Intentia coalitiei aflate la guvernare de a modifica Codul Penal fara dezbatere publica si de a oferi gratierea la urgenta inclusiv pentru persoane condamnate cu suspendare a starnit furia societatii civile si reactii dure din partea magistratilor.
Sedinta de guvern in care urma sa fie modificata definitia abuzului in serviciu, in asa fel incat printre beneficiarii noii prevederi s-ar fi aflat si liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost pregatita din timp de catre membrii Executivului, dupa arata o serie de actiuni anterioare. Astfel, in sedinta de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) din 6 ianuarie 2017, ministrul Justitiei, Florin Iordache, i-a anuntat pe magistrati ca pe agenda noii puteri se afla introducerea unei noi legi a raspunderii materiale a magistratilor. Specialistii spun ca, in substrat, politicianul i-ar fi amenintat? pe magistrati pentru a-i intimida si a le domoli o eventuala opozitie la modificarile Codului Penal sau la gratiere.
Citeste si:?VIDEO. Presedintele Klaus Iohannis, in mijlocul protestului de la Universitate: Zeci de politicieni cu probleme penale vor sa slabeasca statul de drept, este inadmisibil
„Am venit aici, in Piata Universitatii, asemeni miilor de romani, ca sa-mi arat indignarea ca o gasca de oameni politici vrea sa schimbe legislatia, vrea sa slabeasca statul de drept. Sunt zeci, sute de politicieni cu probleme penale. Oamenii pe buna dreptate sunt indignati. Este inadmisibil”, a spus Iohannis in Piata Universitatii.
Reactia a fost inversa. Voci reprezentative ale magistratilor au criticat intentia puterii politice. Presedintele Inaltei Curti de Casatie, Cristina Tarcea, a declarat ca demersurile a”par a fi cu dedicatie”. a”Amnistia si gratierea sunt institutii prevazute de legislatia penala, dar asemenea proiecte de lege nu trebuie aprobate fara o prealabila consultare a tuturor circumstantelor. (a??) Am prins niste decrete, pe vremuri, de gratiere. Ele vizau fapte minorea??, a mentionat presedinta Curtii Supreme.
Legea trebuie armonizata, dar transparent
Procurorul general al Romaniei este in principiu de aceeasi parere. Acesta a declarat pentru „Romania liberaa” ca nu este suficient ca CSM sa constate ca nu e corect ce se intampla, ci trebuie sa o spuna public. a”Politicul are propria agenda de interese. Sunt grupuri de interese oculte care inspira unele modificari legislative”, a precizat magistratul.
Acesta a avertizat ca exista riscul ca persoane care au interesul sa fie gratiate sau amnistiate, vazand ca nu pot obtine o scapare prin justitie, sa apeleze la modificari legislative care sa le scoata de sub fapte penale.
Citeste si:?FOTO + VIDEO. Proteste de amploare in toata tara, fata de legea gratierii. In Bucuresti, 30.000 de romani au scandat in fata sediului PSD: „Dragnea, nu uita, asteptam si cartea ta”. Klaus Iohannis, baie de multime in Piata Universitatii. Dragnea a acuzat o lovitura de stat. Ciolos: Oamenii au idealuri
Zeci de mii de oameni au iesit in strada, duminica seara, ca sa protesteze contra legii gratierii si modificarii Codurilor Penale. Protestatarii au strigat „PSD, ciuma rosie”, „DNA sa vina sa va ia”, „Dragnea, nu uita, asteptam si cartea ta”.?
Pe de alta parte, procurorul general al Romaniei nu respinge necesitatea de a se armoniza legislatia penala cu deciziile Curtii Constitutionale in ceea ce priveste definirea abuzului in serviciu si a conflictului de interese, de exemplu. a”Aceasta necesitate este folosita ca paravan pentru introducerea unor dispozitii legale vizibil neconstitutionale care, intrate in vigoare pentru un singur minut si apoi abrogate, ar avea consecinte juridice de aparare de pedeapsa a unor persoane privilegiate”, a mentionat Augustin Lazar.
Procurorul general a amintit ca impunitatea pentru denuntator, textele care pedepseau folosul din definirea abuzului in serviciu, care pedepseau conflictul de interese au fost introduse ca o conditionalitate la aderarea noastra la Uniunea Europeana pentru a combate coruptia la nivel inalt.
Fara instrumente anticoruptie
a”Sunt unii care doresc sa ne lipseasca de instrumentele prin care sa mai putem urmari penal pentru coruptie la nivel inalt si criminalitate. Ar fi rusinos ca, dupa ce 10 ani ai combatut aceste infractiuni si ai avut rezultate, sa pui stop. Aceste proiecte pot demonstra ca exista un stat captiv, cu interese de grup, personale, nu publice”, a insistat procurorul general, Augustin Lazar. El a specificat ca a”magistratii trebuie sa reziste la aceste tendinte ale unor grupuri de interese care vor sa-si promoveze interesul lor privat de a beneficia de acte de clementa si de impunitate”.
Daca s-ar promova textele de lege din proiectele de ordonanta, a”functionarii publici, categorie in care intra, intre altii, primari, consilieri, presedinti si vicepresedinti de consilii judetene, prefecti, demnitari, ministri, parlamentari, chiar daca au o conduita imorala, ar fi aparati printr-un act de gratiere colectiva sau prin modificari legislative.
Noi trebuie sa avem o legislatie care sa impuna o conduita corecta, sa nu se fure banii publici, sa nu-i dreneze spre rude. Aceste intentii aflate in proiect pe agenda guvernamentala? sunt pentru a bloca lupta anticoruptie”, sustine procurorul general al Romaniei.
DNA: Statul pierde 1,5 miliarde de euro
Directia Nationala Anticoruptie a precizat, in punctul de vedere trimis Ministerului Justitiei, ca dezincriminarea, schimbarea continutului constitutiv al unor infractiuni si modificarea felurilor si limitelor pedepselor nu pot face obiectul ordonantei de urgenta, deoarece, a”potrivit art. 73, alin. 3, lit. h) din Constitutie, infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora se reglementeaza prin lege organica”.?
DNA atrage atentia ca, in privinta definirii infractiunii de abuz in serviciu, decizia CCR statua ca prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” trebuie sa se inteleaga doar „indeplineste prin incalcarea legii”. Insa Guvernul a”tinde la modificarea mult mai ampla a textului incriminator …
