S-a nascut Nicolae Ceausescu, presedintele Romaniei in perioada 1965 - 1989

news20.ro - revista presei online Revista presei online, stiri, sinteze, ziare, reviste


S-a nascut Nicolae Ceausescu, presedintele Romaniei in perioada 1965 - 1989

S-a nascut Nicolae Ceausescu, presedintele Romaniei in perioada 1965 - 1989
Trimite aceasta informatie pe Yahoo Messenger unui prietenComenteaza acest articolAboneaza-te la newsletter
Nicolae Ceausescu (n. 26 ianuarie 1918, Scornicesti - d. 25 decembrie 1989, Targoviste) a fost conducatorul Republicii Socialiste Romania din 1965 si pana la caderea regimului comunist in aceasta tara, survenita in 22 decembrie 1989, cu putin timp inaintea executiei sale.

Ceausescu s-a nascut in satul Scornicesti, judetul Olt, la 26 ianuarie 1918, intr-o familie de tarani. La varsta de 11 ani, dupa absolvirea scolii primare, Ceausescu pleaca la Bucuresti, unde se angajeaza ca ucenic cizmar.

In 1932 devine membru al Partidului Comunist Roman, formatiune politica aflata in ilegalitate la acea vreme. In 1933 este arestat pentru prima oara, pentru agitatie comunista in timpul unei greve. In 1934 urmeaza inca trei arestari – pentru colectare de semnaturi in sprijinul eliberarii unor muncitori feroviari acuzati de activitate comunista si pentru alte actiuni similare. In urma acestor arestari, este etichetat de autoritatile vremii drept "agitator comunist periculos", precum si "distribuitor activ de material de propaganda comunista si antifascista". Dupa eliberarea din detentie, Ceausescu dispare pentru o vreme in "subteran", dar in 1936 este din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de inchisoare si incarcerat la Inchisoarea Doftana.

In 1939 o intalneste pe Elena Petrescu, cu care se casatoreste in 1945 – aceasta va avea o influenta crescanda asupra carierei sale politice pe parcursul urmatoarelor cateva decenii si va fi executata alaturi de el in 1989. Ceausescu e arestat si condamnat din nou in 1940, iar in 1943 este transferat la inchisoarea de la Targu Jiu, unde imparte celula de detentie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, in scurt timp devenind protejatul acestuia. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in timp ce controlul sovietic asupra Romaniei devenea tot mai pronuntat, Ceausescu este numit ca secretar al Uniunii Tineretului Comunist – U.T.C. - (1944-1945).

Dupa acapararea puterii de catre comunisti in 1947, Ceausescu devine ministru al agriculturii, iar mai apoi ministru-adjunct al fortelor armate in regimul lui Gheorghiu-Dej. In 1952, devine membru al Comitetului Central (CC) al Partidul Muncitoresc Roman(PMR), la doar cateva luni dupa eliminarea "fractiunii moscovite" (condusa de Ana Pauker) din conducerea partidului. In 1954, Ceausescu devine membru plin al Biroului Politic al PMR, iar ulterior ajunge sa ocupe pozitia numarul doi in ierarhia PMR.

La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, in martie 1965, Ceausescu preia functia de secretar general al Partidului Muncitoresc Roman (acesta era numele Partidului Comunist Roman la acea vreme, dupa asimilarea fortata, in 1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat). Una dintre primele actiuni ale lui Ceausescu, odata ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Roman in Partidul Comunist Roman. In acelasi timp, el afirma ca Romania a devenit o tara socialista si decide schimbarea numelui oficial al tarii din Republica Populara Romana (R.P.R.) in Republica Socialista Romania (R.S.R.).

In 1967, Ceausescu devine presedintele Consiliului de Stat, consolidandu-si astfel pozitia. La inceputul carierei sale ca sef al statului, Ceausescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptand un curs politic (aparent) independent fata de Uniunea Sovietica. In anii ’60, Ceausescu pune capat participarii active a Romaniei in Pactul de la Varsovia, desi formal tara va continua sa faca parte din aceasta organizatie pana la dizolvarea acesteia. Prin refuzul sau de a permite armatei romane sa ia parte la invazia Cehoslovaciei alaturi de trupe ale tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia si o atitudine de condamnare publica activa a acestui act, Ceausescu reuseste pentru o vreme sa atraga atat simpatia compatriotilor sai, cat si pe cea a lumii occidentale.

In 1974, Ceausescu isi asuma titlul de Presedinte al Republicii Socialiste Romania. Pe plan extern, Ceausescu urmeaza un curs aparent independent fata de cel Moscovei si al majoritatii tarilor blocului comunist. In CAER, la indicatia lui, delegatiile romane se opun la toate propunerile venite din partea URSS. De exemplu, Romania este una dintre cele doar doua tari comuniste care a participat la Jocurile Olimpice organizate la Los Angeles, in Statele Unite ale Americii in 1984. De asemenea, Romania este singura tara din blocul rasaritean, cu exceptia URSS, care la acea vreme, intretinea relatii diplomatice cu Comunitatea Europeana, cu Israelul si cu R.F.Germania. Un tratat incluzand Romania pe lista tarilor favorizate de Comunitatea Europeana este semnat in 1974, iar in 1980 este semnat un acord vizand schimburile de produse industriale intre Romania si Comunitatea Europeana. Acest fapt a determinat vizitarea oficiala a Romaniei de catre doi presedinti ai Statelor Unite ale Americii (Nixon si Ford).

In ciuda cursului independent in relatiile politice internationale, introdus inca de Gheorghiu Dej, Ceausescu se opune cu incapatanare introducerii oricaror reforme liberale pe plan intern. In anii ’80, dupa venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice, opozitia lui Ceausescu fata de linia sovietica este dictata in principal de rezistenta lui fata de de-stalinizare. Securitatea continua sa isi mentina controlul draconic asupra mediilor de informare si inabusa in fasa orice tentativa de libera exprimare si opozitie interna.

Cu prilejul vizitelor efectuate in 1971 in China si Coreea de Nord, Ceausescu e fascinat de ideea transformarii nationale totale, asa cum era ea prefigurata in programul Partidului Muncitoresc Coreean si deja pusa in aplicare sub egida Revolutiei Culturale din China. La scurta vreme dupa intoarcerea sa in tara, Ceausescu incepe transformarea sistemului autohton dupa modelul nord-coreean, influentat fiind de filozofia presedintelui Kim Il Sung (Juche). Carti nord-coreene pe aceasta tema sunt traduse in romana si distribuite pe scara larga in tara.

Incepand cu 1972, Ceausescu trece la punerea in aplicare a unui proiect de "sistematizare" a localitatilor urbane si rurale. Prezentat de catre masina de propaganda ca fiind un pas major pe calea "construirii societatii socialiste multilateral dezvoltate", programul debuteaza la sate prin demolari in masa ale gospodariilor taranesti si stramutarea familiilor afectate in apartamente de bloc. Demolarea satelor este de fapt o incununare a politicii de industrializare fortata, care a dus la destructurarea societatii rurale Romanesti. Apogeul acestui program a fost insa reprezentat de demolarea a numeroase monumente istorice, inclusiv biserici si remodelarea Bucurestiului in stil ceausist (peste o cincime din centrul capitalei a fost afectata). Casa Poporului (actualmente sediul Parlamentului) se numara printre cele mai mari constructii din lume, ocupand in aceasta privinta locul doi, dupa Pentagon. Proteste venite din partea unor organizatii neguvernamentale internationale au jucat un rol important in stavilirea acestor planuri megalomane si probabil in salvarea a ceea ce a mai ramas din monumentele istorice aflate pe lista neagra a dictatorului.

In 1977, Ion Mihai Pacepa, pe atunci director adjunct al Departamentului de Informatii Externe (spionaj) al Securitatii, paraseste tara si obtine azil politic in Statele Unite. Plecarea lui Pacepa da o grea lovitura regimului comunist, iar incercarile lui Ceausescu de a restructura Securitatea nu reusesc sa-i indeparteze pe toti colaboratorii lui Pacepa si sa limiteze pierderile. In cartea sa Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief (ISBN 0895265702) (in romaneste: Orizonturi rosii: Cronicile unui spion comunist), aparuta in 1986, Pacepa dezvaluie detalii despre colaborarea regimului Ceausescu cu organizatii teroriste arabe, activitatile intense de spionaj contra industriei americane, precum si planurile bine ticluite de a atrage sustinere politica din partea lumii occidentale. Dupa plecarea lui Pacepa, izolarea Romaniei pe plan international se accentueaza, paralel cu o inrautatire a situatiei economice. Serviciile straine de informatii isi intensifica eforturile de infiltrare a Securitatii, in timp ce controlul lui Ceausescu asupra aparatului incepe sa se clatine.

Incepand cu anii ’70, Ceausescu devine obiectul unui cult al personalitatii tot mai desantat, nemaiintalnit in Europa de la moartea lui Stalin. In acest context, poetii proletcultisti joaca un rol important. Dictatorul era calificat adesea drept "geniul Carpatilor" sau "marele conducator", iar consoarta sa, de altfel semi-analfabeta, drept "savant de renume mondial" si "mama iubitoare" a poporului. La o sedinta de deschidere a Marii Adunari Nationale, Ceausescu isi face aparitia purtand un sceptru, similar cu cele folosite de monarhi. Astfel de excese il determina pe pictorul Salvador Dali sa-i trimita dictatorului o telegrama de "felicitare". Cotidianul central al partidului - Scinteia - nesesizand tonul ei vadit ironic, publica textul integral al telegramei.

Pentru a evita noi situatii de "gen Pacepa", Ceausescu numeste membri ai propriei familii, in frunte cu Elena, in functii cheie de conducere.

In ciuda regimului sau dictatorial, aparenta sa independenta fata de Moscova are drept rezultat o atitudine binevoitoare (desi departe de a fi dezinteresata sau neprofitabila) din partea Vestului. Regimul Ceausescu beneficiaza de unele imprumuturi pentru finantarea programelor sale economice. In ultima instanta, datoria creata da lovitura de gratie economiei romanesti. Realizand pericolul adus de datorii, Ceausescu organizeaza un referendum si introduce in constitutia Romaniei o clauza care interzicea pe viitor luarea de noi imprumuturi.

In ultimii sai ani la putere, Ceausescu decide plata datoriilor externe cu orice pret. In acest scop, o mare parte a productiei agricole si industriale a tarii ia calea exportului, privand astfel populatia pana si de cele mai elementare alimente si bunuri de consum. Bunurile destinate exportului au standarde de calitate ridicata si sunt vandute de obicei in pierdere, la preturi de "dumping". Bunurile destinate consumului intern sunt de calitate inferioara, asa ca oamenii de rand sunt bucurosi atunci cand pot cumpara bunuri "refuzate la export" din motive calitative. Plata intregii datorii externe, in valoare de 60 de miliarde de lei, se incheie in vara lui 1989, cu cateva luni inaintea caderii regimului comunist. Cu toate acestea, pentru a evita deprecierea monedei romanesti, Ceausescu a continuat exporturile excesive, acumuland aur in Banca Nationala.

Stimularea fortata a sporului natural al populatiei a reprezentat una din prioritatile regimului Ceausescu. Un element important al acestei politici este reprezentat de abrogarea, in 1966, a decretului din 1957 care permitea avorturile la cerere (la acea data, avortul nu era permis decat in unele tari comuniste). Prin decretul 770/1966 se permitea avortul terapeutic efectuat in primele trei luni de sarcina numai pe baza unor stricte indicatii medicale si doar in cazuri exceptionale se accepta sacrificarea fatului si pana la sase luni. Acest decret cu putere de lege a fost inasprit prin Decretul 441 din 26 decembrie 1985, care permitea avorturile doar in cazul femeilor care au depasit varsta de 42 de ani sau care au dat deja nastere la cel putin cinci copii. In teorie, mamele a 5 sau mai multi copii ar fi avut dreptul la privilegii substantiale. Mamele "eroine" a 10 sau mai multi copii aveau dreptul la o masina ARO gratuita, transport gratuit cu trenul, precum si o vacanta gratuita pe an intr-o statiune balneara.

In timp ce sporul populatiei este incurajat, mii de copii sunt abandonati in orfelinate, iar rata mortalitatii infantile ramane cea mai mare din Europa.

Regimul Ceausescu a ignorat problema epidemiei de HIV/SIDA pe motive ideologice, considerand-o specifica societatii capitaliste. In Romania anilor 1980 nu se practica testarea HIV a donatorilor de sange si a sangelui pentru transfuzii. Acest fapt, la care se adauga folosirea de ace de transfuzie inadecvat sterilizate in orfelinate, a condus Romania pe locul doi in topul infectiilor pediatrice cu HIV in Europa (in anul 2004 s-a asigurat medicatia si tratamentul pentru 6000 de bolnavi de HIV SIDA).

In 1987, o greva a muncitorilor din Brasov este inabusita violent de catre regimul Ceausescu. Organizatorii sunt supusi unor presiuni psihologice imense din partea organului represiv - Securitatea - controlat de Partidul unic si de catre dictator. Sunt dispersati pe teritoriul tarii si li se stabileste domiciliu fortat in diferite orase, unde sunt supravegheati cu atentie, mai ales la locul de munca. Tacerea mediatica este deplina, presa, radioul si televiziunea fiind controlate 100%. Se raspandesc zvonuri sumbre despre iradierea grevistilor de la Brasov, cu scopul lichidarii lor fizice.

De-a lungul anului 1989, Ceausescu devine tot mai izolat in lagarul comunist. In august 1989, el propune o intalnire la varf pentru a discuta problemele comunismului est-european si a "apararii socialismului" in aceste tari. Aceasta propunere este insa respinsa atat de catre statele Pactului de la Varsovia, cat si de catre China.

In 1989, Ceausescu pare a ignora total situatia dezastruoasa in care se afla tara. El face referinta in cuvantarile sale la "inaltul nivel de trai" atins sub conducerea sa, fara precedent in istoria Romaniei, iar televiziunea nationala arata imagini ale dictatorului vizitand magazine special aprovizionate pentru camera de luat vederi, cu rafturile pline de bunuri alimentare. In acest timp, in numele conceptului de alimentatie rationala, alimentele de baza (zahar, ulei, carne) sunt rationalizate la 1 kg/luna de persoana, iar populatia trece prin momente extrem de dificile, petrecand nenumarate ore pe zi stand la cozi interminabile in fata magazinelor alimentare care nu aveau mai nimic de oferit. Produsele de import precum cafeaua sunt inlocuite cu surogate (nechezol). Produsele alimentare pentru export sunt inlocuite pe piata interna cu surogate (salamul cu soia) sau subproduse fara cautare la export (picioare si capatani de porc, numite ironic de popor "adidasi si calculatoare"). Intreruperile in alimentarea cu apa, curent electric, gaze naturale devin frecvente, iar blocurile de locuinte sunt doar ocazional incalzite prin sistemul public de termoficare. Benzina, desi rationalizata, devine greu de gasit. Oamenii de rand indura mizeria, intunericul, frigul si foamea. Politica economica de planificare centralizata conduce la preturi aberante, fara nici o legatura cu realitatea economica. Productia este orientata spre investitii industriale megalomanice, bunurile de larg consum fiind produse in cantitati insuficiente. Mai importante decat banii devin "relatiile", marfurile sunt vandute "pe sub mana", o criza morala distorsioneaza intreaga societate. Circula vorba ca o "pila" in comunism este mai valoroasa decat o mosie in capitalism. Nomenclatura, activistii de partid, se aprovizioneaza din magazine speciale si case de comenzi la care oamenii obisnuiti (inclusiv membrii de rand ai Partidului) nu au acces.

Peisajul social seamana teribil cu cel descris de George Orwell in romanul 1984. Oamenii sunt manati in turma la demonstratiile de sustinere a regimului si a dictatorului. Elevii, studentii si militarii aduna recoltele prin munca voluntar-patriotica sau practica agricola, eufemisme folosite pentru munca silnica. (Practica agricola devine materie "de studiu" anuala in toate facultatile, nota obtinuta avand pondere in calcularea mediei de absolvire). Intreaga tara capata aspectul unui urias lagar de concentrare, din care unii curajosi au incercat sa scape trecand Dunarea inot, fugind cu cate un mic avion utilitar, sau cerand "azil politic" daca aveau ocazia sa iasa in Occident cu ocazia unor concursuri sportive sau artistice.

Evenimentele sangeroase de la Timisoara si Bucuresti din decembrie 1989 au culminat cu caderea lui Ceausescu si a regimului comunist.

Spre exasperarea majoritatii covarsitoare a romanilor, Ceausescu este confirmat in fruntea PCR pentru un nou termen de cinci ani, la Congresul al XIV-lea al PCR din noiembrie 1989. La acest congres Ceausescu denunta Pactul Molotov-Ribbentrop si cere anularea consecintelor acestuia.

O tentativa a regimului de a-l evacua pe pastorul reformat maghiar László Tőkés din locuinta parohiala pe care o ocupa de drept la Timisoara, pe motiv ca acesta ar fi fost mutat la o alta parohie, intampina rezistenta din partea enoriasilor, care inconjoara casa parohiala intr-o demonstratie de sprijin. Acestora li se alatura si romani, iar demonstratia capata in scurta vreme un caracter mai larg, de protest impotriva regimului comunist. Trupe ale armatei, militiei si Securitatii apar la fata locului la 17 decembrie 1989 si deschid focul asupra manifestantilor.

La 18 decembrie 1989, Ceausescu pleaca intr-o vizita oficiala in Iran, lasandu-i sotiei sale, Elena, si altor colaboratori apropiati, misiunea de a inabusi revolta de la Timisoara. Revolta continua sa ia amploare. Dupa revenirea sa in tara, la 20 decembrie 1989, Ceausescu tine o cuvantare televizata dintr-un studio de televiziune amenajat in incinta cladirii CC al PCR, in care califica evenimentele de la Timisoara drept o incercare din afara de imixtiune in afacerile interne si de subminare a suveranitatii Romaniei. Pana la cuvantarea lui Ceausescu, mediile oficiale de informare evita cu strictete orice referinta la evenimentele care se derulau in Timisoara, singurele surse de informare fiind posturile de radio din afara granitelor tarii, precum Radio Europa Libera si Vocea Americii. O "adunare populara" in sprijinul regimului este organizata pentru ziua urmatoare, 21 decembrie, in fata sediului CC al PCR, intr-un loc care, in urma evenimentelor acelei zile, poarta azi numele de Piata Revolutiei. Demonstratia degenereaza in miscare de rasturnare a regimului. Sotii Ceausescu, surprinsi de aceasta turnura a lucrurilor, se dovedesc incapabili de a pastra controlul asupra maselor. Populatia capitalei se aduna in Piata Revolutiei, unde se confrunta cu unitati ale militiei si armatei. Din pacate, raportul de forte inclina in favoarea fortelor de represiune, bine reprezentate numeric si bine inarmate, care pina la miezul noptii reusesc sa degajeze piata si sa aresteze sute de protestatari.

Cu toata intreruperea transmisiunii televizate a demonstratiei din 21 decembrie, reactia inepta si neajutorata a lui Ceausescu nu scapa neobservata de telespectatorii din intreaga tara. Pana in dimineata zilei de 22 decembrie 1989, protestele se raspandisera deja in toate marile orase ale Romaniei. Moartea in conditii suspecte a ministrului apararii, generalul Vasile Milea, este anuntata in 22 decembrie de catre posturile nationale de radio si televiziune. Imediat dupa acest anunt, o sedinta extraordinara a comitetului politic executiv al PCR are loc, sub conducerea lui Ceausescu, care cu acest prilej anunta ca preia comanda armatei. Ceausescu mai face o incercare disperata de a se adresa multimii adunate in fata sediului CC, dar fara succes. Protestatarii forteaza usile si patrund in sediul CC, iar cuplului Ceausescu nu ii ramane decat optiunea de a fugi cu un elicopter care ii astepta pe acoperisul cladirii CC.

La 22 decembrie 1989, sotii Ceausescu parasesc capitala la bordul unui elicopter pilotat de Vasile Malutan, impreuna cu Emil Bobu si Manea Manescu. Fac o scurta escala la Snagov, dupa care isi continua drumul spre Targoviste, unde abandoneaza elicopterul. Cei doi fac autostopul si sunt luati in masina. In final, fiind aflati in custodia militiei, cei doi sunt predati autoritatilor militare.

La 25 decembrie 1989, sotii Nicolae si Elena Ceausescu sunt judecati, dupa un proces sumar de un tribunal militar ad-hoc, condamnati la moarte si executati, la cateva minute dupa pronuntarea sentintei. Tribunalul respectiv, a carui legitimitate a fost ulterior contestata, si-a asigurat un loc special in istorie prin faptul ca avocatul insarcinat cu apararea lui Ceausescu a facut front comun cu procurorul, in loc sa isi apere "clientul". Se spune ca acest Tribunal ar fi indeplinit un ordin expres al lui Ion Iliescu, care a preluat Puterea ca urmare a Revolutiei confiscate de Lovitura de Stat. Conform unui articol din Romania Libera, acest tribunal a fost infiintat de Ion Iliescu, care nu avea in momentul respectiv nicio calitate oficiala, printr-un decret scris de mana intr-un WC din sediul MApN[1]. Inaintea executiei Elena Ceausescu a afirmat, fiind pusa in fata cu executarea separata a fiecaruia si referindu-se la sotul ei: "Impreuna am luptat, impreuna murim!", imagini difuzate de documentarul "Doctor horroris causa"[2]. Ambii au fost umiliti prin a fi legati silit la maini, desi acceptasera deja sa mearga in mod onorabil la impuscare[3]. Nicolae Ceausescu a murit cantand Internationala, conform relatarilor unor martori la executie.[necesita citare]

Privind retrospectiv, procesul si executia cuplului dictatorial apar ca o barbarie. Trebuie insa remarcat faptul ca, la vremea respectiva, majoritatea populatiei a aprobat executia ca o pedeapsa potrivita pentru suferintele pe care Dictatura le-a impus Romanilor. Cetatenii sperau ca fanaticii Regimului vor inceta luptele de gherila urbana odata cu disparitia "tiranilor". A ramas de altfel neelucidat raspunsul la intrebarea: "Cine-a tras in noi dupa 22 ?". Se vehiculeaza de altfel si scenariul conform caruia o parte dintre "teroristii" de dupa 22 Decembrie 1989 ar fi fost agenti ai Noii Puteri, care actionau cu dublu scop: de a justifica lichidarea fizica a lui Ceausescu si de a inhiba miscarea populara democratica si anticomunista, care ar fi "maturat" Puterea neocomunista pe care a instaurat-o Lovitura de Stat iliesciana.


Nume
Comentariu
1. La 18-Iul-2011 20:42:36, katalin a spus:

state am 11 ani din ce am urmarit pe histori si din ce mia povestit bunicul si din ce am citit la istorie nicolae ceausescu a fost un presedinte pentru tara

2. La 18-Iul-2011 20:36:22, katalin a spus:

Nicolae Ceausescu a fost un presedinte pentru tara

3. La 16-Iul-2011 16:09:31, Pasa Maria Izabela a spus:

Sunt foarte multe informati!Brv !

4. La 23-Nov-2009 18:14:21, madalina a spus:

e bn dar se putea sh mai bne;);)

© 2007-2011 News20.ro --