Posibilitatea – si momentul – izbucnirii urmatoarei epidemii care va afecta omenirea reprezinta subiectul unei analize realizate de medicul Jean-Claude Manuguerra, directorul celulei de interventie biologica de urgenta de la Institutul Pasteur din Paris, transmite Mediafax.
Acelasi medic francez este, totodata, presedintele comitetului de coordonare a retelei mondiale de alerta si de actiune in cazul izbucnirii unei epidemii pe Terra, relateaza lefigaro.fr.
Bolile infectioase au insotit in mod constant evolutia speciei umane, afirma cercetatorul francez. Numeroase boli au influentat si uneori chiar modelat de o maniera importanta dinamica evolutiva a populatiilor umane pe parcursul mileniilor. Aici pot fi citati cei 50 de milioane de morti asociati cu pandemia de gripa spaniola din 1918-1919 si ingrozitoarele epidemii de ciuma neagra, care au decimat aproximativ 25% din populatia Frantei in secolul al XIV-lea. Rujeola si malaria ucid in continuare milioane de copii in fiecare an pe plan mondial.
De la sfarsitul secolului al XIX-lea, au fost facute eforturi extraordinare pentru a lupta impotriva agentilor infectiosi, cu un succes spectaculos in tarile occidentale. Dezvoltarea conditiilor de igiena, campaniile de vaccinare, folosirea pe scara larga a insecticidelor, apoi a antibioticelor au condus la o diminuare fenomenala a procentului detinut de bolile infectioase in totalul indicilor de morbiditate si de mortalitate. In anii 1950-1960, opinia larg raspandita in tarile occidentale era aceea ca maladiile infectioase vor fi mai bine stapanite si ca aceste boli nu vor mai reprezenta o prioritate a guvernelor. Succesul obtinut de eradicarea variolei, in 1977, a intarit aceasta idee, afirma expertii francezi.
De atunci, situatia s-a schimbat. Numeroase maladii infectioase noi au aparut (SIDA, cauzata de HIV – virusul imunodeficientei umane, febra Ebola), altele au reaparut in regiuni in care fusesera eradicate sau stapanite (tuberculoza, holera), iar altele si-au largit distributia geografica de o maniera spectaculoasa (virusul West Nile). In paralel cu aceasta emergenta reala, asistam la o agravare cauzata de rezistenta multor bacterii si paraziti la agentii antimicrobieni.
Pentru a intelege mai bine aceste tendinte globale, Kate E. Jones si colegii sai au studiat 335 de evenimente de emergenta (a unor maladii infectioase, n.r.) din 1940 pana in 2004. Surprinzator, emergentele virale au fost minoritare, intrucat ele detin doar un sfert din totalul bolilor infectioase aparute in perioada specificata. Predominanta bacteriilor rezulta din aparitia rezistentei la agentii antimicrobieni. In randul celor 84 de evenimente de emergenta virala la oameni se gasesc cazurile de emergenta reale, a caror prezenta rezulta in general dintr-o transmisie intre specii. Din aceste 84 de emergente, 11 corespund virusurilor cu ADN (4 familii), 9 virusurilor intermediare ADN (familia HIV si familia virusului hepatitei B) si 64 virusurilor cu ARN (13 familii).
Numarul acestor evenimente de emergenta nu reflecta neaparat importanta acestora pentru sanatatea publica. Astfel, familia HIV se claseaza pe locul al cincilea, cu 7 evenimente, dintre care 2 majore, corespunzand emergentei virusurilor HIV-1 si HIV-2. In ceea …
