Românii care nu au fost asigurați în sistemul de pensii ar putea contribui ● Angajații care lucrează online sunt invitați să se mute 1 an pe insula Anguilla din Caraibe ● Numărul căsătoriilor s-a înjumătăţit în S1 2020 ● Istoria preţurilor apartamentelor din Bucureşti ● Noua strategie energetică ● România va avea cea mai rapidă recuperare a vânzărilor auto din Europa Centrală ● Consiliul Concurenţei va publica o listă neagră a companiilor care au fost sancţionate pentru trucarea de licitaţii ● Cât susţin băncile agricultura ● Poşta Română a scăpat de datoriile istorice, dar şi de dobânzi şi penalităţi ● Românii care ajung în Belgia, obligaţi să intre în autoizolare şi să facă un test COVID-19 ● Opinia unui platitor de taxe privind pensiile speciale si alte avantaje pe care le primesc unele categorii de angajati.
Numărul căsătoriilor s-a înjumătăţit în S1 2020. „Este un fenomen social unde contează şi banii, dar şi spectacolul, iar acest spectacol lipseşte în pandemie“. Numărul căsătoriilor înregistrate la oficiile de stare civilă s-a înjumătăţit în primele şase luni ale anului 2020, când au fost consemnate doar 25.500 de astfel de evenimente faţă de aproape 50.000 în primul semestru din 2019, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). „Indiscutabil, există şi o perspectivă economică, tinerii vor în primul rând să îşi acopere cheltuielile. Lumea vrea ca evenimentul să fie cât mai spectaculos, să fie unul cât mai special şi implică şi nişte costuri spectaculoase.(…) Este un fenomen social unde contează şi banii, dar şi spectacolul pe care îl faci în comunitate. De altfel, banii vin şi în raport cu spectacolul, iar acest spectacol lipseşte în momentul în care suntem în pandemie”, explică sociologul Alfred Bulai pentru Ziarul Financiar.
Istoria preţurilor apartamentelor din Bucureşti. Cât costa un apartament în anul 1990 şi cât a ajuns să coste acum, după peste 30 de ani. Piaţa imobiliară a trecut prin diverse încercări în ultimii 30 de ani, una dintre cele mai răsunătoare fiind criza din 2008, cu rădăcini în piaţa de profil, în urma acestora modelându-se şi piaţa imobiliară locală. Provocările şi evenimentele cu impact asupra domeniului imobiliar au apăsat cel mai tare acceleraţia în dreptul preţurilor, motiv pentru care în intervalul 1990 – 2020 preţurile apartamentelor din Bucureşti au cunoscut o creştere spectaculoasă, iar statutul de proprietar a devenit tot mai greu de atins pentru anumite categorii de persoane. Achiziţiile de apartamente de către locatari, în primii ani de după 1990, retrocedările de terenuri şi imobile, toate au adus pe piaţa imobiliară valori noi şi astfel s-a născut ceea ce numim astăzi „piaţă imobiliară”, au spus într-un interviu reprezentanţii Anunţul Telefonic „În primii 15-18 ani piaţa imobiliară a tot crescut, natural, pe fondul cererii tot mai mari de locuinţe, până când a ajuns la bula imobiliară din 2008, când a atins un vârf financiar încă neegalat până astăzi”, scrie Business Magazin.
Noua strategie energetică: capacitatea de interconectare a țării crește masiv, importurile de electricitate pot exploda Ultima formă a strategiei energetice a României prevede o creștere importantă a capacității de interconexiune a sistemului energetic românesc cu rețelele electrice ale țărilor vecine. O veste bună pentru consumatori și pentru piață, însă și o amenințare serioasă, prin prisma creșterii potențiale a importurilor de energie electrică.“România își propune să suplimenteze capacitățile de interconexiune la orizontul anului 2030, având în vedere analizele cost-beneficiu din punct de vedere socio-economic și de mediu, urmând a fi implementate proiectele în cazul cărora beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile. În același timp, prin cadrul legislativ primar și secundar, dar și prin finalizarea proiectelor legate de închiderea inelului național de 400 kV (linii interne), România va crea condițiile pentru maximizarea capacităților de interconexiune ofertare”, scrie în noua strategie energetică a țării, actualizată în această lună. Capacitatea de interconectare va crește și va ajunge la peste 15% din capacitatea instalată la orizontul anului 2030”, scrie economica.net.
România va avea cea mai rapidă recuperare a vânzărilor auto din Europa Centrală. România ar putea înregistra cea mai mare scădere a vânzărilor de autoturisme și vehicule comerciale noi din Europa Centrală în acest an, de 24,3% comparativ cu nivelul 2019, dar va avea o revenire rapidă urmând să depășească pragul de volum pre criza Covid până în 2023, reiese din raportul Autofacts realizat de rețeaua PwC la nivel european, pe baza datelor IHS Markit. Astfel, vânzările de mașini noi din România arată o scădere la 137.000 de unități în acest an, de la 181.000 unități în 2019, și, ulterior, o urcare până la 223.000 de unități în 2023. „România ar putea înregistra cea mai mare scădere a vânzărilor de autoturisme și vehicule comerciale noi din Europa Centrală în acest an, de 24,3% comparativ cu nivelul 2019, dar va avea o revenire rapidă urmând să depășească pragul de volum pre criza Covid până în 2023”, reiese din raportul Autofacts realizat de rețeaua PwC la nivel european, pe baza datelor IHS Markit, scrie profit.ro
Consiliul Concurenţei va publica o listă neagră a companiilor care au fost sancţionate pentru trucarea de licitaţii. Consiliul Concurenţei va publica în perioada imediat următoare o listă neagră a operatorilor economici care au fost implicaţi în investigaţii legate de trucarea unor licitaţii, pentru a veni în sprijinul autorităţilor care fac evaluarea, potrivit unui comunicat al instituţiei de concurenţă. Consiliul Concurenţei şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) au elaborat un document, “Opinie comună”, care clarifică modalităţile prin care o companie care a fost sancţionată pentru participarea la o înţelegere de tip cartel vizând trucarea de licitaţii poate fi reabilitată dacă se află în situaţia de a fi exclusă de la o procedură de atribuire. Astfel, compania poate prezenta autorităţii contractante decizii emise de Consiliul Concurenţei în ultimii trei ani care dovedesc că a colaborat cu instituţia prin aplicarea la politica de clemenţă şi/sau recunoaştere a faptei anticoncurenţiale, precum şi dovezi privind elaborarea şi implementarea unui program de conformare cu legislaţia din domeniul concurenţei, în concordanţă cu Ghidul privind conformarea cu regulile de concurenţă, potrivit financialintelligence.ro
Cât susţin băncile agricultura: companiile din domeniu se împrumută de două ori mai mult ca media economiei. De foarte mulţi ani băncile comerciale din România targhetează un sector dinamic, în dezvoltare, cu cerere relativ constantă în orice fază al ciclului economic ne-am afla. Şi se vede acest lucru şi din cifre: atât firmele din agricultură, cât și cele din industria alimentară se finanțează semnificativ mai mult de la bănci și IFN comparativ cu restul sectoarelor economice. Ponderea unei asemenea finanțări în totalul pasivului este de 16 la sută, respectiv 14 la sută pentru firmele din agricultură, respectiv industria alimentară (comparativ cu 8 la sută pe total economie, decembrie 2018) se arată într-un raport al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială. Interesul băncilor în finanțarea agriculturii și a industriei alimentare este relativ mare. Cu doar câteva mici excepții, băncile au o pondere a expunerilor către asemenea firme în total portofoliu corporatist mai mare decât VAB generat de firmele din agricultură și industria alimentară în total VAB companii (6 la sută, decembrie 2018). Cu toate acestea, necesarul de finanțare pentru firmele din agricultură și industria alimentară se menține ridicat, scrie fineco24news.blogspot.com
Poşta Română a scăpat de datoriile istorice, dar şi de dobânzi şi penalităţi.Poşta Română a scăpat de datoriile istorice, dar şi de dobânzile şi penalităţle calculate de ANAF, a anunţat miercuri compania, precizând că are, în prezent, o situaţie financiară pozitivă.Poşta Română a reuşit să-şi achite integral datoriile după ce, în data de 20 august 2020, a virat suma de aproape 135 milioane de lei, reprezentând datorii, către ANAF – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Ca urmare a efectuării acestor plăţi, au fost anulate obligaţii de plată accesorii în valoare de 45,3 milioane de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi. „Poşta Română a moştenit multe datorii. Situaţiile financiare actuale oferă o imagine pozitivă. Se observă o îmbunătăţire a indicatorilor economici, ceea ce va asigura o mai bună finanţare a activităţii în perioada următoare, perioadă în care am demarat investiţii masive care vor ajuta la creşterea calităţii serviciilor poştale. Este o dovadă în plus că ne uităm la viitor şi nu avem o politică de dezvoltare doar pe termen scurt”, a declarat Horia Grigorescu, Directorul General al Poştei Române, potrivit adevarul.ro
