Paula Seling a fost emotionata pana la lacrimi de reactia publicului la concertul sustinut alaturi de Florin Salam. Un show care a adus fata in fata un manelist si o cantareata apreciata de „lumea buna” a muzicii. Un spectacol hulit si proscris de majoritatea, dar apreciat de cei care asculta manele. Cel putin asa sustine Paula Seling, care a scris pe blogul sau primele impresii despre „cei care nu meritau muzica” ei.
„Inainte sa incep recital meu m-am uitat prin sala si am vazut niste oameni nerabdatori sa inceapa spectacolul. Cand ma uitam la ei, unii imi faceau cu mana si gesturile lor imi pareau ale unor copii care stiu ca vor primi un cadou frumos. Am ramas atat de uimita de felul in care ma priveau. (…) Inutil sa va spun ca mi-au dat larimile!”, a marturisit artista.
A cantat pentru un public obisnuit cu muzica manelistilor, care au venit la Sala Palatului pentru Florin Salam, dar pentru care prestatia Paulei Seling a fost un cadou de 1 mai. Partile grele ale melodiilor si chiar „floricelele” au fost receptate si traite de publicul manelist ca de unul format pe muzica ei. „Pe partile grele ale piesei Timpul am facut cateva „floricele” despre care o jurnalista spunea ca nu intereseaza pe nimeni. Am simtit cum mi se face pielea de gaina: oamenii aceia au inceput sa aplaude frenetic. Ei au inteles!”
Prezenta Paulei Seling alaturi de Florin Salam a avut insa un scop bine declarat: cantareata a venit in sprijinul initiativei manelistului de a deschide o academie de muzica. Iar pentru a face cat mai clara aceasta pozitie, artista a declarat ca, pentru prestatia de joi seara, nu a perceput niciun onorariu. S-a multumit cu surpriza pe care publicul i-a rezervat-o. „Publicul asta de manelisti a cantat „Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt”!”.
Stiau versurile si au aplaudat la fiecare melodie. Nu ca in fata unei muzici straine, ci pentru spectacolul pe care l-au facut impreuna. Iar ca sa nu existe dubii, Paula Seling le-a transmis un mesaj celor care au privit cu ochi critici acest show – „Voiam sa-i memorez pe fiecare, sa le iau imaginea acasa, cu mine, si, cand cineva va spune ca muzica mea e prea „elitista” , sa scot fotografia din sufleul meu si sa le-o arat”.
