Creditarea bancara nu a mai tinut capul de afis al presei in ultimele luni, mai ales dupa ce evolutia pozitiva a sistemului bancar s-a pastrat, dar si pe fondul „oferteia” excesive de subiecte din partea guvernului si a Parlamentului. Pentru Banca Nationala a Romaniei (BNR) creditarea a ramas inca un subiect foarte important, lucru normal in conditiile in care starea sistemului bancar este una dintre principalele atribute ale institutiei. Uneori cu mesaje care, cel putin la prima vedere, se bat cap in cap. Cum ar fi faptul ca bancile au exces de lichiditate si ar trebui sa majoreze creditarea, dar, pe de alta parte, se doreste restrictionarea unor imprumuturi.?
Diferenta vine din faptul ca in primul caz este vorba de creditarea companiilor, iar in cel de-al doilea, de imprumuturile de nevoi personale contractate de persoane fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, luna trecuta, ca ponderea creditului in PIB a scazut fata de 2008, de la 40% pana la 29%. Totodata, seful BNR a atras atentia bancilor ca ar trebui sa fie mai deschise catre finantarea sectorului de afaceri. Ca valoare?insa, soldul creditelor acordate companiilor nu a scazut, dimpotriva. In decembrie 2008, soldul acestor imprumuturi, fara cele contractate de institutii financiar nebancare si de administratiile publice, era de 84,1 miliarde lei, iar in iulie 2017 se situa la 89,2 miliarde lei. Sigur, daca am calcula in euro, nu in lei, ar fi o diferenta (euro era aproximativ 3,5 lei atunci, acum a urcat la 4,5 lei), iar la diferenta valutara am putea adauga si inflatia din ultimii zece ani.?
Creditele acordate populatiei au crescut chiar mai mult, de la un total de 99,2 miliarde lei, la finele lui 2008, pana la 117,7 miliarde lei, in iulie anul acesta. In toata perioada, cel mai mult au crescut imprumuturile pentru locuinte, de la 20,9 miliarde lei, in 2008, pana la 62,4 miliarde lei, anul acesta. Creditele de consum insa s-au micsorat, de la 73,7 miliarde lei pana la 55,3 miliarde lei. In 2008, mai erau si „credite in alte scopuria”, in valoare?de 4,6 miliarde lei, care acum sunt incluse in cele de consum, ceea ce inseamna ca scaderea este si mai mare.?
BNR ar dori un grad maxim de indatorare de 55% din venit si de 65% doar pentru cei cu venituri foarte mari, scrie capital.ro. Majoritatea bancilor se inscriu deja in aceste limite, cu doar cateva exceptii, cum ar fi BRD, unde nivelul este de 70% din care se scad 265 de lei pentru fiecare membru al familiei sau Banca Transilvania unde gradul maxim urca la 70%. La BCR gradul de indatorare este de 65%, din care se scad costurile cosului zilnic, iar la ING Bank si este de 60%.?
Cheltuielile de subzistenta, adica suma necesara cheltuielilor lunare pentru o persoana, difera de la o banca la alta, valorile fiind intre 260 de lei si 375 de lei. Oricum, nu este usor de stabilit un cos comun pentru toti cetatenii, diferentele fiind majore intre urban si rural, ca si intre orasele mari si orasele mici. La fel de complicat este si in cazul celor cu venituri apropiate de salariul minim pe economie; chiar daca o rata de 350 de lei, adica un credit de consum in valoare de 15.000-16.000 lei pe cinci ani, inseamna circa 33% din venit, persoana respectiva ramane cu mai putin de 700 de lei disponibili pentru cheltuielile lunare. Intr-un oras mare, persoana respectiva ar fi la limita …
