4 propuneri pentru ca românii să aibă acces la medicamente de ultimă generație

Zi de zi, noi știri privind descoperirea de medicamenteiși tratamente de ultimă generație sunt anunțate în presa internațională. Acestea înseamnă speranță pentru sute de mii de pacienți diagnosticați cu cancer, boli imunologice, boli neurologice, boli rare și multe altele. Speranța dispare însă atunci când pacienții se uită la statisticile din România. Un studiu realizat de IPSOS la comanda Asociație Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) la finalul lui 2021 – Reputația industriei farmaceutice inovatoare – arată că 72% dintre români au încredere în inovațiile industriei farmaceutice, însă doar 23% consideră că pacienții români au acces la medicamentele inovatoare, de ultima generație, pentru boli grave.

Acces la medicamente de ultimă generație Foto: freepik.com

Accesul la medicamente de ultimă generație înseamnă o viață mai lungă și mai bună, o populație activă și în final reduceri de costuri pentru sistemul de sănătate si pentru societate, în ansamblul său. Deși în ultimii doi ani s-au făcut eforturi, aproximativ 90 de medicamente noi și indicații fiind compensate de stat, decalajul față de alte țări europene se păstrează, ba chiar se adâncește.

Studiul anual WAIT, realizat de IQVIA împreună cu Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA) – EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2021 Survey, publicat în aprilie 2022, arată că timpul mediu până la rambursare pentru tratamente inovatoare în țările UE și din Spațiul Economic European (SEE) continuă să fie de aproximativ 511 zile. Pacienții din Germania așteaptă în jur de 133 de zile pentru a avea acces la medicamente noi, în timp ce pacienții din România sunt nevoiți să suporte o așteptare de peste 899 de zile, noi situându-ne din nou pe ultimul loc într-un clasament european.

Există oare soluții? Cu certitudine, DA!

La nivel european, există trei angajamente ale industriei inovatoare, lansate de EFPIA în aprilie 2022, care ar putea reduce cu cel puțin 156 de zile timpul de acces în România:

1. Depunerea dosarelor de avizare a prețurilor și rambursare în maximum 2 ani de la autorizarea europeană;

2. Crearea unui portal în care vor fi introduse motivele întârzierilor în ceea ce privește accesul la inovație în fiecare stat membru și intenția de lansare a medicamentelor din portofoliu în fiecare țară din UE;

3. O metodologie de calcul al prețurilor nete care să țină cont de PIB/capita și de capacitatea de finanțare a statelor membre.

La nivel național, îmbunătățirea accesului și scăderea timpilor de așteptare se poate realiza prin:

1. Modificarea legislației în sensul introducerii unor termene clare de actualizare a Listei de medicamente rambursate și a protocoalelor terapeutice;

2. Încurajarea investițiilor în cercetare și dezvoltare și o politică de prețuri stabilă și stimulantă pentru inovație;

3. Modele de acces timpuriu la inovație (prin studii bazate pe practica clinică curentă, Fond de Inovație, etc);

4. Diversificarea tipurilor de metode de împărțire a riscului financiar între stat și industria farmaceutică, cuplată cu o bugetare multi-anuală și previzionarea mai bună a cheltuielilor.

State ca Franța, Anglia și Irlanda au stabilite acorduri de colaborare sau pacturi cu industria farmaceutică inovatoare pe perioade de 3 până la 5 ani, pentru încurajarea inovației. România ar trebui să analizeze aceste acorduri și să-și facă propriul model, în beneficiul pacienților români și al economiei românești. ARPIM a inclus aceste soluții în Pactul pentru Inovația în Sănătate, un document de colaborare cu factorii implicați în sănătate, lansat în noiembrie 2021, care așteaptă să fie discutat la nivel tehnic și mai apoi implementat la nivel legislativ.

Articol susținut de ARPIM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *