Scenariul pesimist, al iesirii Greciei din Zona Euro, dion nou in actualitate
O misiune din partea Comisiei Europene, FMI si Bancii Centrale Europene va sosi marti la Atena pentru a determina cat de mult a deviat Grecia de la tintele fiscale din acordul de bailout.
Misiunea de evaluare, amanata din iunie pe fondul instabilitatii politice generate de alegerile parlamentare, va avea loc intr-o atmosfera tensionata, caracterizata prin neincrederea ca Grecia isi va respecta angajamentele si reticenta guvernelor din zona euro de a suplimenta imprumuturile catre tara, transmite Bloomberg.
„Daca Grecia nu va indeplini acele conditii, nu se mai pot face plati”, a declarat duminica, pentru postul de radio ARD, vicecancelarul german Philipp Roesler, totodata ministru al Economiei, aratandu-se „foarte sceptic” ca Grecia ar mai putea evita falimentul.
Oficialul german a adaugat ca plecarea statului elen din uniunea monetara „a incetat demult sa inspaimante”.Potrivit editiei de luni a Der Spiegel, FMI ar putea opri finantarea catre Grecia daca se va dovedi ca statul nu isi respecta angajamentele din acord, situatie in care guvernul de la Atena ar intra in faliment in septembrie.
Grecia cere suplimentarea imprumuturilor si amanarea tintelor fiscale din acord, pentru a putea atinge obiectivul pe termen lung convenit cu creditorii externi, de a reduce datoria de stat la sub 120% din PIB pana in 2020.
FMI a sugerat in luna martie ca nu va aloca noi fonduri Greciei. Doua surse oficiale din cadrul FMI au declarat recent ca Board-ul institutiei va decide in august daca deblocheaza sau nu o noua transa catre Atena.
O sursa oficiala UE a declarat pentru Der Spiegel ca „este deja clar” ca Grecia nu va putea atinge tinta pe termen lung privind datoria de stat.
Ratarea acestui obiectiv ar impune suplimentarea finantarii catre statul elen cu pana la 50 miliarde euro, situatie inacceptabila pentru FMI si pentru unele state din zona euro, potrivit publicatiei germane.
Ministrul elen al Finantelor, Yannis Sournaras, a stabilit masuri de reducere a cheltuielilor publice cu inca 8 miliarde euro, dincolo de „taierile” implementate in ultimii trei ani, insa creditorii internationali cer scaderea costurilor cu 11,5 miliarde euro. Guvernul elen …
