Se lucrează la calea ferată UE – Orientul Mijlociu: își face România gară?● Yuval Noah Harari: Trei lecții pentru politicieni și pentru lumea întreagă● Patrimoniul tinerilor din București, transformat în moșia unui grup de interese● Despăgubiri pentru efectele adverse ale vaccinării? ● Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici ● Primariile din Romania, pline de ilegalitati: supraestimari ale veniturilor si cresteri de miliarde cu salariile● Măsura 2: Beneficiarii se împotmolesc în birocrație● Explozie de procese pe RCA. Avocați: Euroins și City, 200 de dosare pe zi și aproape 60.000 într-un an ● 6 firme românești, incluse în topul companiilor europene cu cea mai rapidă creștere ● François Bloch, CEO al BRD-SocGen: Anticipăm o creştere economică moderată, care va influenţa pozitiv creditarea ● Fermă din Brăila, cu conturile blocate de un mare trader. ”N-au vrut să negocieze nimic, ne-au lăsat fără niciun leu!”
Patrimoniul tinerilor din București, transformat în moșia unui grup de interese. În anii `60, pe un teren de peste 1,3 hectare, aflat pe șoseaua Vergului, la nr. 14, a fost construită o clădire cu sală de festivități și mai multe birouri. Inițial utilizată pentru reuniuni ale Partidului Comunist, a ajuns apoi în patrimoniul UTC și a primit numele de Universal Club. Tinerii comuniști organizau aici spectacole dedicate lui Nicolae Ceaușescu, dar și petreceri pentru ei. În anii de dinainte de Revoluție, Universal Club devenise centru de instruire a pionierilor.
Imediat după căderea comunismului, clădirea a intrat în administrarea Fundației pentru Tineret a Municipiului București, a fost închiriată și apoi transformată în cazinoul Princess Casino, care a funcționat până în 1996, scrie Buletin de București.
Despăgubiri pentru efectele adverse ale vaccinării? Autoritățile evită un răspuns tranșant. În contextul apariţiei recente a unui caz de reacţie adversă severă la unul dintre vaccinurile anticoronavirus administrate în România, redacţia noastră a vrut să afle în ce stadiu sunt discuţiile privind un act normativ legat de despăgubirea celor care trec prin reacţii adverse rare sau de durată ulterior vaccinării. În urma unei solicitări transmise Ministerului Sănătăţii pentru a afla detalii, am fost redirecţionaţi către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţii privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV). Totuşi, CNCAV este un organism interministerial, fără personalitate juridică, aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi în coodonarea prim-ministrului, conform Deciziei prim-ministrului nr. 385/2020. Trecând peste acest aspect, am trimis aceeaşi solicitare şi Comitetului naţional pentru vaccinare. Răspunsul CNCAV a fost că, deşi există interes din partea comitetului privind o analiză asupra despăgubirii celor care suferă de reacţii adverse de durată după vaccinarea antiCOVID-19, un act normativ privind compensarea acestor reacţii nu intră în atribuţiile acestei instituţii, scrie avocatnet.ro
Statul, economia privată și cercul vicios al mizelor mici.Când e vorba de dezvoltarea României, marea problemă o reprezintă „vocația mizelor mici” în ce privește de politicile publice sau de investiții. O listă scurtă de proiecte de anvergură, în deplin acord cu politicile europene care condiționează banii din Planul de Reziliență, ar putea repune și păstra România pe harta marilor proiecte europene care difuzează în jur competitivitate, convergență economică, mobilitate, bunăstare. Pe 15 septembrie 1885, la Cernavodă se inaugura cel mai mare complex de poduri din Europa și al treilea cel mai mare astfel de pod din lume, după numai 5 ani de la pornirea lucrărilor: e vorba de sistemul proiectat și executat sub coordonarea inginerului Anghel Saligny. E greu ca astăzi România să mai inițieze și să ducă la bun sfârșit un proiect care să fie primul în Europa și al treilea în lume: însă poate fi întocmită o listă scurtă de proiecte care nu inventează roata și focul, dar care pot accelera brusc dezvoltarea economiei și pot reprezenta elemente unificatoare în jurul unui proiect de țară, scrie cursdeguvernare.ro
Primariile din Romania, pline de ilegalitati: contabilitate slaba, supraestimari ale veniturilor si cresteri de miliarde cu salariile. Primariile de orase sau comune din Romania au la departamentele de contabilitate oameni slab pregatiti care fie nu stiu contabilitate, fie „masluiesc” actele contabile doar pentru a iesi bine la controale. Cu toate acestea, in urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, in 2020, pentru a verifica datele financiare din 2019, au iesit la iveala mii de nereguli care dovedesc calitatea angajatilor din administratia publica. La obiectivul „Calitatea gestiunii economico-financiare” s-au inregistrat cele mai multe abateri (5.444 de cazuri), urmat de obiectivul „Exactitatea si realitatea datelor reflectate in situatiile financiare” (3.498 de cazuri) si obiectivul „Modul de stabilire, evidentiere si urmarire a incasarii veniturilor bugetare” (2.646 de cazuri), potrivit raportului intocmit de Curtea de Conturi., potrivit Ziare.com
Românii economisesc, procentual, mai mult decât polonezii, turcii sau cehii. Aproximativ 83% dintre români încearcă să economisească mai mulți bani pentru a se adapta la incertitudinea contextului pandemic, comparativ cu media europeană de 66,5%, potrivit celui mai recent studiu internațional ING. Astfel, românii se află în fruntea clasamentului european, fiind urmați de polonezi (82%), turci (80%) și cehi (71%). Aproape 75% dintre români au luat decizia de a-și reduce cheltuielile, peste media europeană de 57,5%, ocupând primul loc în topul european. Similar, pe următoarele locuri se situează turcii (73%), polonezii (70%), italienii și spaniolii (66%). Decizia conștientă de a economisi mai mulți bani este corelată și cu faptul că, la nivel european, românii (52%) se așteaptă cel mai mult să se confrunte cu dificultăți financiare, pe fondul pandemiei. La polul opus, se află olandezii (16%), luxemburghezii (20%), belgienii și germanii (23%). Pentru a-și crește veniturile, 40% dintre români spun că au lucrat mai multe ore la locul de muncă, acesta fiind, de asemenea, cel mai ridicat procent la nivel european. Mai mult, 37% dintre români ar fi dispuși să efectueze muncă suplimentară dacă ar avea această posibilitate, scrie FinEco24News.
Măsura 2: Beneficiarii se împotmolesc în birocrație. Un restaurant trebuie să raporteze în sistem 200 de facturi a câte 50 de linii de cheltuieli pentru o lună. O serie de antreprenori și consultanți s-au plâns în perioada aceasta de modulul de raportare a cheltuielilor efectuate în cadrul Măsurii 1 și Măsurii 2 de ajutoare de stat pentru IMM-uri, gestionate de Ministerul Economiei. La aceste ajutoare de stat, problema principală acum este lipsa banilor, legea bugetului de stat pe anul 2021 fiind încă în circuitul de adoptare. Dar și puținii „fericiți” care au primit banii în cont și au efectuat cheltuielile se confruntă cu probleme – birocratice de această dată. La Măsura 1-microgranturi de câte 2.000 de euro, sunt circa 17.000 de solicitanți care și-au primit banii și care au la dispoziție un termen de 90 de zile de a efectua cheltuielile și de a le raporta în sistemul granturi.imm.gov.ro, realizat de STS. La Măsura 2 – granturi de capital de lucru de câte 2.000-150.000 euro, sunt doar 3.009 câștigători plătiți, din circa 16.000 de firme admise la finanțare. La Măsura 2, termenul de efectuare a cheltuielilor și raportare este de 180 de zile de la primirea banilor, notează StartupCafe.ro
Explozie de procese pe RCA. Avocați: Euroins și City, 200 de dosare pe zi și aproape 60.000 într-un an. Numărul dosarelor de judecată în care sunt implicate cele două firme care controlează copios piața RCA din România, Euroins și City Insurance, a explodat în ultimul an ajungând la un nivel fără precedent, relevă o statistică realizată de una dintre societățile de avocatură de top din România pentru un client aflat în litigii cu cele două societăți. Cele două firme conduc fără probleme și topul petițiilor primite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) de la clienți și păgubiți nemulțumiți ori de la reprezentanți ai acestora.
Sunt două statistici care aduc vești cât se poate de proaste pentru șoferii din România pentru că ele nu fac decât să confirme problemele pe care cei doi giganți din RCA le au și care au dus inclusiv la sancționarea repetată a societăților și a oamenilor care le conduc, scrie Economica.net
6 firme românești, incluse în topul Financial Times al companiilor europene cu cea mai rapidă creștere. Șase firme românești au fost incluse, anul acesta, în Topul companiilor europene cu cea mai rapidă creștere, realizat de Financial Times, în colaborare cu Statista. Spre comparație, Polonia are 32 companii în clasament, Ungaria are 9, iar Bulgaria, 8. Cele 6 firme românești incluse în clasament sunt Trencadis, Metaminds, Star Stone, Softelligence, Klass Wagen și Easy Industry. Metaminds și Softelligence au fost incluse și în ediția anterioară a clasamentului. Cea mai bine situată în Top este Trencadis, care ocupă poziția 327. Integratorul din Baia Mare a avut, în 2019, afaceri de 15 milioane de euro. Omul de afaceri Frank Timiș a intrat în acționariat în toamna anului 2019, scrie profit.ro
François Bloch, CEO al BRD-SocGen: Anticipăm o creştere economică moderată, care va influenţa pozitiv creditarea. 2021 poate fi o poveste de succes pentru România în funcţie de hotărârea şi viteza cu care vor fi aplicate planurile. „Pentru 2021, vedem un scenariu favorabil, care merge spre normalizare. Anul 2021 se anunţă un an cu creştere economică. Există speranţa că, datorită vaccinurilor, criza sanitară va lua sfârşit. Anticipăm o creştere economică moderată, care va influenţa în mod pozitiv creditarea“, a declarat François Bloch, CEO al BRD-SocGen, într-un interviu acordat ZF. El a amintit că în România, guvernul a luat o multitudine de măsuri care au acoperit bine nevoile economiei, iar anul 2021 este decisiv pentru stabilirea proiectelor prioritare care vor face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, finanţat din fonduri europene. Totuşi, revenirea la normalitate prin întreruperea măsurilor de sprijin determinate de pandemia de COVID-19 trebuie să fie treptată astfel încât firmele să aibă răgazul necesar să-şi reia activitatea, relaţiile comerciale, susţine Bloch. El este de părere că firmele care au reuşit să traverseze criza pandemică sunt solide şi vor continua să acţioneze pe piaţa românească. „Este important ca «aterizarea» să nu fie una bruscă la finalul măsurilor de sprijin, să existe o perioadă de tranziţie pentru business-urile care mai au nevoie de aşa ceva“, scrie Ziarul Financiar.
Fermă din Brăila, cu conturile blocate de un mare trader. ”N-au vrut să negocieze nimic, ne-au lăsat fără niciun leu!”. Fermieri români cu conturile blocate de traderi. După vestea că nu vor primi despăgubirile de secetă pentru culturile din primăvara anului trecut, care au fost distruse de secetă, fermierii au parte și de popriri pe conturi din partea traderilor. Cu o astfel de situație se confruntă Emilia Ioniță, o agricultoare din județul Brăila, al cărui caz a fost făcut public de către Agrointeligența – AGROINTEL.RO în toamna anului trecut, când a fost dată în executare în bancă de către traderul CHS. Între timp, lucrurile au avansat și brăileanca s-a trezit acum cu conturile blocate și susține că nu va avea cum să înființeze culturile de primăvară, scrie AgroIntel.ro
