Evolutia curelor de slabire: de la „mesteci si scuipi” la dieta cu tenii.

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Un ministru britanic a avertizat, recent, cu privire la pericolele reprezentate de dietele drastice sau urmate „dupa ureche”, insa oamenii recurg la acestea de secole, inca din perioada Greciei sau a Romei Antice, insa cei mai excentrici la capitolul diete au fost, fara nicio indoiala, victorienii, potrivit Mediafax.
„Cuvantul grecesc „diatia”, de unde provine „dieta” descria un intreg mod de viata”, spune Louise Foxcroft, istoric si autoare a volumului „Calorii si Corsete: O istorie a dietelor de mai bine de 2.000 de ani”, citata de bbc.co.uk.
„Pe atunci, dietele insemnau deopotriva sanatate fizica si psihica. Oamenii au inceput sa prinda gustul dietelor de moft abia in secolul al XIX-lea. In aceasta perioada dietele au inceput sa fie urmate mai mult din motive estetice decat pentru sanatate, aceasta fiind cauza pentru care industria dietelor a capatat o amploare nebanuita”, adauga Foxcroft.
Aceasta ofera si cateva exemple ale celor mai ciudate cure de slabire din intreaga lume.
De exemplu, la inceputul secolului 20, americanul Horace Fletcher a decretat ca una dintre cele mai eficiente diete din lume este aceea in care mesteci si scuipi. „Curentul”, imediat adoptat la nivel mondial, a purtat denumirea de „fletcherism” si s-a bazat pe aceea ca mancarea trebuie mestecata cat mai mult, pana toata „bunatatea” este extrasa, dupa care bolul alimentar format din fibrele ramase este scuipat.
Fletcher a fost explicit si cu privire la numarul de masticatii a fiecarui tip de aliment in parte, astfel ca numai hasma are nevoie de nu mai putin de 700 de miscari ale gurii.
Dieta americanului a devenit in scurt timp foarte populara, fiind adoptata, printre altii de scriitorii Henry James si Fraz Kafka, iar nu putine erau petrecerile adeptilor „fletcherismului” la care mesenii erau cronometrati pentru a se asigura ca au mestecat suficient.
Mai mult decat atat, dieta presupunea defecatia o data la doua saptamani, mai spune Foxcroft.
Dieta cu tenii, initaita la inceputul anilor 1900, nu a fost, cu siguranta, gandita pentru simandicosi. Cu toate acestea, ea a devenit in scurt timp populara si a fost adoptata chiar si de celebritati, printre care si de cantareata de opera Maria Callas.
Cei care urmau dieta consumau, de obicei, chisturi de tenie de vita de marimea unor tablete. Ajunse in intestine, acestea se dezvoltau, ajungeau la maturitate si absorbeau mancarea. Insa, in afara de pierderea in greutate, dieta avea si efecte nedorite, printre care diareea si starea de voma.
Atunci cand persoane care urma dieta cu tenii ajungea la greutatea dorita, era suficient sa ia o perioada medicamente antiparazitare pentru a ucide teniile si a le elimina prin scaun. Nu putine au fost cazurile in care adeptii acestui stil de a slabi au facut complicatii abdominale si rectale. Mai mult, in cazul in care tenia se dezvolta prea mult – putea ajunge si la 9 metri – persoana-gazda era in pericol de a face diferite boli precum meningita, epilepsia sau dementa.
Medicamentele pentru slabit si potiunile miraculoase care duceau la pierderea masei corporale au devenit foarte populare si profitabile in secolul …

spot_img