no title
Semnarea in secret la Tokyo de catre Romania a Tratatului Comercial pentru combaterea Contrafacerilor (ACTA) ridica mari semne de intrebare asupra modului in care s-a negociat acest document si ce repercusiuni va avea el asupra utilizatorilor de Internet daca va fi adoptat de Parlamentul European.
„Nu am datele sa ma pot pronunta in acest moment cu privire la intrebarea dumneavoastra, nu am o asemenea informatie”, a fost declaratia-surpriza a premierului dupa ce Romania a semnat pe 26 ianuarie la Tokyo, alaturi de alte 21 de state europene, documentul ACTA.
In fapt, afirmatia lui Emil Boc dezvaluie mecanismele prin care s-a ajuns la semnarea acestui Tratat global. Comisia Europeana a fost cea care a purtat negocierile pentru acest acord, fara ca in tarile semnatare sa existe o dezbatere publica asupra documentului final. In afara de statele din zona europeana si-au mai pus semnatura pe Tratat SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si Coreea de Sud. De remarcat ca printre tarile care NU au semnat Acordul se numara Rusia, China, tarile africane si cele din America Latina.
Documentul urmeaza sa ajunga in luna mai in Parlamentul European unde va fi supus votului. In afara grupului popularilor europeni, din care face parte si PDL, celelalte grupuri parlamentare si-au exprimat reticienta in a vota acest tratat.
Principalul semn de intrebare asupra ACTA este reprezentat de cat de mult protejeaza acest tratat drepturile de proprietate intelectuala in raport cu imixtiunea pe care o presupune in viata privata a utilizatorilor de internet.
Lipsa de transparenta in negocierea acordului l-a determinat pe raportorul Parlamentului European al Acordului International pentru Combaterea Contrafacerilor (ACTA), Kader Arif, sa-si dea demisia din aceasta functie.”Condamn intregul proces care a condus la semnarea acestui acord, si anume lipsa consultarii societatii civile, lipsa transparentei inca de la inceputul negocierilor, intarzieri repetate ale semnarii textului fara nicio explicatie, respingerea recomandarilor Parlamentului asa cum au fost formulate intr-o serie de rezolutii”, scrie Arif, motivandu-si demisia.
Renate Weber, europarlamentar PNL: „Ma indoiesc ca guvernantii au stiut ce semneaza”
Europarlamentarul PNL, Renate Weber, a declarat pentru gandul ca negocierile pentru ACTA au fost tinute in secret si ca se indoieste ca „guvernantii romani au stiut ce semneaza”
„Fiecare guvern, in fiecare tara trebuiau sa aiba loc dezbateri publice pentru ca prevederile din ACTA sunt foarte importante. Nimeni nu sprijina contrafacerea sau pirateria. Internetul si pirateria pe Internet sunt doar o parte a acestui tratat”, a afirmat Weber.
Europarlamentarul PNL a precizat ca tratatul urmeaza sa ajunga in Parlamentul European in cateva luni si va fi supus votului plenului pentru a intra in vigoare.
Ea a spus ca se opune ca, in numele luptei impotriva pirateriei, sa se treaca in extrema cealalta prin impunerea cenzurii pentru un numar urias de utilizatori.”Daca va uitati la tarile care au semnat tratatul, veti vedea ca nu sunt neaparat tarile care contrafac produse sau pirateaza. Marii beneficiari ai contrafacerii si ai pirateriei, de la China la Rusia, la Africa si toata America Latina lipsesc din tratat, ei nu au semnat tratatul. De ce cer eu mai mult de la cetatenii europeni decat cer de la restul lumii?!”, a atras atentia liberala.
Renate Weber a spus ca prevederea prin care providerii de Internet au obligatia sa vada ce fac utilizatorii reprezinta o intruziune in viata privata.
„Sunt o persoana care apara dreptul de proprietate intelectuala, dar trebuie sa vedem intre ce limite aparam, nu trebuie sa vorbim de doua lumi diferite una cu obligatii, iar alta una face ce vrea ea”, a subliniat europarlamentarul PNL.
Potrivit acesteia, in Parlamentul European nu se mai pot depune amendamente, eurodeputatii trebuind sa decida daca resping sau aproba acest document.Varujan Pambuccian: „Mi-e teama ca seamana cu chestia aia cu lupta impotriva terorismului”
Rezerve in privinta ACTA are si liderul grupului minoritatilor nationale din Parlament, Varujan Pambuccian.
„Este o foarte mare greseala, pe partea de Internet. Sigur ca pirateria si contrafacerile trebuie eliminate cat se poate de mult. Daca observati, tarile in care se face cea mai mare contrafacere nu sunt cuprinse in acest Tratat, si ma refer la China. Ideea de a introduce o a doua, a treia politie in Internet mi se pare extrem de periculoasa. Nu mai are legatura cu obiectivul documentului, ci cu diminuarea masiva a libertatii in Internet, ceea ce nu este in ordine deloc”, a declarat pentru gandul deputatul.
Pambuccian sustine ca a stat de vorba cu ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme, care nu este nici el de acord cu reglementarile privind Internetul.
„Guvernul nu avea cum sa puna subiectul in dezbatare publica, atat timp cat Comisia Europeana nu l-a pus in dezbatere publica. Este o porcarie de diminuare a suveranitatii statului. Nu suntem stat federal. Comisarii europeni pentru cine reprezinta?!”, sustine Pambuccian.
Deputatul, membru in Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor, a declarat ca in Romania exista o lege antipiraterie si o lege malware.
„Noi nu avem nevoie nebunii in plus, iar pentru antipiraterie exista si legislatie. Mi-e teama ca seamana cu chestia aia cu lupta impotriva terorismului. Daca stim ca un grup de hoti locuieste intr-un apartament asta ne da dreptul sa perchezitionam toate apartamentele?”, este rationamentul prezentat de Pambuccian pentru respingerea ACTA.
Ponta: Nu am spus ca nu vom aplica sau ratifica ACTA, dar trebuie o dezbatere publica
Presedintele PSD Victor Ponta a atras atentia asupra faptului ca tari precum Germania sau Olanda nu au semnat Tratatul.
„Romania, daca este o tara europeana, are obligatia, inainte de a-si asuma prin Guvern adoptarea acestui acord, sa il prezinte. Eu imi doresc ca cei care semneaza in numele Romaniei sa prezinte ceva ce li se va aplica. Nici macar nu s-a anuntat ca se va semna acest acord. Nici macar primul-ministru nu stia ce a semnat Romania”, a declarat pentru gandul Victor Ponta.
El a adaugat ca astfel de acorduri nu pot fi semnate decat dupa consultarea cetatenilor, pentru ca acestia sa nu ramana cu impresia ca sub un anumit pretext lise acceseaza datele cu caracter personal …
