000 de persoane fiind ucise, conform guvernului Hamas.

Ucraina are de gând să îşi schimbe practicile de recrutare, în încercarea de a menţine capacitatea de luptă a armatei după aproape doi ani de război cu Rusia, relatează The Guardian.

Soldati ucraineniFoto: Ukrinform / Avalon / Profimedia

Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, schimbările, care ar urma să fie anunţate în această săptămână, vor include utilizarea firmelor de recrutare private pentru o mobilizare mai bine orientată şi pentru a-i asigura pe recruţi că vor fi repartizaţi în roluri ce corespund abilităţilor lor şi nu sunt pur şi simplu trimişi pe front, relatează News.ro citând The Guardian.

„Unii oameni sunt speriaţi, speriaţi să moară, speriaţi să tragă, dar asta nu înseamnă că nu pot fi implicaţi în alte activităţi. Acum avem un nou ministru cu o nouă abordare”, a declarat pentru The Guardian Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Ucrainei.

La începutul lunii septembrie, preşedintele Volodimir Zelenski l-a demis pe Oleksii Reznikov, care era ministrul apărării de la începutul războiului, şi l-a înlocuit cu Rustem Umerov, care şi-a petrecut prima parte a războiului lucrând la negocierile – eşuate – cu Rusia. Vineri, Zelenski a declarat că se aşteaptă ca ministerul lui Umerov să îi furnizeze un pachet de noi politici de mobilizare în această săptămână.

„Planul va fi elaborat şi toate răspunsurile vor fi acolo – săptămâna viitoare voi vedea acest plan”, a declarat Zelenski la o conferinţă de presă, fără a da alte detalii.

Danilov a declarat că armata va colabora cu două dintre cele mai mari companii de recrutare din Ucraina pentru a identifica persoanele cu aptitudini specifice şi pentru a-i descuraja pe ucrainenii calificaţi care doresc să ajute armata, dar nu vor să meargă pe front, să încerce să se sustragă de la recrutare. „Mobilizarea va deveni mai flexibilă, vor fi anunţate acele specialităţi care sunt necesare, iar oamenii se vor oferi voluntari pentru o poziţie concretă. De exemplu, au nevoie de sudori sau de mecanici şi aşa mai departe”, a explicat Danilov.

O sursă din cadrul Ministerului Apărării a confirmat că au fost semnate contracte cu firme de recrutare, dar nu a oferit mai multe detalii. Nu a fost imediat clar cât de implicate vor fi companiile de recrutare în acest proces şi nici la ce nivel va continua recrutarea generală pentru munca din prima linie.

Ce fac ucrainenii pentru a scăpa de front

Anunţul lui Zelenski vine în contextul în care Ucraina se pregăteşte să se confrunte cu o nouă iarnă în vreme de război, cu o oboseală generalizată pe front şi în rândul societăţii în general. Contraofensiva ucraineană din vară şi din toamnă nu a reuşit să recupereze porţiuni mari de teritoriu, iar printre partenerii occidentali ai Ucrainei se aud tot mai multe voci care sugerează în privat că, mai devreme sau mai târziu, Kievul ar putea fi nevoit să ia în considerare posibilitatea de a încerca să pună capăt războiului prin negociere.

În primele luni ale războiului, sute de mii de ucraineni s-au oferit ca voluntari pentru a lupta, ca parte a unui val de determinare patriotică care a şocat Rusia şi i-a respins atacurile iniţiale. Dar, pe măsură ce războiul s-a prelungit, majoritatea celor care sunt dispuşi să lupte s-au înrolat deja, iar mulţi dintre cei care se află deja pe front sunt răniţi sau epuizaţi.

Din ce în ce mai mult, armata a fost nevoită să apeleze la mobilizare pentru a umple rândurile. Videoclipuri devenite virale au arătat bărbaţi ridicaţi de pe stradă pentru a fi recrutaţi şi au fost înregistrate numeroase scandaluri de corupţie în care oficialii au luat mită pentru a oferi scutiri. În august, Zelenski i-a demis pe toţi şefii regionali de recrutare.

Odată recrutaţi, ucrainenii au parte de câteva săptămâni de pregătire şi pot fi apoi trimişi pe front. Mulţi spun că, dacă ar fi chemaţi, ar merge la armată, dar mulţi bărbaţi cu vârstă de recrutare nu doresc să fie trimişi pe front şi au petrecut săptămâni sau luni ascunzându-se acasă, încercând să evite escadroanele itinerante ale agenţilor de mobilizare. Mulţi se înscriu în grupuri de Telegram în care oamenii împărtăşesc sfaturi despre locurile în care acţionează într-o anumită zi agenţii de mobilizare.

În vară, surse din Odesa au explicat o schemă populară în oraş, prin care, pentru o taxă de 5.000 de dolari în numerar, bărbaţii care nu doreau să servească puteau primi un raport medical fals care sugera probleme grave la coloana vertebrală, cu ajutorul căruia erau declaraţi scutiţi de recrutare şi li se permitea să părăsească ţara.

Danilov a recunoscut că există o problemă de recrutare, dar a declarat că propaganda rusă a exagerat amploarea problemei. „Rusia încearcă să încălzească această problemă, spunând că nu avem suficienţi soldaţi, că avem probleme cu mobilizarea. Întotdeauna există probleme în viaţă, să nu le supraestimăm”, a spus el.

____

Programul „USA Visa Facilitation” este disponibil, timp de un an, pentru cadrele didactice din învăţământul superior din România în obţinerea vizelor B1/B2 – călătorii în scop de afaceri sau călătorii în scop turistic.

Viză pentru Statele UniteFoto: Chris DELMAS / AFP / Profimedia

Iniţiativa aparţine Ambasadei SUA la Bucureşti, în parteneriat cu Guvernul României, cu sprijinul Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), scrie Agerpres.

„Programul „USA Visa Facilitation” este un serviciu prin care se prioritizează obţinerea de programări pentru interviul de acordare a vizelor şi este disponibil atât pentru cadrele didactice din învăţământul superior, cât şi pentru membrii familiilor acestora, respectiv soţ/soţie şi copii. Acest beneficiu major poate fi accesat atât de persoanele care au deja planuri de călătorie în Statele Unite ale Americii, cât şi de cele care încă nu au planuri concrete de călătorie în SUA, dar ar putea avea nevoie de viză în viitor. De asemenea, programul poate fi accesat şi pentru reînnoirea vizei existente”, se arată într-un comunicat de presă al CNR.

Unele dintre criteriile de eligibilitate ale Programului „USA Visa Facilitation” sunt:

• aplicantul să posede cetăţenia română şi să fie cadru didactic într-o instituţie de învăţământ superior din România;
• să nu îi fi fost refuzat în trecut accesul în Statele Unite;
• cadrul didactic care aplică pentru viză şi soţul/soţia să nu aibă cazier fiscal sau judiciar.

Programul se derulează prin Universitatea Româno-Americană şi aplicanţii pot cere informaţii, în cazul în care au probleme la înscriere, la adresa viza.sua@rau.ro.

Programul „USA Visa Facilitation” se derulează până la 1 octombrie 2024 şi face parte dintr-un proiect desfăşurat la nivel naţional, care are ca scop aderarea României la programul Statelor Unite ale Americii de scutire a vizelor (VWP Visa Waiver Program), precizează reprezentanţii CNR.