Cercetatorii de la NASA intentioneaza „sa captureze” un asteroid de circa 500 de tone, sa ii devieze traiectoria si sa il transforme intr-o „statie spatiala” pe orbita Lunii, ce ar putea fi utilizata de viitoarele misiuni spatiale catre planeta Marte, informeaza dailymail.co.uk, potrivit Mediafax.
Departamentul pentru Stiinta si Tehnologie de la Casa Alba va analiza in urmatoarele saptamani acest proiect ambitios, al carui buget prevazut este de 2,6 miliarde de dolari. Oficialii americani lucreaza in aceasta perioada la alcatuirea programului spatial american pentru urmatorul deceniu.
Daca va fi aprobata, aceasta misiune inedita va reprezenta prima tentativa din istorie de a schimba traiectoria unui corp ceresc.
Intr-un raport de fezabilitate intocmit de NASA si de Institutul pentru Tehnologie din California (California Institute of Technology/ Caltech), savantii americani au explicat modul in care intentioneaza „sa captureze” asteroidul.
Astfel, o capsula speciala va fi atasata de o racheta Atlas V, care va fi lansata spre asteroid, cand acesta va trece printre Terra si Luna.
Ajunsa in apropiere de asteroid, capsula va lansa o prelata cu un diametru de 15,2 metri care se va infasura in jurul acestuia.
Cu ajutorul capsulei si al sistemului de propulsie al acesteia, care va dispune de o cantitate de carburant de aproximativ 300 de litri, specialistii de la NASA intentioneaza sa devieze asteroidul de la traiectoria sa si sa il directioneze spre un punct gravitational neutru, situat intre Terra si Luna.
Viitorii astronauti vor avea astfel la dispozitie o baza de stationare pentru viitoarele misiuni spatiale.
Potrivit aceluiasi studiu de fezabilitate intocmit de NASA, „ideea de exploatare a resurselor naturale de pe asteroizi dateaza din urma cu peste 100 de ani, insa abia acum a aparut tehnologia care permite ca aceasta idee sa devina realitate”.
NASA a refuzat deocamdata sa faca orice comentariu despre acest proiect spatial, sustinand ca se afla inca in negocieri cu Casa Alba. Cu toate acestea, presa americana sustine ca noua tehnologie ar putea fi disponibila peste cel mult 10-12 ani.
Noua tehnologie ar putea fi utilizata in viitor si pentru activitati de „minerit” pe alti asteroizi, pentru …
