Inca de la descoperirea sa, in 1986, asteroidul Cruithne a nascut numeroase controverse in randul oamenilor de stiinta, care s-au intrebat daca nu cumva s-ar putea vorbi de o noua Luna „temporara” a Pamantului si au repus chiar in discutie insasi definia termenului de „luna”. Ce i-a indus initial in eroare pe cercetatori a fost orbita asteroidului. Desi se afla pe orbita eliptica obisnuita in jurul Soarelui, din cauza perioadei sale de revolutie in jurul sau, care este identica cu cea a Pamantului, Cruithne pare sa-l „urmeze” pe acesta din urma. Potrivit lui Fathi Namouni, de la Universitatea Princeton, nu este insa exclus ca, influentat de gravitatia Pamantului, asteroidul sa devina, cel putin vreme de 3000 de ani, o luna „adevarata” a Terrei, relateaza portalul Space.com.
„Am descoperit noi canale dinamice prin care asteroizi liberi devin luni temporare ale Pamantului si raman aici intre cateva mii si cateva zeci de mii de ani”, a declarat Namouni. „In cele din urma, aceleasi canale le furnizeaza acestor luni rute care le permit sa scape de sub inluenta gravitationala. Prin urmare, principala diferenta dintre Luna pe care o stim dintotdeauna si noile luni este aceea ca acestea din urma sunt temporare – ele vin si pleaca, dar raman totusi multa vreme inainte sa ne paraseasca”, a adauga el. Din perspectiva miscarii Terrei, Cruithne, descoperit in 1986, descrie, in decurs de 770 de ani, o orbita in forma de potcoava in jurul Soarelui, ce nu se apropie foarte mult de planeta noastra, asteroidul nefiind vizibil cu ochiul liber. El ajunge cel mai aproape de Pamant – la 15 milioane de kilometri – odata la 385 de ani. Desi a fost adesea poreclit „A doua Luna a Pamantului”, aceasta denumire pare in prezent destul de hazardata, mai ales ca Cruithne nu orbiteaza in jurul Terrei, ci in jurul Soarelui. Totusi, descoperirea sa a facut mare valva in randul oamenilor de stiinta, punand in discutie insasi definitia temenului de „luna”. „La un moment dat, trebuie sa iei in considerare definitia lunii. Este o particula de praf care orbiteaza Pamantul o luna a acestuia?”, s-a intrebat ironic astronomul Carl Murray, care a efectuat un studiu legat de asteroizii care ar putea concura pentru titlul de sateliti ai Terrei. Potrivit lui Namou insa, oamenii de stiinta ar trebui sa accepte in aceasta categorie si „lunile temporare, care orbiteaza in jurul unei planete vreme de mii sau zeci de mii de ani”, situatie care, dupa cum sustine cercetatorul, s-ar putea aplica eventual si in cazul asteroidului descoperit in 1986. Cruithne, a declarat el, ar putea fi in cele din urma atras de gravitatia Terrei si sa devina, vreme de 3000 de ani, o luna „adevarata” a acesteia.
