45 de ani de la cutremurul din 1977 / Peste 700 de blocuri din Capitală sunt și acum încadrate cu risc seismic major. Rapoartele oficiale vorbesc de 25.000 de victime la un nou cutremur similar

spot_img

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Vineri, la ora 21.22, se împlinesc 45 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi. Conform datelor oficiale, acum, în Bucureşti sunt consemnate 363 de clădiri aflate în clasa l de risc seismic şi 373 încadrate în clasa a ll-a de risc seismic. Fostul șef al Administrației pentru Consolidări de la PMB spunea că în cazul unui nou cutremur ca în ’77, rapoarte oficiale vorbesc despre 25.000 de victime

Cum arata Bucurestiului nepregatit dupa cutremurul din 1977: Str. ArgheziFoto: Agerpres

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde.

Datele oficiale arată că în urma cutremurului şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor.

Cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor). În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.

Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.

„Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică – cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)”, arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Peste 700 de clădiri din Capitală sunt încadrate cu risc seismic major

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului.

În prezent, 736 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic.

Dintre acestea, 363, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 373 sunt încadrate în clasa a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.

Cu câteva zile înaintea marcării a 45 de ani de la cutremurul din ’77, Edmond Niculușcă a demisionat marți din funcția de Director adjunct al Administrației pentru Consolidări din Primăria Capitalei și din funcția de consilier al primarului general Nicușor Dan.

Edmond Niculușcă a fost printre primii care s-au alăturat echipei lui Nicușor Dan după ce a câștigat alegerile din septembrie 2020.

Edmond Niculușcă a fost directorul și fondatorul asociației ARCEN, un ONG dedicat salvării patrimoniului construit din Capitală.

La un cutremur ca în ’77, rapoarte oficiale vorbesc despre 25.000 de victime

În acte, Bucureștiul are circa 2.400 de clădiri cu risc seismic (clasele I, II și III), însă cifra nu este reală, deoarece nu a fost inventariat tot fondul construit, iar dacă le-am expertiza pe toate, e posibil să ajungem undeva la 20.000 de imobile, declara Edmond Niculușcă, într-un interviu acordat HotNews.ro, la un an de când prelua funcția de director adjunct interimar al Administației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic de pe lângă Primăria Capitalei.

În ceea ce privește consolidarea imobilelor, acesta spunea că în București s-au consolidat 30 de clădiri în 30 de ani.

spot_imgspot_img