de Cristian ANDREI, Anca SIMINA Publicat la: 03.12.2012 14:10 Ultima actualizare: 03.12.2012 14:13
Liderii USL isi pregatesc din timp terenul extern inainte de o noua tentativa de suspendare a presedintelui, luata in calcul dupa alegeri. Fata de episodul din vara, cand s-au izbit de criticile lui Merkel, Reding sau Barroso, USL-istii pun la punct ofensiva „comunicarii imediate”: sunt gata sa-si trimita rapid ministrii de la Externe si Justitie ca mesageri in capitalele europene cu rezultatele alegerilor in mape. Mai mult, Titus Corlatean sustine ca ofensiva externa inceput deja. In frunte s-a asezat Victor Ponta.
Daca Traian Basescu nu-l va nominaliza pe Ponta premier, in situatia in care USL castiga majoritatea la parlamentare, Crin Antonescu da ca sigur scenariul suspendarii. Isi ia insa precautii suplimentare dupa esecul din vara: informarea mai atenta a cancelariilor europene si eliminarea cvorumului de prezenta. „Pot sa fac pronosticul ca de aceasta data cancelariile europene vor fi mai bine informate, dar indiferent care ar fi reactiile, noi tot asta avem de facut”, sustine liderul PNL.
Scenariul pentru care se pregatesc USL-istii ar arata astfel: daca Basescu nominalizeaza alt premier, acesta are zece zile sa se prezinte cu un guvern. Noul Parlament se intruneste in maximum 20 de zile, dar nu are termen pentru a accepta sau a respinge guvernul propus. Intre timp, Ponta ramane premier interimar, iar Parlamentul il poate suspenda pe presedinte, daca USL are peste 50%. Cu Crin Antonescu interimar la Cotroceni, se poate schimba si legea referendumului din care USL vrea sa elimine cvorumul de prezenta.
Ce misiune are Corlatean
Comunicarea externa precara a fost de altfel prima bresa a planului de suspendare din vara. „In plan extern, in vara, chestiunea suspendarii presedintelui a surprins pe toata lumea. Acum trebuie sa avem o comunicare imediata. In momentul in care va forta nota si va convoca Parlamentul in a 20-a zi, vom atentiona inclusiv Bruxelles-ul si SUA asupra comportamentului nedemocratic”, a comentat pentru gandul senatorul PSD Toni Grebla, presedintele Comisiei Juridice.
Concret, spune Grebla, „comunicarea se va face prin prezenta in marile capitale a ministrilor de Justitie, Externe pentru a informa partenerii care este situatia”.
Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a luat-o din timp. „Ca ministru de Externe am inceput din prima zi o comunicare directa cu UE, Consiliul European si alti cativa prieteni din structurile euro-atlantice. In vara, USL a comunicat atat de prost, incat din aceasta cauza am pierdut batalia”, sustine el intr-un interviu in cotidianul austriac Der Standard.
Fata de episodul din vara, crede Corlatean, „daca USL va obtine majoritatea la vot, presedintele nu va mai avea de aceasta data niciun ajutor extern”.
Liderul PES, varf de lance in exterior
Pe mesajul arbitrajului poporului a marsat si Victor Ponta. In incercarea de a-si construi un profil de premier frecventabil in ciuda imaginii externe mai degraba negative, liderul PSD s-a afisat in ultimele doua luni cu presedintele Frantei, Francois Hollande si l-a dus pe Martin Schulz, presedintele Parlamentului European, la Targu Jiu, in colegiul unde candideaza pe 9 decembrie.
A ramas in schimb in aceleasi relatii reci cu Angela Merkel si Jose Manuel Barroso. Singurul popular cu care s-a vazut la Summitul PPE de la Bucuresti, a fost premierul Bulgariei, Boyko Borisov.
Deocamdata, aliatul cert al USL pentru o noua suspendare este doar Serghei Stanisev, liderul socialistilor europeni. Liderul PES s-a declarat revoltat cu anticipatie de scenariul ignorarii lui Ponta din calculele prezidentiale pentru un nou govern. „Amenintarea de a nu-l desemna pe Ponta depaseste limita”, a reclamat liderul PES , cerandu-le liderilor europeni care au aparat cauza lui Basescu in vara „sa aplice acum aceleasi standarde precise”.
Ponta se prezinta in presa externa
Prima incercare a lui Ponta de a schimba directia in opinia publica externa a aparut printr-un mesaj in presa britanica. Intr-un interviu in The Guardian, Victor Ponta testa tonul pacifist declarandu-se dispus la coabitare. „Daca se va limita strict la prerogativele de care dispune prin Constitutie, totul va fi bine si perfect. Dar domnul Basescu a fost capitan de nava si in ADN-ul sau nu are nicio abilitate de a coopera cu cineva”, pasa Ponta din start in bratele lui Basescu vina pentru un viitor conflict.
La o luna distanta, premierul se erija, in presa franceza, in rolul aducatorului de pace in relatia cu Basescu. „Eu am hotarat sa pun capat luptei politice. Sondajele de opinie ne dau mari invingatori la alegerile din decembrie, voi da deci mai putina atentie sfarsitului mandatului presedintelui Basescu”, a spus primul-ministru in Le Monde.
Ofensiva externa a luat amploare in noiembrie, dupa startul campaniei electorale. Primul pas: cotidianul francez Le Figaro, in care Ponta sustinea ca „nu crede” intr-o noua tentativa de suspendare, dar lansa si ideea ca „adevaratul castigator” se va transa la vot, nu in cancelariile europene. „Ultimele luni arata ca este posibila coabitarea. Legislativele din decembrie vor clarifica acest tablou si il vor desemna pe adevaratul castigator”, se arata primul-ministru sigur pe sine.
La o saptamana, un alt mesaj pacifist ajungea in Wall Street Journal. „Dupa alegeri, nimeni nu isi poate permite o noua criza. Cred ca presedintele va ramane in functie, iar guvernul va avea sustinerea noului parlament”, spunea Ponta. La intrebarea ziaristilor americani despre ce ar schimba in scenariul suspendarii din vara, premierul a mentionat „exportarea crizei politice”. „Nu am dorit niciodata sa atribui Comisiei Europene o vina care era de fapt a presedintelui si a mea”, si-a combatut liderul PSD eticheta de antieuropean cu care s-a ales la suspendare.
In ciuda efervescentei interne, in ultima iesire in presa britanica, Ponta vorbeste de razboiul cu presedintele ca de „un capitol incheiat” vine cu un avertisment. „Acum, cel care rupe armistitiul va fi tras la raspundere”, spune el in interviul din Financial Times.
Mesajele lui Ponta din presa straina au fost insa dublate in capitalele europene de informatiile transmise de ambasade despre situatia reala din campania electorala, in care armistitiul dintre Palate a fost rupt din primul moment.
Suspendarea lui Traian Basescu – ce se va intampla cu cvorumul de prezenta?
A doua problema majora pe care USL trebuie sa o solutioneze daca doreste sa demareze o noua procedura de suspendare a lui Traian Basescu este prezenta cvorumului pentru demiterea presedintelui in legea referendumului.
Modul in care USL a gestionat in vara problema legii referendumului a fost una din „greselile” asumate public din partea Uniunii de presedintele PNL, Crin Antonescu, dar si de deputatul PSD, Viorel Hrebenciuc.
Initial, in vara, Guvernul a emis celebra Ordonanta de Urgenta numarul 41 prin care s-a eliminat cvorumul de prezenta la referendumul pentru demiterea presedintelui.
„Articolul 10 (n.r. – din legea referendumului) se modifica si va avea urmatorul cuprins: Art. 10. – Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetatenilor care au participat la referendum”, prevedea OUG 41/2012.
In Parlament, cei din USL initiasera si ei un proiect de lege pentru modificarea legii referendumului, deoarece cei de la PDL si aliatii lor prevazusera ca pentru demiterea presedintelui este nevoie ca jumatate plus unu din cetateni sa voteze „da”.
Daca in Constitutie nu exista nicio prevedere explicita privind cvorumul necesar pentru validarea unui referendum, cele doua articole care fac referire la cvorum sunt articolele 5 si 10 din legea referendumului.
USL a modificat articolul 10 care prevede ca demiterea presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale. Astfel, pentru a fi demis nu mai era nevoie ca jumatate din cei cu drept de vot sa spuna …
